Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii o tine in continuare pe fosta sefa DNA Laura Codruta Kovesi la loc caldut, in Parchetul General. Pe o practica impamantenita in Sistem de ani de zile, si in ciuda modificarilor legislative, procurorii din CSM au decis marti, 4 iunie 2019, prelungirea delegarii pentru alte 6 luni a Laurei Kovesi la Serviciul de indrumare si control din PICCJ. Este practic a treia delegare care se face in aceasta functie fata de Laura Kovesi de la momentul la care a fost revocata de la sefia DNA si s-a refugiat in Parchetul General, cu ajutorului procurorului general de la acea data, Augustin Lazar, vechi prieten de familie, care s-a ingrijit ca aceasta sa nu se intoarca la Sibiu.

Desi la prima vedere prelungirea delegarii lui Kovesi in PICCJ apare ca fiind un gest firesc, legea, in forma actuala cat si in vechea forma, prevede expres ca delegarile procurorilor pot fi facute pe o perioada de cel mult 6 luni, cu posibilitatea prelungirii delegarii pentru alte 6 luni. Cu alte cuvinte, un procuror nu poate sta pe delegare intr-o alta institutie mai mult de un an.

Nefiind nici prima, si probabil nici ultima persoana din magistratura care beneficiaza de delegari peste termen, actualul Procuror General al Romaniei Bogdan Licu nu s-a agitat prea tare sa interzica aceasta practica, astfel ca a ingaduit Sectiei pentru procurori sa ii mentina sederea Laurei Kovesi in Parchetul Inaltei Curti, desi legea interzice expres acest lucru. Este probabil ca lipsa de reactie a procurorului general Bogdan Licu pe delegarea ex-sefei DNA in PICCJ sa aiba legatura cu recenta intrevedere pe care acesta a avut-o cu ambasadorul SUA la Bucuresti, Hans Klemm, demnitar strain care si-a manifestat deschis, in repetate randuri, aprecierea si sustinerea pentru Laura Kovesi. Vom afla...

Ce este cert este ca, de-a lungul anilor, s-a tot discutat despre caracterul nelegal al actelor prin care procurorilor ori judecatorilor le-au fost prelungite intr-o veselie delegarile, ajungandu-se in situatii absurde in care acestia lucru cu anii "pe delegare".

Banii si casa, beneficiul delegarii

Altfel, dincolo de privilegiul de a lucra in continuare in Bucuresti la Parchetul General si nu la Sibiu, Laura Kovesi are parte si de alte beneficii gratie acestei delegari. Spre exemplu, prin prelungirea delegarii, peste termenul prevazut, Laurei Kovesi ii este in continuare asigurata casa de la RA-APPS din Bucuresti, dar si salariul baban, corespunzator gradului de PICCJ. Ca sa nu mai vorbim ca, desi nu mai detine nicio functie de conducere in cadrul Parchetului General, Kovesi beneficiaza in continuare de masina si paza asigurate de Serviciului de Paza si Protectie.

Chiar si asa, bunurile pe care le primesc gratie delegarilor peste termenul prevazut de lege nu sunt singura problema a "delegatilor". O neregula poate chiar mai grava data de aceste delegari peste termen este faptul ca toate actele pe care le face un procuror care nu mai este delegat legal sunt lovite de nulitate. Ceea ce inseamna ca indiferent ce ar face Laura Kovesi la Serviciului de indrumare si control din PICCJ nu are nicio valoare.

Iar aici este un caz "fericit", caci nu vorbim de dosare penale instrumentate de procurori delegati peste termen... Situatia, din punctul nostru de vedere, este extrem de sensibila si necesita o atentie speciala din partea Consiliului Superior al Magistraturii, daca nu chiar si din partea Curtii Constitutionale a Romaniei.

Nu stim cum l-a convins Laura Kovesi pe seful PICCJ Bogdan Licu sa fie de acord cu prelungirea delegarii, speram doar ca intre cei doi sa nu se fi legat vreo relatie de tovarasie. Nu de alta, dar timpul ne-a demostrat ca toti cei din jurul lui Kovesi au sfarsit cum nu se poate mai rau, iar noi nu ne dorim acest lucru pentru Bogdan Licu.

Iata ce prevede Capitolul VI referitor la delegarea, detasarea si transferul magistratilor, in Legea nr. 303/2004:

"ART. 57

(1) In cazul in care o judecatorie, un tribunal sau un tribunal specializat nu poate functiona normal din cauza absentei temporare a unor judecatori, existentei unor posturi vacante sau altor asemenea cauze, presedintele curtii de apel, la propunerea presedintelui respectivei instante din circumscriptia acelei curti de apel, poate delega judecatori de la alte instante din circumscriptia mentionata, cu acordul scris al acestora.

(2) Delegarea judecatorilor de la judecatorii, tribunale, tribunale specializate si de la curtile de apel la instante din circumscriptia altei curti de apel se dispune, cu acordul scris al acestora, de Consiliul Superior al Magistraturii - Sectia pentru judecatori, la solicitarea presedintelui curtii de apel in circumscriptia careia se cere delegarea si cu avizul presedintelui curtii de apel unde acestia functioneaza.

(3) Abrogat

(4) Delegarea in functii de conducere a judecatorilor de la curtile de apel, tribunale, tribunale specializate si judecatorii se dispune, cu acordul scris al acestora, de Consiliul Superior al Magistraturii - Sectia pentru judecatori, pâna la ocuparea functiei prin numire in conditiile prezentei legi.

(5) Delegarea in functiile de conducere de la Inalta Curte de Casatie si Justitie a judecatorilor de la aceasta instanta se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii - Sectia pentru judecatori, cu acordul scris al acestora, la propunerea presedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

(6) Delegarea judecatorilor se poate face pe o perioada de cel mult 6 luni si poate fi prelungita, cu acordul scris al acestora, in aceleasi conditii.

(7) In interesul serviciului, procurorii pot fi delegati, cu acordul scris al acestora, inclusiv in functii de conducere, dispozitiile alin. (1) - (6) fiind aplicabile in mod corespunzator".

Publicam in continuare minuta Sectiei pentru procurori din CSM:

Sursa foto: Libertatea.ro