Presedintele Klaus Iohannis (foto dreapta) si premierul Ludovic Orban (foto stanga) au ratat o excelenta ocazie de a tacea, alegand in schimb sa sara cu gura pe Curtea Constitutionala a Romaniei pentru ca i-ar fi incalcat drepturile inculpatei Laura Kovesi cand a dispus ca Werner este obligat sa o revoce de la conducerea DNA. Iesirile necontrolate ale celor doi politicieni (presedintele cerand delirant revizuirea deciziei CCR prin care a fost obligat sa o revoce pe Kovesi) au avut loc imediat dupa controversata decizie prin care Curtea Europeana a Drepturilor Omului a pretins ca Iohannis i-ar fi incalcat lui Kovesi dreptul la un proces echitabil si libertatea de exprimare (click aici pentru a citi).

Intr-un zdrobitor comunicat emis miercuri, 6 mai 2020, CCR le atrage atentia celor doi ca deciziile Curtii sunt general obligatorii si nu admit cale de atac, iar instigarea la revizuirea lor „este o atingere extrem de grava adusa independentei Curtii Constitutionale si a judecatorilor sai”.

In plus, CCR ii trimite pe Iohannis si Orban la ABC-ul dreptului, atragandu-le atentia ca deciziile Curtii Constitutionale sunt general obligatorii si nu pot fi revizuite, iar CEDO nu are competenta sa efectueze vreun control privind o solutie sau alta pronuntata de catre CCR ori rationamentul din spatele unei asemenea solutii.

Prezentam comunicatul complet al Curtii Constitutionale:

„Avand in vedere Hotararea Curtii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) din 5 mai 2020, pronuntata in cauza Kövesi impotriva Romaniei, Plenul Curtii Constitutionale a Romaniei, cu majoritate de voturi, face urmatoarele precizari:

1. Desi comentariile din spatiul public au promovat ideea incalcarii de catre Curtea Constitutionala a dreptului la un proces echitabil al doamnei Kövesi si a invalidarii Deciziei Curtii Constitutionale nr.358/2018, se constata ca CEDO nu a efectuat un control cu privire la rationamentul juridic si solutia pronuntata de Curtea Constitutionala. De altfel, nici nu avea competenta sa o faca.

2. Hotararea CEDO a stabilit incalcarea dreptului la un proces echitabil prin raportare la un cadru juridic distinct, anterior si fara legatura cu cel analizat prin decizia Curtii Constitutionale. Acest cadru juridic se refera la aspecte pur legale, reglementate prin Legea nr.303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, si nu la cel vizat prin decizia Curtii Constitutionale, respectiv art.94 lit.c) si art.132 alin.(1) din Constitutie.

3. In decizia mentionata Curtea Constitutionala a decis cu caracter general obligatoriu si pentru viitor care sunt raporturile constitutionale intre ministrul justitiei si Presedintele Romaniei, precum si natura actelor acestora, in procedura revocarii procurorului-sef al Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) in baza unei atributii prevazute de Constitutie. Decizia astfel pronuntata nu poate fi cenzurata de nicio alta autoritate.

4. Doamna Kövesi nu a fost parte si nici nu putea fi parte in procedura de solutionare a conflictului juridic de natura constitutionala prevazuta de art.146 lit.e) din Constitutie, care vizeaza exclusiv raporturile dintre autoritatile publice cu privire la exercitarea competentelor lor constitutionale, si nicidecum judecarea unor raporturi juridice care implica persoane fizice. De altfel, in toate legislatiile statelor care prevad in competenta curtilor constitutionale solutionarea conflictelor de competenta dintre autoritatile publice, instantele constitutionale nu analizeaza drepturi si libertati fundamentale.

5. Asadar, Curtea Constitutionala nu putea sa incalce dreptul la un proces echitabil al unei persoane fizice pentru simplul motiv ca in procedura in fata Curtii Constitutionale s-a examinat un alt aspect care a vizat, in mod exclusiv, competentele autoritatilor publice.

6. In discursul lor public, autoritatile publice, si anume Presedintele Romaniei si prim-ministrul Guvernului, folosesc argumente/ motive incomplete si inexacte, fara a corobora natura, continutul si obligatiile rezultate din cele doua acte jurisdictionale [Decizia Curtii Constitutionale si Hotararea CEDO], ceea ce pune la indoiala comportamentul constitutional loial al autoritatilor publice la adresa Curtii Constitutionale.

7. In spatiul public sunt transmise unele informatii care nu prezinta problema de drept in ansamblul sau. Curtea Constitutionala recomanda citirea celor doua hotarari cu buna-credinta si comentarea acestora pe baza argumentelor juridice cuprinse in cele doua hotarari.

8. Deciziile Curtii Constitutionale sunt general obligatorii si nu sunt supuse procedurii revizuirii, bucurandu-se de autoritate de lucru judecat.

9. Indemnarea publica la revizuirea deciziilor Curtii Constitutionale este o atingere extrem de grava adusa independentei Curtii Constitutionale si a judecatorilor sai.

10. Legiuitorului ii revine obligatia de a da curs Hotararii CEDO, in masura in care devine definitiva, prin identificarea solutiei legislative corespunzatoare in considerarea cadrului juridic vizat de aceasta hotarare, si nu a celui vizat prin Decizia Curtii Constitutionale nr.358/2018”.

sursa foto: Mediafax