29 March 2024

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

JUDECATOAREA RUS DEMASCA EXECUTIA LUI DRAGNEA – Condamnarea liderului PSD Liviu Dragnea s-a facut cu incalcarea legii: “Contrar opiniei majoritare, apreciez ca dispozitiile legale invocate nu justifica interpretarea in sensul ca legiuitorul a urmarit stabilirea caracterului facultativ al constituirii completurilor specializate la instanta suprema... Dispozitia legala este imperativa, iar incalcarea acesteia are ca efect intotdeauna aplicarea nulitatii” (Opinia separata)

Scris de: George TARATA | pdf | print

13 October 2019 10:33
Vizualizari: 22325

Iata noi argumente care vin sa sustina realitatea pe care multi refuza sa o accepte. Si anume ca liderul PSD Liviu Dragnea a fost condamnat la 3 ani si 6 luni inchisoare pentru instigare la abuz in serviciu printr-o executie facuta cu incalcarea grava a legii. Dupa decizia CCR in privinta completelor specializate, care practic a confirmat ca fostul presedinte PSD a fost judecat la fond de un complet nelegal constituit (click aici pentru a citi), aceeasi concluzie a fost trasa chiar de una dintre judecatoarele din dosarul lui Dragnea: Iuliana Alexandra Rus (foto).

Judecatoarea Rus de la Inalta Curte a facut opinie separata la decizia Completului de 5 judecatori, in sensul desfiintarii sentintei de la fond de condamnare a lui Dragnea, sentinta mentinuta in apel, si retrimiterii cauzei spre rejudecare, de data aceasta catre un complet specializat in fapte de coruptie, asa cum cere art. 29 din Legea pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie. Practic, intreaga opinie separata nu face altceva, credem noi, decat sa demaste modul scandalos in care patru judecatoare – Rodica Aida Popa, Lucia Tatiana Rog, Luciana Mera si Simona Daniela Encean – l-au trimis la inchisoare pe Dragnea, refuzand sa tina cont ca acesta nu a avut parte de un proces echitabil in faza de fond.


Astfel, intr-o motivare pe 10 de pagini, judecatoarea Iuliana Alexandra Rus explica de ce trebuia admisa apararea lui Liviu Dragnea, care trimis fiind in judecata de DNA a acuzat ca a fost judecat la fond de un complet care nu fusese legal constituit, in conditiile in care nu era unul specializat in fapte de coruptie. Printr-o complexa argumentatie juridica, Iuliana Alexandra Rus arata ca respectarea legii privind existenta unor complete specializate in fapte de coruptie este obligatorie pentru toate instantele, inclusiv pentru Inalta Curte de Casatie si Justitie. De asemenea, judecatoarea Rus precizeaza ca nu exista nicio justificare pentru interpretarea data de colegele sale de complet care l-au executat pe Dragnea, in sensul ca, vezi Doamne, dispozitiile legii privind completele specializate ar fi facultative (click aici si aici pentru a citi argumentele privind condamnarea lui Dragnea). Dimpotriva, arata Rus, legea este imperativa, iar incalcarea ei are intototdeauna ca efect aplicarea nulitatii. Cu alte cuvinte, sentinta de condamnare a lui Dragnea dispusa la fond este nula, tocmai pe motiv ca ea a fost pronuntata de un complet nespecializat, deci neconstituit in conformitate cu legea. Aspect care ar fi trebuit sa atraga desfiintarea sentintei, nu mentinerea ei de catre patru dintre cele cinci judecatoare ale Completului de 5 ICCJ.

Iata fragmente din opinia separata a judecatoarei ICCJ Iuliana Rus pe care o atasam integral la finalul articolului:

Raportul intre norma generala si norma speciala

Notiunea de complet specializat nu este definita de legiuitor, insa din economia dispozitiilor legale anterior amintite si din ansamblul legislatiei privind organizarea judiciara si a celei speciale care reglementeaza reguli de procedura distincte de cele stabilite de normele procesual civile si penale, se desprinde concluzia ca aceasta notiune presupune doua paliere, respectiv o specializare generala, pe materii (spre exemplu cauze civile, penale, fiscale, cauze privind conflicte de munca si asigurari sociale, etc) si o alta speciala, reglementata distinct prin legi speciale (spre exemplu: art.29 din Legea nr.78/2000, art.86 din Legea nr.273/2004 privind adoptiile, art.2 alin.2 din Titlul XIII din Legea nr.247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, art.32 din Legea nr.101/2016 privind remediile si caile de atac in materie de atribuire a contractelor de achizitie publica, a contractelor sectoriale si a contractelor de concesiune de lucrari si concesiune de servicii, precum si pentru organizarea si functionarea Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor, etc.)

Daca in primul caz legiuitorul a avut in vedere criterii care vizeaza, in principal, organizarea eficienta a activitatii instantelor (respectiv numarul si complexitatea cauzelor, in cazul tribunalelor si curtilor de apel si numarul si natura cauzelor, volumul de activitate al fiecarei sectii, precum si specializarea judecatorilor si necesitatea valorificarii experientei profesionale a acestora in cazul Inaltei Curti), in cazul specializarii care se circumscrie dispozitiilor din reglementarile speciale, s-a avut in vedere exclusiv criteriul naturii cauzelor, instituirea unor astfel de completuri fiind obligatorie independent de numarul si

complexitatea cauzelor sau de volumul de activitate.

Cu alte cuvinte, indiferent de criteriile privind numarul si complexitatea cauzelor, la curtile de apel si tribunale este obligatorie functionarea de completuri specializate care solutioneaza cauze privind adoptiile, privind achizitii publice, privind infractiuni de coruptie sau procesele funciare.

In ceea ce priveste Inalta Curte de Casatie si Justitie, este adevarat ca art. 19 alin.3 din Legea nr.304/2004 prevede posibilitatea si nu obligatia colegiului de conducere de a aproba infiintarea de completuri specializate, insa aceasta dispozitie legala nu echivaleaza cu modificarea implicita a celor cuprinse in legislatia speciala - cum sunt si cele ale art.29 din Legea nr.78/2000 – care prevad cu caracter imperativ obligativitatea ca anumite cauze sa fie solutionate

numai de completuri specializate, ci are in vedere situatia specifica a instantei supreme care nu are competenta materiala de a judeca toate tipurile de cauze reglementate in legislatia speciala. De altfel, astfel cum s-a aratat anterior la expunerea cadrului normativ relevant pentru obiectul cauzei, art.19 alin.3 a fost introdus prin Legea nr.71/2001 privind Codul civil, act normativ care nu are nicio legatura cu solutionarea cauzelor de coruptie, ci cu punerea in aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil.

Un alt argument in sensul ca Legea 78/2000 are caracter special fata de Legea nr.304/2004 rezulta, per a contrario, din Decizia nr. V din 26 septembrie 2005 pronuntata in recurs in interesul legii pronuntata de Inalta Curte ce Casatie si Justitie - Sectiile Unite. In considerentele acestei decizii se mentioneaza 'caracterul limitativ de aplicare a prevederilor Legii nr. 78/2000' (imprejurare care ii confera caracterul de lege speciala) si faptul ca dispozitiile art. 57 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara dispozitiilor au caracter general. Totodata, se concluzioneaza ca dispozitiile cu caracter general introduse ulterior celor prevazute in legea speciala, au determinat abrogarea celor din art.29 alin. (2) din Legea nr. 78/2000 ca urmare a unei prevederi exprese in art. XIII din titlul XVI al Legii nr. 247/2005, respectiv ca 'la data intrarii in vigoare a prezentei legi, orice dispozitie contrara se abroga', ceea ce, in situatia de fata, odata cu introducerea, prin Legea nr.71/2001, a art.19 alin.3 din Legea nr.304/2004 nu s-a prevazut si nici nu s-a urmarit, atata timp cat Legea de punere in aplicare a Codului civil nu viza judecarea infractiunilor de coruptie.

Pentru a se considera, astfel cum retine opinia majoritara, ca dispozitiile art. 19 din Legea nr. 304/2004 au caracterul unei norme de exceptie, derogatorie si ca dispozitia din art. 29 din Legea nr. 78/2000 a fost amendata prin aceasta norma ulterioara, era necesara, conform art.15 si art.67 din Legea nr.24/2000 privind tehnica actelor normative, o modificare sau abrogare expresa a prevederilor din Legea pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie sau stabilirea unei prevederi in sensul ca 'la data intrarii in vigoare a prezentei legi, orice dispozitie contrara se abroga'.

In fine, prezinta relevanta si imprejurarea ca dispozitiile art.29 alin.1 din Legea nr.78/2000 au fost supuse controlului de constitutionalitate, prin invocarea unor exceptii inclusiv intr-o cauza aflata in prima instanta pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia penala, avand ca obiect infractiuni de coruptie.

Astfel, in dosarul nr. ..../1/2009, Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 134/2005 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 43/2002 privind Directia Nationala Anticoruptie, in ansamblul ei, si ale art. 13 din acelasi act normativ, precum si ale Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, in ansamblul ei, si ale art. 1, art. 13 pct. 2, art. 16, art. 29 si art. 33 din acelasi act normativ.

Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala a considerat asadar ca exceptia invocata are legatura cu cauza, in sensul dispozitiilor art.29 din Legea nr.47/1992 si a aratat ca 'Legea nr. 78/2000 reprezinta o reglementare speciala, derogatorie de la dreptul comun si aplicabila unei categorii de persoane circumstantiate, reglementare care nu incalca principiul constitutional al egalitatii, intrucat acesta permite instituirea unor reglementari juridice diferite pentru situatii diferite. Criticile referitoare la prevederea acelorasi fapte cai nfractiuni prin texte din legi diferite reprezinta o chestiune de interpretare si aplicare a legii, de competenta instantei de judecata'.

Prin decizia Nr. 1.137 din 23 septembrie 2010, publicata in Monitorul Oficial nr. 750 din 10 noiembrie 2010, Curtea Constitutionala a respins exceptiile invocate, aratand in considerente ca 'nu pot fi retinute nici criticile aduse art. 29 alin. (1) din Legea nr. 78/2000. Potrivit dispozitiilor art. 126 alin. (2) din Constitutie, 'Competenta instantelor judecatoresti si procedura de judecata sunt prevazute numai prin lege'. In exercitarea acestei competente exclusive conferite de Legea fundamentala, legiuitorul poate institui, in considerarea unor situatii deosebite, reguli speciale de procedura, cum este si cazul normelor criticate, prin care s-a stabilit ca pentru judecarea in prima instanta a unei anumite categorii de infractiuni, si anume infractiunile de coruptie, sa se instituie complete specializate, in scopul perfectionarii actului de justitie. Constituirea unor astfel de complete nu are semnificatia instituirii unor instante extraordinare, intrucat, potrivit art. 126 alin. (1) din Constitutie, 'Justitia se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege', iar judecatorii care compun completele specializate fac parte din instantele judecatoresti prevazute de lege, indeplinind cerintele de independenta si impartialitate impuse de prevederile constitutionale [art. 124 alin. (2) si (3)]. De altfel, niciun text constitutional nu interzice specializarea completelor de judecata, ci, dimpotriva, Legea fundamentala permite chiar infiintarea de instante specializate in anumite materii [art. 126 alin. (5) teza a doua din Constitutie].'

Imprejurarea ca legiuitorul nu a avut in vedere sa efectueze o diferentiere intre Inalta Curte de Casatie si Justitie pe de o parte si tribunale si curti de apel, pe de alta parte rezulta si din abrogarea dispozitiilor alin.2 al Legii nr.78/2000, dar si din jurisprudenta Curtii Constitutionale (deciziile nr.402/2005, nr.110/2006 si nr.1137/2010).

In concluzie, raportat la toate argumentele si jurisprudenta anterior expuse, precum si la dispozitiile art.15 si ale art.67 alin. 3 din Legea nr.24/2000 privind tehnica actelor normative, apreciez ca este neechivoca imprejurarea ca dispozitiile art.29 din Legea nr.78/2000 au caracter special fata de cele ale Legii nr.304/2004 si nu au fost modificate prin introducerea art.19 alin.3 din acest din urma act normativ, nici expres nici implicit, astfel ca respectarea acestora este obligatorie pentru toate instantele care solutioneaza infractiuni de coruptie, inclusiv pentru Inalta Curte de Casatie si Justitie.

De altfel, cele doua dispozitii nu se exclud, iar din coroborarea acestora rezulta obligativitatea constituirii de completuri specializate in materie de coruptie la Inalta Curte de Casatie si Justitie, modalitatea concreta de infiintare a acestora fiind cea prevazuta de art.19 alin.3: presedintele sau a vicepresedintele Inaltei Curti propune Colegiului de conducere infiintarea de completuri specializate, conform art.29 alin.1 din Legea nr.78/2000, organism colegial care adopta o hotarare prin care aproba infiintarea acelor completuri.

Pentru toate aceste motive, contrar opiniei majoritare, apreciez ca dispozitiile legale invocate cu privire la competenta functionala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie nu justifica interpretarea in sensul ca legiuitorul a urmarit stabilirea caracterului facultativ al constituirii completurilor specializate la instanta suprema in privinta judecarii in prima instanta a infractiunilor de coruptie sau in alte materii in care legea speciala prevede in mod imperativ solutionarea cauzelor de completuri specializate.

Consecintele juridice ale judecarii cauzei in prima instanta de un complet care nu este specializat, conform art.29 din Legea nr.78/2000 Inculpatii A., I. si E., prin aparatorii alesi, au invocat 'exceptia nulitatii absolute' a hotararii primei instante prin raportare la nerespectarea dispozitiilor art.29 din Legea nr.78/2000, sustinand, in esenta, nelegala compunere a completului de judecata.

In opinie minoritara, apreciez ca problema de drept pusa in discutie vizeaza in realitate competenta materiala procesuala (specializata) a carei nerespectare este sanctionata de legiuitor cu nulitatea absoluta, avand drept consecinta, in apel, cazul de desfiintare prevazut de dispozitiile art.421 pct.2 lit. b teza finala din Codul de procedura penala, respectiv: 'desfiinteaza sentinta primei instante si dispune rejudecarea de catre instanta a carei hotarare a fost desfiintata …cand exista vreunul dintre cazurile de nulitate absoluta, cu exceptia cazului de necompetenta, cand se dispune rejudecarea de catre instanta competenta'.

Contrar opiniei majoritare, consider ca in mod corect apelantii au invocat incidenta deciziei de recurs in interesul legii nr. 17/17.09.2018, publicata in Monitorul Oficial nr. 872 din 16/10/2018, prin care s-a stabilit ca 'necompetenta materiala procesuala a sectiei/completului specializat este de ordine publica'.

Este adevarat ca aceasta decizie a fost pronuntata in procesele supuse Codului de procedura civila in cadrul curtilor de apel si in cadrul tribunalelor, vizand alte dispozitii decat cele in cauza, insa din considerentele acestei decizii rezulta fara echivoc faptul ca 'Normele care reglementeaza competenta materiala procesuala (specializata) sunt in mod evident de ordine publica intrucat ocrotesc un interes public - buna administrare a actului de justitie, prin specializarea judecatorilor, necesara in raport cu complexitatea si numarul cauzelor. Specializarea instantelor/sectiilor si judecatorilor nu este o chestiune de ordine privata, ci una ce tine de organizarea si administrarea justitiei'.

Aceasta interpretare, chiar daca a fost data cu privire la procesele supuse Codului de procedura civila, se refera la norme de organizare judiciara, care sunt comune atat in materie civila, cat si in materie penala. De asemenea, imprejurarea ca decizia se refera doar la dispozitiile art. 35 alin. (2) si art. 36 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 si nu si la cele ale 19 alin.3 nu prezinta relevanta , deoarece interpretarea data de inalta Curte de Casatie si Justitie se refera, in limitele sesizarii, la notiunea de complet specializat, notiune prevazuta si in acest din urma articol.

Cu alte cuvinte, prin decizia de recurs in interesul legii nr. 17/17.09.2018, publicata in Monitorul Oficial nr. 872 din 16/10/2018, s-a stabilit, cu efecte obligatorii, imprejurarea ca normele care reglementeaza instantele/completurile specializate sunt norme care vizeaza competenta materiala procesuala (specializata) si sunt de ordine publica, indiferent de materia in care se solutioneaza cauzele (penala sau civila, lato sensu), acestea fiind prevazute in Legea privind organizarea judiciara si in alte legi speciale.

Potrivit dispozitiilor art. 281 alin.1 lit.b din Codul de procedura penala, determina intotdeauna aplicarea nulitatii incalcarea dispozitiilor privind competenta materiala si competenta personala a instantelor judecatoresti, atunci cand judecata a fost efectuata de o instanta inferioara celei legal competente.

In jurisprudenta sa (Decizia nr. 23 din 20 ianuarie 2016, Decizia nr. 302 din 4 mai 2017) Curtea Constitutionala a Romaniei a statuat ca o consecinta a prevederilor art. 1 alin. (5) din Legea fundamentala, care prevad obligativitatea

respectarii, in Romania, a Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor, este aceea ca legiuitorul trebuie sa reglementeze din punct de vedere normativ atat cadrul de desfasurare a procesului penal, cat si competenta organelor judiciare si modul concret de realizare a fiecarei subdiviziuni, a fiecarei etape a procesului penal.

In acelasi sens, Curtea a constatat ca reglementarea competentelor organelor judiciare reprezinta un element esential ce decurge din principiul legalitatii, principiu ce se constituie intr-o componenta a statului de drept. Aceasta deoarece o regula esentiala a statului de drept este aceea ca atributiile/competentele autoritatilor sunt definite prin lege. Principiul legalitatii

presupune, in principal, ca organele judiciare actioneaza in baza competentei pe care legiuitorul le-a conferit-o, iar, subsecvent, presupune ca acestea trebuie sa respecte atat dispozitiile de drept substantial, cat si pe cele de drept procedural incidente, inclusiv a normelor de competenta. Pe de alta parte, in ceea ce priveste legiuitorul, principiul legalitatii - componenta a statului de drept – il obliga pe acesta sa reglementeze in mod clar competenta organelor judiciare.

Prin art.29 din Legea nr.78/2000 legiuitorul și-a indeplinit aceasta obligatie, ce decurge din dispozitiile art.131 și ale art.73 alin.3 lit.l din Legea fundamentala si a stabilit competenta judecarii in prima instanta a infractiunilor prevazute in prezenta lege de catre completuri specializate.

Chiar acceptand ca o asemenea constituire de completuri specializate la nivelul instantei supreme ar avea caracter strict formal, dispozitia legala este una imperativa, reglementata de o legea organica si care trebuie respectata ca atare, iar incalcarea acesteia are ca efect, intotdeauna aplicarea nulitatii.

Pentru toate aceste considerente, avand in vedere si dispozitiile art.421 pct.2 lit.b teza a II a din Codul de procedura penala, potrivit carora atunci cand exista cazul de nulitate absoluta, referitor la necompetenta, instanta de apel desfiinteaza hotararea primei instante si dispune rejudecarea de catre instanta

competenta, se impunea admiterea apelurilor declarate de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Directia Nationala Anticoruptie si inculpatii A., B., C., D., E., F., G., H., I. impotriva sentintei penale nr.377 din data de 21 iunie 2018 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala, in dosarul nr...../1/2016, extinderea efectele apelurilor inculpatilor si cu privire la inculpatii J. si K., desfiintarea sentintei penale apelate, integral, si trimiterea cauzei la Sectia Penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie pentru rejudecare de catre un complet specializat, conform dispozitiilor art.29 din Legea nr.78/2000”.

 


Comentarii

# Marcel date 13 October 2019 10:47 +21

Este mai mult decat evident, pentru orice persoana cu bun simt, faptul ca ambele condamnari suferite de d l Dragnea, sunt pe langa lege si dirijate de Statul Subteran, al carui reprezentant vizibil este NAZISTUL DIN SIBIU!

# Neanae date 13 October 2019 11:45 +15

Exhaustiv articolul, explicatiile “tehnice” sunt “beton”, dar cu orice complet, specializat, nespecializat, facultativ ori de oricare alta conformație, CINE CREDE ca Dragnea fost condamnat la 3 ani si juma’ pe fapte reale si inconfundabile pentru a fi păpat enormitatea de 108.000 de roni de la Stat impingand in ilegalitate doua femei subjugate de fascinația lui? Eh? Cine crede in afara de ticăloșii care afirma ca a furat miliarde de la Stat, ca are proprietăți peste văi si oceane, ca averile mega galactice din Teleorman echivalează cu Empire State Building. Aceiași care exulta de condamnarea din cazul Referendum, aceiași care se prostreaza si fac slujbe negre ca sa apara voturi mistificate in favoarea nazisto stalinistilor, a ciumei bubonice sluga puterilor străine total contra poporului roman. Aceiași care continua sa creadă ca insula Belina este proprietatea privată a lu’ S. Spătarul. Vrem sa admitem ca Dragnea, cu imperfecțiunile si greșelile lui, ESTE VICTIMA unui sistem ticalos?

# Sile date 13 October 2019 12:26 +11

Dragnea a fost executat de securistii nostri la comanda străinilor pt ca a vrut sa puna in practica un program economic menit sa scoata romania din saracie. Asta nu i au iertat o strainii si l au condamnat total nevinovat.

# Valter Cojman date 13 October 2019 15:35 +5

Pai ar trebui ca intreg completul de judecata sa fie arestat, anchetat, judecat si condamnat pentru abuz in serviciu. Asta cat mai repede pentru ca nu a fost o eroare ci a fost o fapta cu premeditare si la ordin.

# coco date 13 October 2019 18:38 +17

Catre redactia LUJU : Santem la jumatea lui octombrie si Codruta inca nu e trimisa in judecata.Ce asteapta SIIJ, sa fie desfiintata?!? Cred ca e timpul sa puneti presiune pe SIIJ. O modalitate de presiune ar fi sa scrieti mare pe prima pagina a sitului LUJU ' A mai trecut o zi si Codruta nu a fost trimisa in judecata'. Cei care cititi acest coment si santeti de acord cu mine , dati like.

# Pintea date 13 October 2019 19:03 +2

Nu stiu cum se face, dar de cele mai multe ori opiniile separate sant temeinice si legale, iar cele ale majoritatii netemeinice. Dar de cate ori nu am avut noi exemple din acestea, dar care nu au avut nici o finalitate freicita pentru cineva! De cate ori a biruit adevarul?

# Moses Ieremia date 13 October 2019 20:52 +8

Liviu Dragnea a fost condamnat pe nedrept de statul subteran condus de incompetentul de la Cotroceni, vânzător de țara și neam!!! Romani am fost blestemați sa fim “ conduși “ de un trădător de țara și neam ca re ne- a fluturat pe la nas ce mate patriot este dar in find uzurpa cu incompetenta sa scaunul de la Votroceni!!!! Nu sunt rasist dar din 93% ortodoxi cum Dumnezeule au votat unul care își face cruce invers!!!! Suntem de-a dreptul bkestemati sa ne conducă o asemenea panarama de individ care in vizita la stăpânul sau de peste Ocean a primit o șapcă , este cea mai mare jignire adusă poporului roman care sta in aceasta vatra de peste 2000 de ani!!!! Nu votați un asemenea individ care este un penal dovedit și care refuza sa ramburseze înapoi sutele de mii de dolari datorați bugetului statului , sume care au fost obținute din case luate cu japca prin fals și uz de fals dar parca JUSTIȚIA NOASTRĂ ESTE LEGATĂ LA OCHI ȘI PUR ȘI SIMOLU NE DA CU TIFLA!!!! NU VOTAȚI KLAUS IOHANNIS !!!!

# free date 13 October 2019 23:38 0

Judecatoarea in cauza, printre judecatorii care fac cinste sistemului, care isi respecta profesia si care judeca exact conform intimei convingeri. Titlu este un pic tendentios. Judecatoarea nu demasca nimic, motiveaza exact de ce a ajuns la o anumita concluzie. Nu o atrageti pe judecatorul intr-un partizanat, ca poate pe viitor nu o sa dea sentinta pe placul vreunuia sau altuia.

# Neanae date 14 October 2019 00:07 +7

Stiu, ce spun nu prea are legătura cu tema, dar e in paralel. A ÎNCEPUT DICTATURA DE DREAPTA CU IZ STALINISTO NAZIST! Paradoxul este voit, nu de mine, ci de Orbán si Iohanis, azi la Timisoara, unde ei si ceilalți (ex. Rareș Bogdan) au răcnit din toti bojocii ca va începe o noua epoca cu o justiție dreapta pentru toti romanii. Asta dupa ce au batjocorit pur si simplu orice ar avea tangenta cu PSD, partid si persoane care trebuiesc sa dispară. Pesediștii sunt deci alieni de stârpit. Superba comanda subliminala lăsând sa încolțească ideea ca sub PSD romanii au fost sub dictatura, democrația a fost călcată in picioare de “ciuma roșie”! STRIGĂTOR LA CER ...

# (Magda),..Executia mizerabilă securista cu tupeu...continuă date 14 October 2019 05:25 +11

În timp ce poporul visa năluci..Aseară In timp ce alte canale TV bârfeau steril..Pe RTV Factiunile viitorului guvern SECURIST S-AU DAT DE GOL cum vor ÎNCALCA LEGILE SI DREPTURILE Asfel NEOsecuristul Ponta La 8:45 A ZIS în clar:"NU E NICI O PROBLEMA DACA telefoanele vor fi ascultate chiar daca se incalca drepturile si daca se incalca legea NU CONTEAZĂ"! iar la 9:30 Sifonu'PETROV a zis:"SRI sa se ocupe de trafic de carne vie CHIAR DACĂ NU SCRIE IN LEGE"!Da ati citit bine! Asadar vin EXACT acele VREMURI care le merită populimea ce nu pricepe NIMIC şi anume că:LEGEA NU ESTE LEGE ŞI NU POATE FI APLICATA DECAT DACA E RESPECTATĂ 100% ..Sub pretextul ca fac legea,securiştii în frunte cu nazistu'şef şi "guvernul meu2" vor face dictatura visată prin justiție securistă ce n-a văzut nici GESTAPO lui Himmler. O țară şi-un popor pierdut ce aşteaptă spargerea in regiuni şi GULAGUL FINAL.

# steluta date 14 October 2019 07:25 0

O fi fost ilegal dar a fost confom "parcursului" semnat de Birchal si Johannis cu "partenerii"

# Gandalf date 14 October 2019 08:36 0

Cu o floare nu faci primavara....

# Farul Calauzitor date 14 October 2019 08:48 -11

Ceausescu Iliescu Dragnea Dancila Cum dracu se face ca toti sunt din sudul tarii si toti au avut parinti penali ?

# Capac date 14 October 2019 13:41 +2

@Farul Roșu Este doar o coincidență. Nu e obligatoriu ca securiștii torționari să fie neapărat numai din Cluj. Mai sunt și din Arad, Ploiești, Galați.

# Elena Stoican date 20 October 2019 11:00 0

Și dacă ar fi nevinovat în această speță de condamnare, modul în care s-a exprimat și a acționat de când a fost ales Președinte nu lasă loc de altă interpretare. Cu siguranță, Klaus Iohannis a girat și supervizat pașii de condamnare a lui Dragnea! Istoria va consemna acest lucru.

# adrian date 20 October 2019 12:42 0

cum ramane cu infierarea comunismului cand asa zisa democratie distruge destine la comanda ??? cu ce-i mai buna democratia actuala fata de cea socialista????

# Grusuzache Romica date 21 October 2019 11:14 0

Mda, mai sunt si oameni care judeca doar cu mintea lor. Pentru ca au caracter frumos. Ceilalti? "Po - pulimea!"

# constantin turcu date 22 October 2019 09:38 0

Cred ca nu o sa mai dureze mult si o sa vina si randul celor care si-au batut joc de destinele oamenilor.Sa fereasca Dumnezeu ca multimea sa intre peste ei intr-o zi si atunci sa-i vad cum isi justifica nenorocirile pe care l-e fac!

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 28.03.2024 – Bomba cu fas a lui Kovesi

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva