Presedinta Inaltei Curti de Casatie si Justitie Corina Corbu (foto) a lansat un atac la adresa Guvernului si Parlamentului in contextul proiectelor privind eliminarea pensiilor de serviciu ale magistratilor. Ale pensiilor speciale, asa cum mai sunt ele cunoscute.

Intr-un comunicat de presa dat publicitatii miercuri, 18 decembrie 2019, fix inainte de votul din Camera Deputatilor pe eliminarea pensiilor de serviciu, Corina Corbu acuza ca o asemenea masura ar incalca jurisprudenta Curtii Constitutionale a Romaniei, dar de asemenea va afecta grav echilibrul sistemului judiciar si garantiile de independenta ale acestuia. Mai mult, judecatoarea Corina Corbu sustine ca eliminarea pensiilor speciale ar intra in contradictie si cu opinia romanilor exprimata la referendumul din 2019, cand s-a votat pentru evitarea oricaror ingerinte ale politicului in justitie.

Prezentam comunicatul de presa al Inaltei Curti de Casatie si Justitie:

“Comunicat de presa privind intentia Guvernului si a Parlamentului de a elimina pensiile de serviciu ale magistratilor

Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie ia act cu ingrijorare de intentia Guvernului si a Parlamentului de a elimina pensiile de serviciu ale magistratilor, precum si de confuzia indusa, voit sau nu, in spatiul public prin referirea la acestea ca fiind 'pensii speciale'.

Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie reaminteste ca indemnizatia tuturor judecatorilor si procurorilor din Romania are natura juridica a unui drept salarial, calculandu-se si platindu-se integral contributia de asigurari sociale, precum in cazul oricarui alt salariat, astfel incat sustinerea ca pensiile magistratilor nu sunt bazate, fie si in parte, pe principiul contributivitatii, motiv pentru care s-ar impune sa fie eliminate, este inacceptabila.

Demersul puterilor executiva si legislativa este si in vadita contradictie cu jurisprudenta anterioara a Curtii Constitutionale, care a invalidat o initiativa cu efect similar, aratand tocmai faptul ca pensiile de serviciu ale magistratilor fac parte din ansamblul de garantii de natura inclusiv financiara care dau caracter efectiv, iar nu iluzoriu, statutului de independenta si impartialitate al autoritatii judecatoresti in ansamblu si al fiecarui magistrat in parte.

Un astfel de demers legislativ afecteaza grav echilibrul sistemului judiciar si garantiile de independenta ale acestuia si este cu atat mai nepotrivit cu cat autoritatea legiuitoare a decis doar cu cateva zile in urma amanarea intrarii in vigoare a dispozitiilor legale privind pensionarea anticipata a magistratilor cu doi ani, recunoscand astfel din nou, implicit, ratiunea si necesitatea existentei pensiilor de serviciu ale acestora.

Intentia de mai sus a Executivului si a Legislativului, combinata cu reluctanta Guvernului de a respecta autonomia instantei supreme in adoptarea propriului proiect de buget vin in contradictie nu numai cu valorile fundamentale asumate de intreaga arhitectura institutionala a Romaniei pentru sustinerea independentei justitiei si a statului de drept, dar, prin efectele lor indirecte, acestea sunt de natura a veni in contradictie cu vointa exprimata cu claritate de poporul roman la referendumul din 2019, al carui spirit, daca nu chiar litera, a fost tocmai evitarea oricaror ingerinte ale ramurilor cu incarcatura politica ale puterii de stat in justitie.

Facem un apel la celelalte puteri ale statului sa isi asume valorile apararii independentei justitiei si garantarii unui serviciu public al justitiei de calitate nu numai la nivel declarativ, ci in mod efectiv si concret, inclusiv in ceea ce priveste corecta finantare a sistemului judiciar si dreptul la pensie de serviciu al judecatorilor si procurorilor, drept care nu constituie un privilegiu, ci o compensatie pentru incompatibilitatile si interdictiile la care acestia sunt supusi tocmai pentru asigurarea independentei si impartialitatii lor, dar si pentru conditiile concrete in care se desfasoara activitatea judecatorilor (supraincarcare, sedii improprii, boli profesionale, inflatie legislativa s.a.m.d) si care le afecteaza in mod real sanatatea, cu impact direct asupra duratei vietii profesionale.

Sustinerea publica nu trebuie obtinuta prin mijloace populiste, de natura sa produca efecte grave pe termen mediu si lung asupra unui serviciu public care deserveste milioane de cetateni; ea trebuie realizata onest, loial si prin cooperarea tuturor puterilor statului.

Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie va convoca Sectiile Unite pentru analizarea acestei situatii si va lua cu fermitate toate masurile permise de Constitutia Romaniei si de lege pentru protejarea autoritatii judecatoresti impotriva oricarui demers apt a-i afecta independenta si, mediat, a dreptului cetatenilor la un act de justitie modern, eficient si in acord cu standardele europene privind calitatea unui serviciu public”.