Decizia definitiva de condamnare a fostului presedinte al Partidului Social Democrat Liviu Dragnea nu este semnata de niciunul dintre judecatorii supremi care au pronuntat-o. Hotararea, astfel cum a fost comunicata partilor din dosarul angajarilor fictive de la DGASPC, nu contine semnatura niciunui membru din complet, ci este doar semnata si parafata "pentru conformitate" de un neconoscut. Aceasta desi legea – mai exact art. 407 CPP – obliga la comunicarea hotararii catre parti "in intregul sau", de unde deducem ca hotararea comunicata partilor trebuie sa contina, astfel cum se prevede si la art. 406 CPP, semnatura tuturor membrilor completului care au pronuntat decizia. Iar acest lucru este necesar pentru ca partile, la randul lor, sa poata lua la cunostinta cine a semnat o decizie si eventual, sa poata ataca, daca este cazul, conformitatea semnaturilor (caz de nulitate absoluta a solutiei). Or, ne aflam in situatia ca instanta suprema, pe baza unei cutume, credem noi prost inteleasa, sa comunice partilor o hotarare incompleta si nu "in intregul sau" cum prevede Codul de procedura penala la art. 407.

De altfel, si Regulamentul de organizare si functionare a instantelor are, la randu-i, o procedura prevazuta in ce priveste hotararile comunicate partilor, procedura care, in mai multe cuvinte, reflecta aceeasi obligatie a instantei prevazuta si in Codul de procedura penala, respectiv de a comunica partilor hotararea in copie xerox, "in intregul sau" si doar dupa ce a fost semnata de toti judecatorii care au pronuntat solutia. Nicaieri in Cod ori Regulament nu se spune ca partilor trebuie sa le fie trimisa o hotarare nesemnata si practic neasumata de nimeni, ori ca parafa de "conformitate" este suficienta pentru garantarea drepturilor fundamentale ale partilor.

Concret, la art. 131 alin. (5) din Regulament se specifica faptul ca "hotararile tehnoredactate vor purta, pe ultima pagina, urmatoarele mentiuni: data tehnoredactarii, initialele redactorului si ale tehnoredactorului (judecatori, magistrati-asistenti sau asistenti judiciari) si numarul exemplarelor, iar la instantele de control judiciar se va trece numele judecatorilor care au pronuntat hotararile supuse controlului. Hotararile se vor redacta in numarul de exemplare necesar, spre a se asigura comunicarea acestora tuturor persoanelor pentru care legea prevede ca hotararea se comunica integral. Doua exemplare de pe fiecare hotarare vor fi semnate de membrii completului de judecata si de grefierul de sedinta".

In ce priveste comunicarea hotararii, Regulamentul de organizare a instantelor prevede la art. 131 alin. (8) ca partilor le va fi transmis "in copie" (adica in intregul sau – conform art. 407 CPP – adica inclusiv cu semnaturile judecatorilor) cate un exemplar, "in cel mult 3 zile de la data la care a fost redactata si semnata".

Inalta Curte nu aplica legea cand vine vorba de comunicarea hotararilor catre parti

Situatia de mai sus este aplicabila manusa in cazul lui Liviu Dragnea unde Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin Completul format din judecatoarele Rodica Aida Popa, Lucia Tatiana Rog, Simona Encean si Luciana Mera – care l-a condamnat pe liderul PSD Liviu Dragnea la 3 ani si 6 luni de inchisoare pentru instigare la abuz in serviciu – dupa ce a facut dovada ca deciziile Curtii Constitutionale si legile sunt "facultative" si pot fi interpretate dupa bunul plac, ofera, prin aceeasi hotarare, o noua proba ca la instanta suprema totul se face dupa chef.

Concret, desi Codul de procedura penala prevede expres ca hotararea trebuie sa fie semnata de toti membri completului care au pronuntat-o, iar in cazul in care unul dintre acestia se afla in imposibilitate de a semna, in locul sau sa semneze presedintele de complet sau presedintele instantei, Decizia de condamnare a lui Dragnea, astfel cum a fost comunicata partilor, nu este semnata de niciun judecator, ci doar parafata "pentru conformitate" de un necunoscut.

Aceasta procedura, astfel cum precizam mai sus, este prevazuta la articolul 406 din Codul de procedura penala privind redactarea si semnarea hotararii unde, la alin. (2) se statueaza ca "hotararea se redacteaza de unul dintre judecatorii care au participat la solutionarea cauzei, in cel mult 30 de zile de la pronuntare, si se semneaza de toti membrii completului si de grefier", iar la alin. (4) se specifica faptul ca "in caz de impiedicare a vreunuia dintre membrii completului de judecata de a semna, hotararea se semneaza in locul acestuia de presedintele completului. Daca si presedintele completului este impiedicat a semna, hotararea se semneaza de presedintele instantei. (...) In toate cazurile se face mentiune pe hotarare despre cauza care a determinat impiedicarea".

Or, hotararea data in cazul Liviu Dragnea figureaza ca fiind redactata de presedinta Completului, judecatoarea Rodica Aida Popa, in 2 exemplare, astfel cum prevede si Regulamentul, iar acestea, conform cutumei, sunt pastrate unul la dosarul cauzei, iar unul la mapa de decizie a instantei. Ceea ce inseamna ca doar aceste doua exemplare sunt semnate de toti judecatorii Completului care isi insusesc astfel, prin semnatura, argumentatiile juridice care au stat la baza luarii deciziei.

Firesc ar fi ca dupa semnarea celor doua exemplare de catre judecatorii din complet, unul dintre acestea, spre exemplu cel care ramane la dosarul cauzei, sa fie xerocopiat, in integralitate, cu tot cu semnaturile judecatorilor, si transmis partilor, astfel cum se afla la dosarul cauzei. Iar asta pentru ca nicaieri in lege nu se prevede ca partile sa nu aiba acces la semnaturile judecatorilor, din contra se specifica in clar ca hotararea se transmite partilor "in intregul sau", si doar dupa ce a fost semnata de toti judecatorii. Restul, sunt interpretari!

Ce sa vedeti, hotararea din cauza lui Dragnea, astfel cum a fost comunicata partilor, nu a fost demna nici macar de semnatura judecatorului care a redactat-o, in speta Rodica Aida Popa. Caci, astfel cum reiese din imaginile pe care le prezentam mai jos, semnatura care insoteste parafa "pentru conformitate" nu apartine Rodicai Aida Popa, semnatura acesteia fiind cea din partea dreapta (vezi facsimil), ci unei alte persoane, neindentificate (or probabil magistratul asistent, despre care legea nu prevede ca trebuie sa semneze pentru conformitate).

Precedent la CEDO pe lipsa semnaturilor din decizia de condamnare data de ICCJ in dosarul Referendumului

In forma in care a fost comunicata partilor din dosar, fara a fi semnata nici macar de presedintele de complet, hotararea de condamnare a liderului PSD reinvie, ca un facut, problema cu care Dragnea s-a confruntat si in trecut, in dosarul Referendumului. Este vorba despre faptul ca in dosarul angajarilor fictive de la DGASPC, judecatoarea Luciana Mera s-a pensionat la data de 1 iunie 2019, la 4 zile de la pronuntarea hotararii din 27 mai 2019, ceea ce face ca, in ultima instanta, presedinta de complet, in speta Rodica Aida Popa sa semneze in locul acesteia.

Paradoxal, aceeasi situatie a fost prezenta si in dosarul Referendumului, cazul ajungand la Curtea Europeana a Drepturilor Omului. Astfel cum ne amintim, CEDO a cerut chiar Romaniei sa specifice daca a existat un proces echitabil in cazul lui Dragnea, tinand cont de faptul ca decizia definitiva din aceasta cauza nu a fost semnata de doi judecatori care au pronuntat-o, respectiv Livia Stanciu (plecata la CCR) si Luminita Zglimbea, pensionata imediat dupa condamnarea liderului PSD.

In aceste conditii, sunt toate sansele ca si hotararea din dosarul angajarilor fictive de la DGASPC sa ia calea CEDO, cu atat mai mult cu cat la Curtea Europeana pentru Drepturile Omului exista deja precedent in acest sens. Ne referim la cauza Cauza “Cerovsek si Bozicnik contra Sloveniei” in care CEDO a stabilit ca hotararile care nu sunt semnate de judecatorii care le pronunta, constitutie o incalcare a dreptului la un proces echitabil garantat de art. 6 din Conventia EDO: Cu privire la judecatorul A.K, CEDO a retinut: “...Curtea observa ca data pensionarii trebuia sa-i fie cunoscut judecatorului A.K. dinainte... avea posibilitatea sa ia toate masurile sa termine cazul in timp util, singur sau cu interventia unui alt judecator care sa fie prezent in stadiul incipient al procedurilor... asta insemna ca judecatorul A.K. sa fie preocupat de faptul ca avea obligatia sa redacteze motivele solutiei sale... In concluzie, Curtea considera ca petentii aveau dreptul la un proces echitabil, care a fost incalcat intrucat judecatorii care au condus procesul acestora trebuiau sa fie cei care sa motiveze hotararile pronuntate... a fost violat Articolul 6 din Conventie” (Click aici pentru a citi).

Iata cum a fost comunicata Hotararea de condamnare din dosarul angajarilor fictive de la DGASPC partilor din dosar: