JUSTITIE PE PROTOCOL – APADOR-CH cere desecretizarea protocolului SRI-ICCJ: “Daca si sistemul instantelor de judecata a fost 'virusat' prin diverse protocoale secrete incheiate cu serviciile de informatii sau cu alte entitati, atunci problema chiar va atinge punctul maxim de gravitate. Judecatorul nu trebuie sa fie nici colaborator, nici cooperant si, cu atat mai putin, un partener al parchetului sau al SRI ori al unei alte entitati”

Postat la: 04.04.2018 13:26 | Scris de: George TARATA | Accesari: 3877

APADOR-CH atrage atentia asupra situatiei extrem de grave in care se afla Justitia din Romania si avertizeaza ca judecatorii nu pot fi nici colaboratori, nici parteneri ai parchetului sau ai SRI. Reactia APADOR-CH vine dupa aparitia informatiei privind existenta unui protocol incheiat intre Inalta Curte de Casatie si Justitie si Serviciul Roman de Informatii.

Intr-un comunicat de presa dat publicitatii, miercuri 4 aprilie 2018, APADOR-CH solicita desecretizarea protocolului SRI-ICCJ, explicand ca existenta oricarei umbre de indoiala in legatura cu independenta si impartialitatea instantelor de judecata reprezinta un element de o gravitate deosebita intr-o societate democratica. APADOR-CH cere, de asemenea, ca PICCJ si SRI clarifice daca protocolul din 2009, declasificat deja, a fost modificat sau completat prin acte aditionale, iar in caz afirmativ acestea trebuie sa fie desecretizate la randul lor. Totodata, APADOR-CH considera ca este necesara desecretizarea mai multor hotarari adoptate de-a lungul timpului de Consiliul Suprem de Aparare a Tarii. Este vorba despre Hotararea C.S.A.T. nr.1712005 privind combaterea coruptiei, fraudei si spalarii banilor; Hotararea C.S.A.T. nr. 0068/2002 prin care Serviciul Roman de informatii a fost desemnat ca autoritate nationala in domeniul realizarii interceptarilor si al relatiilor cu operatorii de telecomunicatii; Hotararea C.S.A.T. nr. 0023412004 privind cooperarea intre Serviciul Roman de informatii si Ministerul Public pentru indeplinirea sarcinilor ce le revin in domeniul sigurantei nationale; Hotararea C.S.A.T. nr. 0237 I 2004 pentru aprobarea Protocolului general de cooperare privind activitatea de informatii pentru securitatea nationala.


Pe de alta parte, in ceea ce priveste protocolul SRI-ICCJ, amintim doar numeroasele intalniri pe care inalti ofiteri ai Serviciului le aveau cu judecatori ai instantei supreme. Celebra este deja poza in care judecatoarea ICCJ Rodica Aida Popa, fosta vicepresedinta a Inaltei Curti, apare de celebrul general SRI Dumitru Dumbrava, fost sef al Directiei Juridice a SRI, cel care a recunoscut exiustenta “campului tactic” in instante si parchete (vezi foto).

Prezentam comunicatul APADOR-CH:

Opinia APADOR-CH cu privire la Protocoalele de cooperare intre Serviciul Roman de Informatii si institutiile din sistemul judiciar

APADOR-CH considera benefica insa insuficienta recenta desecretizare a protocolului de cooperare incheiat, in anul 2009, intre Serviciul Roman de Informatii (SRI) si Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (PICCJ).

In Romania persista inca o tendinta a autoritatilor publice de a tine secrete documente care, de la bun inceput, ar trebui sa aiba caracter public. In aceasta categorie de documente secretizate in mod excesiv se includ si protocoalele de colaborare, cooperare etc. dintre diversele institutii si autoritati publice. Procedurile de interactiune dintre aceste entitati ar trebui sa fie pe deplin transparente, publice, nu doar pentru ca aceasta este o cerinta rezonabila intr-o societate democratica, ci si pentru ca transparenta are un rol deloc de neglijat pentru prevenirea si remedierea posibilelor incalcari de lege sau de principii democratice care ar putea exista in reglementarile ascunse examenului critic al opiniei publice.

Legislatia in domeniul sigurantei nationale exceleaza in conservarea secretomaniei. Astfel:

-Legea privind organizarea si functionarea SRI este ingrijorator de anacronica, iar prevederea din aceasta lege potrivit careia orice informatie privind activitatea SRI este secret de stat este un paravan care permite abuzuri. APADOR-CH precizeaza ca a solicitat in mod repetat aducerea la zi (in secolul 21) a legislatiei privind securitatea nationala;

-Legea privind organizarea si functionarea Consiliului Suprem de Aparare a Tarii (CSAT) permite, prin laxitatea sa, adoptarea de catre CSAT de hotarari cu caracter obligatoriu pentru intreaga societate, dar care au caracter secret, astfel ca nu pot fi cunoscute de societate. Din acest motiv, este necesara modificarea legii CSAT, pentru transformarea in exceptie a cazurilor in care hotararile CSAT sunt secrete (acum, regula este ca aceste hotarari sunt secrete, nu publice).

Cu privire la continutul protocolului din 2009, recent desecretizat, dintre SRI si PICCJ, APADOR-CH considera ca:

Protocolul contine prevederi privind constituirea de echipe comune procurori-lucratori SRI (art. 3 lit. g din protocol) si de planuri comune pentru constatarea, printre altele, de infractiuni 'grave' (art. 17 al. 2 din protocol) ori de planuri comune de actiune in 'cauze complexe', planuri intocmite pe baza analizei situatiei operative, deci in raport de speta concreta (art. 22, art, 25 din protocol). Aceste prevederi justifica presupunerea rezonabila ca lucratorii SRI au avut acces la continutul unor doare penale, cel putin al dosarelor pentru care au fost instituite respectivele echipe comune si au fost intocmite planuri comune de actiune.

In acest context, APADOR-CH reaminteste faptul ca in perioada incheierii protocolului (anul 2009), cand era in vigoare vechiul Cod de procedura penala, implicarea SRI intr-un dosar penal nu putea depasi punerea in aplicare a mandatelor de supraveghere tehnica, atat pentru infractiunile contra securitatii nationale si de terorism, cat si pentru orice alte infractiuni (de 'drept comun') de o anumita gravitate, pentru care Codul de procedura penala prevedea posibilitatea emiterii unor mandate de supraveghere. O implicare in dosarele penale a SRI care excedea executarea mandatelor de supraveghere excedea si prevederile vechiului Cod de procedura penala. In masura in care protocolul din 2009 a prevazut implicarea SRI peste aceste limite (executarea mandatelor de supraveghere), se poate concluziona ca a depasit prevederile Codului de procedura penala in vigoare la acea data. Constituirea echipelor comune procurori-lucratori SRI si a planurilor comune de actiune parchet-SRI ridica probleme sub aspectul depasirii limitelor Codului de procedura penala.

In prezent (mai precis, incepand cu luna martie 2016), potrivit art. 57 al. 2 teza finala, art. 100 al. 1 si art. 285 din noul Cod de procedura penala, implicarea SRI in cazul unui dosar penal nu poate fi mai mare decat punerea in aplicare a mandatelor de supraveghere tehnica numai pentru infractiunile contra securitatii nationale prevazute limitativ in titlul X din Codul penal si pentru infractiunile de terorism. Deci, nu mai este posibila implicarea SRI, sub nicio forma pentru infractiunile 'grave', de drept comun (inclusiv infractiunile de coruptie sau cele de abuz in serviciu, cu toate derivatele sale), deoarece mandatul de supraveghere tehnica in aceste cazuri se executa de parchet, nu de SRI. O implicare a SRI care excede aceste limite va excede si actualul Codul de procedura penala.

APADOR-CH precizeaza ca daca fostele sau actualele prevederi legale pareau sau par prea restrictive pentru entitatile implicate in combaterea fenomenului infractional (de exemplu, lupta impotriva coruptiei) solutia democratica nu este incheierea de protocoale secrete prin care sa se adauge la Codul de procedura penala sau la alte legi, ci initierea, in mod transparent, a unor modificari legislative, care sa fie supuse dezbaterii publice si, apoi, aprobarii parlamentului.

Avand in vedere cele de mai sus:

1.APADOR-CH solicita public Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (PICCJ) si SRI sa precizeze daca protocolul din 2009 a suferit modificari si/sau completari prin acte aditionale (posibilitate prevazuta in art. 62 din protocol), iar, in caz afirmativ, sa indice care au fost aceste modificari/completari, prin ce acte aditionale au fost facute si sa desecretizeze respectivele acte aditionale.

2.De asemenea, APADOR-CH solicita public clarificarea regimului juridic actual al protocolului, recent desecretizat, dintre PICCJ si SRI. O solutie ar putea fi denuntarea expresa, in scris, a acestui protocol de catre ambele parti care l-au incheiat. Daca este nevoie de o reglementare a interactiunii parchet-SRI in cazul punerii in aplicare de catre SRI a mandatelor de supraveghere tehnica pentru infractiunile contra securitatii nationale prevazute limitativ in titlul X din Codul penal si pentru infractiunile de terorism, noul act trebuie sa aiba caracter public, nu secret, si sa nu adauge la Codul de procedura penala. Simpla desecretizare a protocolului din 2009, fara denuntarea sa, nu rezolva problema.

3.APADOR-CH considera ca necesara desecretizarea a, cel putin, urmatoarelor hotarari CSAT invocate in preambulul protocolului care a fost recent desecretizat, deoarece respectivul protocol s-a bazat si pe aceste hotarari CSAT (daca nu era asa, ele nu ar fi fost invocate in preambul). Este vorba despre:

Hotararea C.S.A.T. nr.1712005 privind combaterea coruptiei, fraudei si spalarii banilor

Hotararea C.S.A.T. nr. 0068/2002 prin care Serviciul Roman de informatii a fost desemnat ca autoritate nationala in domeniul realizarii interceptarilor si al relatiilor cu operatorii de telecomunicatii

Hotararea C.S.A.T. nr. 0023412004 privind cooperarea intre Serviciul Roman de informatii si Ministerul Public pentru indeplinirea sarcinilor ce le revin in domeniul sigurantei nationale

Hotararea C.S.A.T. nr. 0237 I 2004 pentru aprobarea Protocolului general de cooperare privind activitatea de informatii pentru securitatea nationala (nota bene – iata ca si CSAT aproba protocoale, desigur, secrete).

4.Avand in vedere informatiile existente in spatiul public privind existenta unui protocol secret incheiat intre SRI si Inalta Curte de Casatie si Justitie, APADOR-CH solicita desecretizarea de urgenta si a acestui protocol, precum si a oricarui alt protocol in care este parte o instanta de judecata. Existenta oricarei umbre de indoiala cu privire la independenta si impartialitatea instantelor de judecata este un element de o gravitate deosebita intr-o societate democratica. In cazul unui proces penal, eventualele abuzuri ale parchetului, ale 'acuzarii', pot fi cenzurate si remediate de instanta de judecata. Dar, daca si sistemul instantelor de judecata a fost 'virusat' prin diverse protocoale secrete incheiate cu serviciile de informatii sau cu alte entitati, atunci problema chiar va atinge punctul maxim de gravitate. Judecatorul nu trebuie sa fie nici colaborator, nici cooperant si, cu atat mai putin, un partener al parchetului sau al SRI ori al unei alte entitati. Tot asa cum, de exemplu, un arbitru al unui meci (de data aceasta desfasurat intre acuzare si aparare) nu trebuie sa fie nici colaborator, nici cooperant si nici partener al uneia dintre echipele pe care le arbitreaza.

APADOR-CH precizeaza ca exista in lume sisteme judiciare in care functioneaza entitati care grosso modo, imbina activitatea de culegere de informatii cu cea de ancheta penala, de exemplu FBI in SUA. Diferenta fata de protocolul clasificat, recent desecretizat, dintre PICCJ si SRI este ca FBI, ca mixtura de culegere de informatii si ancheta penala, a fost infiintat si functioneaza in mod transparent, printr-o lege care nu a fost si nu este niciodata secreta, pe cand, la noi, parchetul si SRI au vrut sa functioneze ca un FBI sui generis, adica nu pe baza unei legi, a unui act cu caracter public adoptat de parlament, ci pe baza unor acte ascunse (secrete), inferioare legii.

APADOR-CH considera ca, daca se doreste infiintarea unei structuri in genul FBI, sistemul nostru democratic presupune, in locul unor decizii si protocoale secrete, infralegale, existenta unei dezbateri publice pe aceasta tema, urmand ca ultimul cuvant sa-l aiba parlamentul, sigurul abilitat in mod constitutional sa adopte o lege pentru infiintarea unei structuri cu astfel de atributii.

Fiind vorba despre actiuni in desfasurare, asociatia precizeaza ca va interveni cu exprimarea pozitiilor publice pe masura ce evenimentele vor evolua”.

Comentarii

# Andreea date 4 aprilie 2018 13:45 +10

Magistrații și societatea civilă trebuie să solicite desecretizarea protocoalelor încheiate între instituțiile de forță.

# gelu date 4 aprilie 2018 14:35 +2

SRI trebuie desfiintat de urgenta doarece in ultimii 15 ani de zile a facut practic Politie Politica pentru a baga la inchisoare politicieni si oameni de afaceri romani prin dosare trucate si probe false cu sprijunul DNA si ICCJ cu care a incheiat protocoale de subordonare ale puterii judecatoresti. Si toti sefii si sefutii din SRI care au avut cunostiinta de aceste protocolae sau chiar le-au semnat sa fie trimis in judecata si degradati militar.

# Carcotas date 4 aprilie 2018 17:46 +5

Ar fi o prostie, caci nu arunci copilul odata cu apa din copaie! Romania are nevoie de SRI, dar de SRI-ul ala care sta la masa cu strainii, dar nu se vinde lor. In schimb, procurorii militari (stiu!, cei mai lenesi bugetari din justitie din cati exista), trebuie sa inceapa anchetele, iute-iute. Iar nenea asta, care vorbeste rar, daca vrea mandatul doi, sa demita de urgenta sefii din Parchetul general, DNA si DIICOT iar noul procuror general sa schimbe pe seful Sectiei Parchetelor Militare.

# Marianus date 4 aprilie 2018 15:39 +4

Cuum? Ambasadorii au tacut? S-au ascuns? Chiar nimic, nici macat o dojeana acolo?

# Adevarul date 4 aprilie 2018 16:39 +1

Dar protocolul cu UNBR desființat de Legea nr.3/1948 cănd se va desecretiza cineva și dedesubturile acestora și circularele care practic nu sunt legi, cănd faceți public.

# carcotas date 4 aprilie 2018 18:30 -1

cand o sa stii dumneata sa te exprimi, respectand regulile gramaticale

# @ carcotas cu tupeu date 4 aprilie 2018 22:12 +1

las-o mosulica incet ca macane. mai bine ai scrie ca nu ai acte de infiintare si profesezi datorita cardasiei mafiote. in orice tara din lumea asta orice persoana fizica sau juridica trebuie sa se nasca mai intai. voi sunteti desfiintati din 1948.

# Marin TULUS OLt, date 5 aprilie 2018 09:38 +1

Cum poti să gândești că Protocoalele SRi- Parchet sunt ilegale iar Protocoalele MJ, CSM, poate fi Parchet, pe de o parte, și UNBR/ul privat al lui Florea ,fără acte de infiintare există și produc consecinte ?victimele suntem noi cei de la UNBR condus de Bota,cercetati, condamnati,supusi atâtor presiuni și încălcându/se drepturile și libertățile fundamentale ale OMULUI , ÎN TIMP CE CALUNURILE DIN MAGISTRATURA împreună cu UNBR/ul lui Florea colaborează pentru.... ridicarea nivelului lor de trai", numai știu pe unde depozitează sumele mari de bani!!Iată faptele de coruptie autentice, criminalitatea pe care nu o văd nici politicienii și nici așa zisul stat în Stat DNA/ul și SRI/ul!Toti magistratii care au condamnat sau nu au primit în instanțe Cavocatii din structura Bota trebuie să fie excluși din magistratură!!!Bunăoară, văd aici in fotografie pe ,,legendara "Aida Popa,ce trebuie exclusă din magistratură,cea care participă la diferite festivaluri/emisiuni ale televiziunilor

# Marin TULUS Olt date 5 aprilie 2018 09:43 0

pt susținerea UNBR privat Florea și se pune întrebarea ce beneficii are această ființă?!!In concepțía mea este o suspiciune rezonabilă a unei fapte de corupție!! Prin legea 51/1995R adoptată și promulgată de indivizii politici are o prevedere art. 113 care dă posibilitatea decanilor sau Consiliului barourilor(dar care barouri și UNBR, ce fel de persoane juridice sunt și care este identitatea lor?se intelege că este acceptată illegal doar gruparea Florea!!!!) să fie organe de represiune!Despre aceste situatii nimeni nu vorbeste, inclusiv clasa politică pt. că nu/i interesează, îi interesează doar dacă se pune în pericol situația lor, chiar și cea ilegală!Dorim dreptate și respectarea drepturilor și libertăților OMULUI sau facem doar ce este în interesul nostru ca si clasă politică/clan magistratură?!!Deșteaptă/te române!!

# mervil date 5 aprilie 2018 16:04 0

aliduta popa nu are vocatie de judecator. o vedem numai la chefuri cu diversi avocatei din baroul florea. ea saracuta are o idee fixa, daca sunt multi si desfiintati nu trebuie sa aiba acte. o vedem cum apare la diverse chefuri. apropo deontologia permite judecatorilor sa chefuiasca cu avocatii?

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

ATENTIE

Mesajele cu continut indecent nu vor fi postate.

Inainte de a posta, cititi regulamentul: Termeni legali si Conditii