Asociatia Magistratilor din Romania condusa de judecatoarea Andreea Ciuca (foto) reactioneaza dupa atacul lansat la adresa presedintei Consiliului Superior al Magistraturii Lia Savonea si inspectorului sef al Inspectiei Judiciare Lucian Netejoru, acuzati de un anumit site ca ar interveni in procese ca sa isi acopere urmele. Atacul vizeaza o actiune cat se poate de normala a CSM, care a cerut stramutarea unui dosar de la Curtea de Apel Pitesti in care Forumul Judecatorilor din Romania si Asociatia pentru Apararea Statutului Judecatorilor solicita anularea hotararilor prin care s-a aprobat Regulamentul privind numirea procurorilor la Sectia de investigare a infractiunilor din Justitie. Sectie care provocat spaima in randul gruparii #rezist din magistratura.

Astfel, pentru simplul fapt ca a formulat cerere de stramutare a dosarului de la Curtea de Apel Pitesti, in conditiile in care pozitiile uneia dintre asociatii impotriva Sectiei de investigare a infractiunilor din Justitie era sustinuta inclusiv de magistrati de la aceasta instanta, deci o cerere de stramutare cat se poate de legitima, presedinta CSM a fost acuzata ca intervine in dosare. Si nu doar atat, dar actiunea sefei CSM Lia Savonea este considerata ca fiind una fara precedent. Asta desi, dupa cum arata Asociatia Magistratilor din Romania, o situatie similara a avut loc spre exemplu in 2016. Cu acea ocazie, nimeni nu s-a mai aratat revoltat de actiunea presedintelui Consiliu, care nu a fost acuzat ca intervine in dosare pentru a-si acoperi urmele.

Iata comunicatul Asociatiei Magistratilor din Romania:

“Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) a sustinut si sustine, in acord cu Constitutia si cu tratatele internationale la care Romania este parte, libertatea de exprimare, ca pilon al unei societati democratice.

Insa, Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) atrage atentia asupra unor nepermise derapaje, in numele libertatii de exprimare, rezultate fie din superficialitatea unei informari incorecte/insuficiente, fie din prezentarea intentionata a unor aspecte trunchiate sau din exprimarea unor neadevaruri ca fiind realitati. Problema, in sine, nu pare sa fie grava decat pentru cei ce cred in principii. In plus, o astfel de pervertire a libertatii de exprimare duce la consecinte vatamatoare cand decredibilizeaza, fara temei, institutia ce are, potrivit Constitutiei, rolul de garant al independentei justitiei, pe care il pretindem, ca atare, si ii invocam deseori efectele.

S-a scris astazi, in mass-media, ca 'Presedinta CSM si seful Inspectiei Judiciare intervin in procese ca sa isi acopere urmele…', aceasta 'interventie' constand in cererea ca 'dosarele sa fie mutate la alte instante'. Cu alte cuvinte, modul in care s-a produs 'imixtiunea' presedintei Consiliului Superior al Magistraturii in dosar, adica in actul de justitie, consta in formularea unei cereri de stramutare, in calitate de reprezentanta a CSM, cerere bazata pe dispozitii din Codul de procedura civila.

Din informatiile cuprinse in articolul cu pricina aflam ca respectiva cerere de stramutare a fost trimisa la Inalta Curte de Casatie si Justitie la data de 7 ianuarie 2019 si a fost formulata intr-un dosar aflat pe rolul Curtii de Apel Pitesti, in care au calitatea de reclamante doua asociatii profesionale ale magistratilor, dosarul avand ca obiect anularea Regulamentului CSM privind numirea si revocarea procurorilor cu functii de conducere din cadrul Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie. Din accesarea portalului instantei (cautare dupa 'parte' - Consiliul Superior al Magistraturii) se observa ca asociatiile profesionale reclamante, impreuna cu un reclamant persoana fizica, au solicitat anularea a doua hotarari ale Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, prin care s-a aprobat Regulamentul privind numirea si revocarea procurorilor cu functii de conducere din cadrul Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie, precum si Regulamentul privind numirea, continuarea activitatii si revocarea procurorilor cu functii de executie din cadrul Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie. Adica, dispozitiile care asigura constituirea efectiva a Sectiei, in aplicarea prevederilor cuprinse in Legea nr. 304/2004.

Inainte de a decredibiliza actiunile Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentat de presedinte, ar trebui sa ne punem, in mod simplu si logic, in calitate de cetateni, cel putin urmatoarea intrebare: in conditiile in care, in comunicatul uneia dintre reclamante, insotit de 'lista sustinatorilor' magistrati, inclusiv de la Curtea de Apel Pitesti, se afirma ca '… se impune abrogarea dispozitiilor art. 88 ind. 1 – art. 88 ind. 9 din Legea nr. 304/2004…', privind Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie, invocandu-se 'anomalii' ale acestor dispozitii, cu trimitere la actele Comisiei de la Venetia si ale GRECO – context in care se pare ca Decizia nr. 33/2017 a Curtii Constitutionale, prin care s-a argumentat constitutionalitatea acestor texte, nu a meritat sa fie amintita –, cererea de stramutare constituie o 'interventie' in dosar?

Nu stim daca aceasta cerere este sau nu fondata si nu emitem pareri in acest sens, Inalta Curte de Casatie si Justitie fiind cea care are competenta de a o solutiona.

Stim insa ca afirmatia potrivit careia, 'fara precedent!', presedinta CSM intervine in dosar, cerand sa fie 'mutat' la alta instanta, constituie un neadevar, de vreme ce, de pilda, astfel cum s-a scris in mass-media in 31 mai 2016, CSM, prin presedintele de atunci, a formulat, in calitate de parat, cerere de stramutare a unei cauze de la Curtea de Apel Bucuresti. Motivul? Banuiala legitima in privinta tuturor judecatorilor curtii de apel, CSM facand trimitere la o potentiala ingerinta a membrilor unei asociatii profesionale (judecatori la acea instanta) care nici nu avea calitatea de parte in respectivul dosar. In mod paradoxal, presedintele CSM nu a fost acuzat ca 'intervine' in dosar pentru a-si 'acoperi urmele' si nici nu s-a spus ca formularea cererii de stramutare, de catre CSM, este un demers fara precedent.

Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) subliniaza, astfel cum a facut-o in mod constant, ca independenta si impartialitatea judecatorului sunt principii esentiale ale unui sistem de justitie democratic, neconstituind beneficii personale ale judecatorului, ci o garantie pentru indeplinirea atributiilor legale”.