Senatorul Serban Nicolae (foto) a depus un amendament la articolul 96 din Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, dupa ce Camera Deputatilor a adoptat prevederi aberante care fac imposibila angajarea raspunderii patrimoniale a magistratilor pentru prejudiciile cauzate prin erori judiciare.

Amendamentul lui Serban Nicolae defineste eroarea judiciara si reaua-credinta, dar si modalitatea prin care statul se indreapta impotriva magistratului care a gresit.
Astfel, dupa ce persoana vatamata se indreapta impotriva statului, iar prejudiciul produs printr-o eroare judiciara a fost reparat, Ministerul Finantelor Publice se intoarce in mod obligatoriu, pe cale judiciara impotriva judecatorului sau procurorului care a determinat eroarea judiciara. Fara conditia unei hotarari penale definitive sau a unei constatari din partea CSM pentru reaua-credinta sau grava neglijenta a magistratului. In amendamentul lui Serban Nicolae a ramas insa asigurarea obligatorie a magistratilor pentru malpraxis, ceea ce, in opinia noastra, este o greseala. Si asta pentru ca o asigurare de malpraxis pentru erori judiciare poate reprezenta o invitatie pentru anumiti judecatori sau procurori la incalcarea legii, care nu vor mai avea nicio retinere in a comite abuzuri.

Iata amendamentul propus de Serban Nicolae:

"Art 96
(1) Statul raspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare.
(2) Eroarea judiciara atrage raspunderea judecatorilor si procurorilor care si-au exercitat functia cu rea-credinta sau grava neglijenta.
(3) Este eroare judiciara atunci cand, in infaptuirea actului de justitie, se determina o solutionare gresita a unei proceduri judiciare si prin aceasta se produce o vatamare a drepturilor ori intereselor legitime ale unei persoane.
(4) Este rea-credinta atunci cand judecatorul sau procurorul, in exercitarea functiei, cu intentie, prin incalcarea Conventiei pentru apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor fundamentale, a drepturilor si libertatilor fundamentale prevazute de Constitutia Romaniei, ori a normelor de drept material sau procesual, a determinat o eroare judiciara.
(5) Este grava neglijenta atunci cand judecatorul sau procurorul, in exercitarea functiei, din culpa, nesocoteste normele de drept material ori procesual, determinand o eroare judiciara.
(6) Nu este indreptatita la repararea pagubei persoana care, in cursul procesului, a contribuit in orice mod la savarsirea erorii judiciare de catre judecator sau procuror.
(7) Pentru repararea prejudiciului produs printr-o eroare judiciara, persoana vatamata se poate indrepta cu actiune numai impotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finantelor Publice, in conditiile legii, la tribunalul in carui circumscriptie isi are domiciliul sau sediul, dupa caz. Plata de catre stat a sumelor datorate cu titlu de despagubire se efectueaza in termen de maxim 1 an de la data comunicarii hotararii judecatoresti definitive.
(8) Dupa ce prejudiciul cauzat de o eroare judiciara a fost acoperit de stat, Ministerul Finantelor Publice se intoarce in mod obligatoriu, pe cale judiciara impotriva judecatorului sau procurorului care a determinat eroarea judiciara. Competenta de judecata, in prima instanta, revine Curtii de Apel Bucuresti, dispozitiile Codului de procedura civila fiind pe deplin aplicabile.
(9) Termenul de prescriptie a dreptului la actiune al statului, prevazut la alin. (8) este de un an, de la data cand a fost achitat integral prejudiciul.
(10) Consiliul Superior al Magistraturii poate stabili conditii, termene si proceduri pentru asigurarea profesionala obligatorie a judecatorilor si procurorilor. Asigurarea obligatorie nu poate sa intarzie, sa diminueze sau sa inlature raspunderea pentru eroare judiciara determinata de rea-credinta sau grava neglijenta."

Iata forma votata de Camera Deputatilor:

“La articolul 96, alineatul (6) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„(6) Pentru repararea prejudiciului, persoana vatamata se va indrepta cu actiune numai impotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finantelor Publice. Competenta solutionarii actiunii civile revine tribunalului in a carui circumscriptie domiciliaza persoana indreptatita.”

La articolul 96, dupa alineatul (6) se introduce un nou alineat, alin. (61), cu urmatorul cuprins:

„(61) Plata de catre stat a sumelor datorate cu titlu de despagubire se efectueaza in termen de maxim un an de la data comunicarii hotararii judecatoresti definitive.”

143. La articolul 96, alineatele (7) si (8) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:

„(7) Dupa ce prejudiciul a fost acoperit de stat in temeiul hotararii irevocabile date cu respectarea prevederilor alin. (6), statul se indreapta cu o actiune in despagubiri impotriva judecatorului sau procurorului care, cu rea-credinta sau grava neglijenta, a savarsit eroarea judiciara cauzatoare de prejudicii.

(8) Termenul de prescriptie a actiunii in regres a statului impotriva judecatorului sau procurorului pentru erorile judiciare este cel din dreptul comun si incepe sa curga de la data achitarii integrale a prejudiciului de catre stat.”

144. La articolul 96, dupa alineatul (8) se introduc patru noi alineate, alin. (9) - (12), cu urmatorul cuprins:

„(9) Competenta de solutionare a actiunii in regres revine, in prima instanta, Curtii de Apel Bucuresti – sectia civila. In cazul in care judecatorul sau procurorul impotriva caruia se exercita actiunea in regres isi exercita atributiile la curtea de apel competenta sau la parchetul de pe langa aceasta, actiunea in regres va fi solutionata de o curte de apel invecinata, la alegerea reclamantului.

(10) Pentru exercitarea actiunii in regres este necesara stabilirea existentei relei-credinte sau a gravei neglijente a judecatorului sau procurorului prin hotarare penala definitiva sau in conditiile prevazute de art. 44 - 51 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, referitoare la verificari prealabile, cercetarea disciplinara, actiunea disciplinara si solutionarea acesteia prin hotarare definitiva.

(11) Impotriva hotararii pronuntate potrivit alin. (8), cu privire la actiunea in regres, se poate exercita calea de atac a recursului la sectia corespunzatoare a inaltei Curti de Casatie si Justitie. Motivele de recurs nu sunt limitate la cele de casare prevazute de art. 488 Cod procedura civila, instanta putand sa examineze cauza sub toate aspectele.

(12) In termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi, statul va stabili termenele, conditiile si modalitatile prin care judecatorii si procurorii se asigura obligatoriu pentru malpraxis. Prevederile privind raspunderea patrimoniala a judecatorilor si procurorilor se aplica incepand cu data intrarii in vigoare a reglementarii privind sistemul de asigurari de malpralxis.”