GIRBOVAN CERE ANCHETA LA DNA - Judecatoarea Dana Girbovan condamna decizia DNA de anchetare a membrilor Guvernului pentru Ordonanta 13/2017: “Fara indoiala situatia generata de actiunea DNA este grava si necesita o analiza serioasa la nivel de sistem, pentru a vedea care au fost cauzele ce au permis un astfel de derapaj... A reactiona agresiv la adresa Curtii Constitutionale nu este nicidecum o solutie”
Presedinta Uniunii Nationale a Judecatorilor din Romania (UNJR) judecatoarea Dana Girbovan de la Curtea de Apel Cluj (foto) denunta decizia Directiei Nationale Anticoruptie de a deschide dosar penal membrilor Guvernului pentru emiterea Ordonantei 13/2017 si considera ca situatia creata de DNA prin aceasta actiune impune o analiza serioasa la nivel de sistem pentru a se afla care au fost cazele care au permis un astfel de derapaj. Declaratia este cuprinsa intr-un interviu acordat de Dana Girbovan si publicat vineri, 10 martie 2017, de site-ul Mediafax.ro, cu putin timp inainte de publicarea motivarii deciziei Curtii Constitutionale a Romaniei.
Pe de alta parte, in cadrul interviului acordat Mediafax, Dana Girbovan si-a exprimat convingerea ca existenta unor protocole secrete intre Ministerul Public si SRI “incalca regulile statului de drept si indeparteaza Romania de valorile democratice europene”, cu atat mai mult cu cat aplicarea acestora a permis Serviciului Roman de Informatii sa fie implicat in urmarirea penala. Or, sustine judecatoarea Dana Girbovan, judecata trebuie sa se faca in baza unor legi publice, accesibile tuturor, ci nu pe baza unor protocoale tinute la secret de Ministerul Public si SRI.
Presedinta UNJR precizeaza totodata ca nu are cunostinta despre existenta unui protocol intre SRI si instantele din Romania, subliniind insa ca un astfel de protocol "ar fi incompatibil cu activitatea de judecata si ar afecta independenta instantelor".
Referindu-se la raspunderea magistratilor, judecatoarea Dana Girbovan subliniaza ca inainte de tragerea la raspundere a judecatorilor si procurorilor se impune ca acestia sa dea dovada de responsabilitate, fiind totodata necesar ca magistratii "sa accepte faptul ca sunt persoane publice si sa nu fie excesiv de sensibili" la criticile ce privesc activitatea lor si nici nu trebuie echivalate criticile in mod automat cu atacuri la independenta justitiei".
Cu privire la necesitatea unui proiect de gratiere, judecatoarea de la Curtea de Apel Cluj apreciaza ca masura ar reprezenta o solutie pe termen scurt pentru decongestionarea rapida a penitenciarelor. Pentru a fi insa acceptata de societate, presedinta UNJR sustine ca se impune ca legiuitorul sa pastreze conditia recuperarii prejudiciului si sa excluda de la gratiere infractiunile ce prezinta un grad ridicat de pericol public.
Prezentam in continuare interviul acordat Mediafax de judecatoarea Dana Girbovan:
MEDIAFAX: Cum vedeti decizia CCR privind conflictul juridic DNA-Guvern? S-ar impune demararea unei cercetari a Inspectiei Judiciare in acest caz, asa cum au cerut unii membri ai CSM in ultima sedinta in legatura cu activitatea DNA si pozitia Parchetului General in privinta OUG13?
Dana Girbovan: Vreau insa sa punctez cateva lucruri de principiu care e bine sa fie cunoscute de catre publicul larg. Inainte de toate, este important de inteles rolul Curtii Constitutionale intr-un stat de drept, si as face-o citand Comisia de la Venetia, care "a subliniat in repetate randuri rolul fundamental al Curtii Constitutionale ca garant al ordinii constitutionale a statului si al drepturilor fundamentale. O Curte Constitutionala care ia acest rol in serios, uneori trebuie sa ia decizii care nu sunt salutate de majoritatea zilei."
Separatia puterilor in stat este piatra de temelia a statului de drept si fiecare putere trebuie sa actioneze in limitele prevazute de lege. Or, trebuie sa fim constienti ca si autoritatea judecatoreasca, prin institutiile ce o compun, poate fi tentata sa isi depaseasca limitele constitutionale si uneori, cum este si in acest caz, sa o si faca.
Fara indoiala situatia generata de actiunea DNA este grava si necesita o analiza serioasa la nivel de sistem, pentru a vedea care au fost cauzele ce au permis un astfel de derapaj. In aceasta analiza, un rol important il va avea, fara indoiala, si motivarea deciziei de catre Curtea Constitutionala, iar Consiliul Superior al Magistraturii va trebui sa o analizeze cu atentie si sa actioneze in consecinta.
In ceea ce priveste declaratiile publice, atunci cand acestea vin din partea magistratilor si privesc actele celorlalte doua puteri, ele trebuie facute respectand standardele de comunicare pe care si puterea judecatoreasca, la randul sau, le pretinde din partea celorlalte puteri.
Pana la urma, cele trei puteri ale statului nu sunt in competitie una cu alta si nu actioneaza in interes propriu, ci, sprijinindu-se una pe cealalta, trebuie sa actioneze in interesul cetatenilor, in ansamblul lor. Aceste reguli trebuie urmate si de justitie, iar ultimele doua decizii ale Curtii Constitutionale trebuie sa fie un semnal de alarma serios pentru sistemul judiciar, care trebuie sa-l recepteze ca atare. A reactiona agresiv la adresa Curtii Constitutionale nu este nicidecum o solutie, pentru ca aceasta nu face altceva decat sa arate ca si autoritatea judecatoreasca trebuie sa respecte limitele trasate de Constitutie.
De altfel, problema raporturilor dintre puteri a facut obiectul unor preocupari la nivel european, in avizul nr. 18 din 2016 Consiliul Consultativ al Judecatorilor Europeni fiind trasate si principii privind reactia puterii judecatoresti fata de actiunile executivului sau legislativului. Se arata, astfel, ca "judecatorii, la fel ca orice alti cetateni, au dreptul de a lua parte la dezbaterea publica, cu conditia ca aceasta sa fie compatibila cu pastrarea independentei si impartialitatii lor. Puterea judecatoreasca nu trebuie sa incurajeze niciodata neascultarea si lipsa de respect fata de puterea executiva si cea legislativa.” Cum am spus mai sus, o societate democratica se caracterizeaza prin dinamism, iar ce se intampla acum e parte a acestei dinamici care poate aparea intre doua puteri din stat. Important va fi sa se invete din aceasta greseala pentru a fi evitata pe viitor.
MEDIAFAX: Avand in vedere discutiile recente din spatiul public referitoare la existenta unor protocoale ale unor institutii din sistemul judiciar cu SRI, care ar fi ingrijorarile sistemului cu privire la existenta acestora? Exista premisele preluarii controlului de catre serviciile de informatii asupra activitatii unor institutii?
Dana Girbovan: Existenta unor protocoale secrete intre Ministerul Public si Serviciul Roman de Informatii (SRI), in baza carora s-au format echipe mixte operative procurori – ofiteri SRI, protocoale care au la baza decizii ale CSAT care sunt tot secrete, incalca regulile statului de drept si indeparteaza Romania de valorile democratice europene. Am vazut diversi formatori de opinie sau jurnalisti care incearca sa diminueze gravitatea existentei acestor protocoale, justificand ca acestea reglementau pur si simplu o colaborare bazata pe lege. Prin astfel de abordari simpliste insa, acestia arata ca nu cunosc principiile esentiale ale statului de drept si democratiei. (...)
Asadar, pentru ca astfel de prevederi constitutionale sa fie aplicabile in mod concret, trebuie ca legea sa fie accesibila tuturor cetatenilor. Cu atat mai mult accesul la lege este imperativ atunci cand vorbim despre un proces penal, deoarece persoana acuzata trebuie sa se apere in deplina cunostinta de cauza.
Or, cel putin din declaratiile publice ale procurorului general al Romaniei, Augustin Lazar, ale directorului SRI, Eduard Hellvig si ale presedintelui Comisiei de control a SRI, Adrian Tutuianu, rezulta ca aceste protocoale secrete au permis SRI-ului sa fie implicat in urmarirea penala. Implicarea SRI in urmarirea penala in baza unor protocoale secrete a fost contrara legii, deoarece legea de organizare a SRI interzicea acestui serviciu sa faca acte de urmarire penala. Pentru cei care nu cunosc istoria represiunii din perioada comunista, le aduc aminte ca dupa instaurarea stalinismului in Romania comunistii au dat legi si decrete care au fost secrete, adica necunoscute de catre public. In baza lor insa au fost anchetati, judecati si condamnati oameni care, neavand acces la lege, nu s-au putut apara. Modelul nostru de stat si de justitie ar trebui sa fie cel democratic, desprins cu totul de sistemul impus in Romania de sovietici.
SRI pare a arata o deschidere spre clarificarea acestei situatii, denuntand aceste protocoale, insa acest lucru nu este suficient. Aceste protocoale dintre Ministerul Public si SRI trebuie facute publice pentru ca fiecare cetatean si fiecare persoana implicata intr-un proces penal sa stie ce au continut. Justitia intr-un stat de drept nu se poate administra decat in baza unor legi care sunt publice, accesibile tuturor. Nepublicarea acestor decizii CSAT si protocoale Parchet General – SRI, in baza carora ofiteri SRI au fost implicati in urmarirea penala, nu doar ca incalca regulile statului de drept, dar vor fi o continua sursa de neincredere pentru cetateni in justitie si chiar in SRI.
MEDIAFAX: Aveti cunostinta despre existenta unui astfel de protocol incheiat de SRI cu instante din Romania? Cum ati vedea existenta lui?
Dana Girbovan: Nu am cunostinta despre existenta unui protocol intre SRI si instantele din Romania. Un astfel de protocol, insa, ar fi incompatibil cu activitatea de judecata si ar afecta independenta instantelor, a caror activitate nu poate sa depinda de actiunile unei alte institutii a statului, cu atat mai mult a unui serviciu de informatii.
O problema nelamurita pana azi, insa, de aproape doi ani, continua sa fie cum au devenit instantele de judecata 'camp tactic' pentru SRI si ce fel de actiuni specifice serviciilor de informatii desfasoara SRI in instante. Ar fi fost rolul CSM-ului sa clarifice acesta situatie, insa acesta a preferat sa evite sa o faca. (…) Asadar, ar fi de datoria presedintelui Iohannis, nu doar din calitatea sa de presededinte al CSAT, dar si de presedinte al Romaniei ca, aratand ca vegheaza la respectarea Constitutiei si ca reprezinta statul, sa faca demersuri pentru desecretizarea acelor decizii ale CSAT prin care serviciilor de informatii li s-au trasat sarcini in justitie. (...)
MEDIAFAX: Este necesara o lege a raspunderii magistratilor?
Dana Girbovan: Deja exista legi care permit tragerea la raspundere a magistratilor din punct de vedere penal, material si disciplinar. Vedem magistrati – procurori si judecatori – anchetati, judecati si condamnati pentru diverse infractiuni. Apoi, legea prevede ca statul poate initia actiune in regres impotriva magistratilor pentru a recupera prejudiciile platite de catre stat in urma unor erori judiciare. De asemenea, in ceea ce priveste raspunderea disciplinara, art. 99 din Legea 303/2004 prevede nu mai putin de 21 de abateri disciplinare, intre care si exercitarea functiei cu rea credinta si grava neglijenta. Problema, asadar, nu este lipsa cadrului legislativ, care deja exista, ci modul in care acesta se aplica.
Din pacate, Inspectia Judiciara, care are rolul sa constate savarsirea de abateri disciplinare, nu reuseste sa isi indeplineasca atributiile intr-un mod eficient, ratand mai ales functia preventiva a responsabilitatii sale. (...)
Inainte de raspundere este important insa sa vorbim despre responsabilitate, pentru ca aceasta da legitimitate puterii judecatoresti. Si m-as intoarce la avizul amintit anterior, pentru a relua un pasaj important in care se spune ca "un organism public va fi 'raspunzator' daca ofera explicatii pentru actiunile sale si, deopotriva de important, daca organismul public isi asuma responsabilitatea pentru ele. Aceasta 'raspundere' este la fel de vitala pentru puterea judecatoreasca dupa cum este si pentru celelalte puteri ale statului, deoarece aceasta, ca si acelea, are ca scop sa serveasca publicul". Din acest motiv, magistratii "trebuie sa accepte faptul ca sunt persoane publice si sa nu fie excesiv de sensibili" la criticile ce privesc activitatea lor si nici nu trebuie echivalate criticile in mod automat cu atacuri la independenta justitiei.
MEDIAFAX: Considerati ca va ajuta legea gratierii in problema supraaglomerarii din penitenciare? Cum credeti ca va fi vazuta la nivelul societatii?
Dana Girbovan: Este important ca populatia sa inteleaga ca problema din penitenciare este una cat se poate de serioasa si necesita solutii rapide, chiar daca eficiente doar pe termen scurt, dublate de un program cu solutii pe termen mediu si lung. Situatia grava din penitenciarele romanesti este amintita in raportul privind drepturile omului al Departamentului de Stat al SUA, care mentioneaza incalcarile drepturilor omului datorate supraaglomerarii si conditiilor inumane din penitenciare. CEDO condamna, de asemenea, constant Romania atat pentru supraaglomerarea din inchisori, cat si pentru conditiile din ele.
Un proiect de gratiere ar oferi o solutie pe termen scurt pentru decongestionarea rapida, chiar si partiala, a penitenciarelor. Cred ca masura va fi acceptata la nivelul societatii daca legiuitorul va pastra conditia recuperarii prejudiciului si va exclude de la gratiere infractiunile ce prezinta un grad ridicat de pericol public. Aceasta lege este in dezbatere publica si ar fi binevenit pentru toate persoanele interesate sa trimita puncte de vedere Parlamentului. in fond, acela e spatiul democratic unde astfel de discutii trebuie sa aiba loc.
Pe termen mediu si lung, insa, va trebui conceputa o strategie pentru imbunatatirea conditiilor in penitenciare, astfel incat acestea sa fie la standardele cerute de un stat democratic.
Interviul integral poate fi citit pe Mediafax.ro
Sursa foto: Mediafax.ro
Adauga comentariu
DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii
Comentarii
# mihaela 10 March 2017 16:52 +15
# UNUL DIN LUMEA CEA MARE 10 March 2017 17:37 +4
# DODI 10 March 2017 17:10 +11
# Taranu de la Tara 10 March 2017 20:25 +4
# Edelweiss Cyberbully de Bukowina 10 March 2017 21:56 +3
# Edelweiss - Cyberbully de Bukowina 10 March 2017 22:05 +3
# adaggio pentru mortul ingropat 11 March 2017 11:45 +1
# repartizare aleatorie... cu dedicație 11 March 2017 12:33 0
# CIOMAGA IULIAN 11 March 2017 11:59 0
# Margareta Matei 11 March 2017 17:37 0
# Ovidiu Jurca 11 March 2017 21:03 0
# andrei adrian trifan 12 March 2017 19:06 0
# Margareta Matei 13 March 2017 10:34 0
# geo 17 March 2017 00:40 0
# geo 17 March 2017 00:43 0
# geo 17 March 2017 00:49 0