Presedintele fondator al Organizatiei pentru Apararea Drepturilor Omului, Florentin Scaletchi (foto 1), aflat in prezent la Penitenciarul Jilava, acolo unde executa o condamnare de 6 ani de inchisoare pentru trafic de influenta, se numara printre cei mai prolifici scriitori din randul detinutilor. Aceasta, intrucat de la data incarcerarii – 27 februarie 2013 – si pana astazi, a publicat in jur de 10 carti si nu pare a se opri aici.

Lucrarile contin documente inedite, marturii cutremuratoare despre persoane publice din prim-planul politicii si Justitiei din Romania si chiar poezii. La acestea se adauga incredibila poveste de la sfarsitul anilor 80'. Pentru cei care nu isi mai amintesc, Florentin Scaletchi a fost condamnat la moarte in luna martie 1985 - printr-o sentinta a Tribunalului Militar Teritorial Bucuresti ramasa definitiva in urma unei decizii a Sectiei Militare a Tribunalului Suprem, dar a beneficiat ulterior de comutarea pedepsei in 20 de ani de inchisoare, gratie unui decret prezidential semnat la 2 iunie 1986 de Nicolae Ceausescu, fiind apoi eliberat din Penitenciarul Aiud la data de 22 decembrie 1989.

Prezentam o parte a lucrarilor scrise de Florentin Scaletchi in timpul detentiei, impreuna cu explicatiile autorului (foto 2):

Jertfele uitarii, Bucuresti, 2014 – "Lucrare conceputa si scrisa in perioada februarie-martie 2014, in inchisoarea de maxima siguranta Bucuresti-Jilava";

Societatea civila, Bucuresti, 2014 – "Lucrare conceputa si scrisa in perioada ianuarie-februarie 2014, in inchisoarea de maxima siguranta Bucuresti-Rahova";

Amintiri din prima mea viata, Bucuresti 2013 – "Insemnarile, cugetarile, trairile si suferintele unui fost detinut politic, condamnat de doua ori la moarte de regimul comunist, acelasi care astazi este din nou detinut politic in regimul asa-zis democratic, carte-document scrisa dupa gratii, cu lacrimi de durere, in inchisorile romanesti";

Presedintele, Bucuresti, 2013 – "Romanul-pamflet 'Presedintele' este o carte scrisa in perioada aprilie-septembrie 2013, in Penitenciarul Bucuresti-Rahova, de actualul detinut politic, domnul prof. Florentin Scaletchi";

Abuzul democratiei. Dictaturi si dictatori, de la Ceausescu la Basescu, Bucuresti, 2013 – "Cazul cutremurator al presedintelui fondator OADO, prof. univ. dr. Florentin Scaletchi. Carte sub egida OADO";

Vinovatul de serviciu, Bucuresti, 2013 – "Carte scrisa in perioada martie-august 2013, in Penitenciarul Rahova, de actualul detinut politic, prof. dr. Florentin Scaletchi".

Raportul OADO privind starea natiunii pe anul 2012, Bucuresti, 2013.

Pentru Florentin Scaletchi, scrisul nu este insa doar o pasiune, ci si un argument pentru o pedeapsa mai usoara. Legea prevede ca pentru fiecare 2 zile petrecute la masa de scris in scopul redactarii unei lucrari stiintifice, detinutul este indreptatit sa beneficieze de o reducere de 3 zile din pedeapsa. Prima conditie este aceea ca lucrarea sa aiba cu adevarat un caracter stiintific. Dar, odata indeplinit acest criteriu, condamnatul care solicita ca lucrarea sa ii fie contabilizata la calcularea zilelor considerate pedeapsa executata in procedura de liberare conditionata se loveste de o problema care nu il mai priveste pe el. Asa cum reiese din hotararea judecatoreasca prezentata la finalul articolului (decizie prin care Tribunalul Bucuresti a respins ca prematura o cerere de liberare conditionata formulata de un detinut), unele penitenciare nu dispun de metodologia necesara pentru supravegherea persoanelor private de libertate care doresc sa elaboreze lucrari stiintifice, iar in absenta metodologiei, evidenta timpului efectiv prestat pentru activitatile de elaborare a unei lucrari de catre un condamnat nu poate fi tinuta.

Potrivit legii privind executarea pedepselor, in cazul publicarii unei lucrari stiintifice, condamnatului i se scad din pedeapsa 3 zile pentru fiecare 2 zile de munca de redactare

Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor prevede la capitolul VIII, referitor la liberarea conditioana, ca in cazul elaborarii de lucrari stiintifice publicate, condamnatului i se considera 3 zile executate pentru 2 zile de munca:

"Art. 76 Partea din durata pedepsei care este considerata ca executata pe baza muncii prestate sau a instruirii scolare si formarii profesionale

(1) Pedeapsa care este considerata ca executata pe baza muncii prestate sau a instruirii scolare si formarii profesionale, in vederea acordarii liberarii conditionate, se calculeaza dupa cum urmeaza: (...)

f) In cazul elaborarii de lucrari stiintifice publicate sau inventii si inovatii brevetate, se considera 3 zile executate pentru 2 zile de munca".

Avocatul Ion Cazacu a precizat ca actualul regulament al penitenciarului Jilava prevede ca un detinut poate castiga cel putin 30 de zile pentru o lucrare stiintifica publicata

Pe de alta parte, desi dispozitiile legale in materia liberarii conditionate presupun, asa cum s-a putut observa mai sus, un mod oarecum greoi de stabilire cu exactitate a numarului de zile cuvenite a fi scazute din pedeapsa, unele inchisori practica un calcul mai simplist. Cel putin asa rezulta din declaratia avocatului Ion Cazacu, aparatorul fostului premier Adrian Nastase, care a afirmat ca, din cate stie, regulamentul actual al penitenciarului Jilava prevede ca un detinut poate castiga 45 de zile pentru prima lucrare stiintifica scrisa, respectiv, 30 de zile, pentru cea de-a doua, care se contabilizeaza ca fiind executate. Avocatul Cazacu a oferit aceasta informatie aratand ca fostul premier a scris deja doua carti in penitenciar: „Adrian Nastase a scris, in perioada in care a executat pedeapsa primita in dosarul «Zambaccian», o carte (n.r. - „Cele Doua Romanii. Politici, discursuri, pozitionari. 2001-2004”, 854 de pagini), iar pe cea de-a doua o va finaliza in urmatoarele zile. Vom atasa cele doua lucrari la cererea de eliberare care va fi luata in discutie de Comisia de eliberare conditionata din Penitenciarul Jilava”. Precizarile au fost facute la 3 iulie 2014, ziua in care comisia de la Penitenciarul Jilava a stabilit ca Adrian Nastase, condamnat in dosarele "Trofeul Calitatii" si "Zambaccian", indeplineste conditiile prevazute de lege pentru a fi eliberat inainte de termen, admitand cererea si inaintand Judecatoriei Sectorului 4 dosarul cu propunerea de liberare conditionata.

Tribunalul Bucuresti: "Din cuprinsul adresei nr. 1424/09.06.2009 a Penitenciarului Rahova a rezultat ca nu exista metodologia necesara pentru supravegherea persoanelor private de libertate care doresc sa elaboreze o lucrare stiintifica"

Practica din penitenciare in materia liberarii conditionate este partial explicata in mai multe hotarari ale instantelor. De exemplu, in decizia nr. 213 din 5 februarie 2010 a Tribunalului Bucuresti, prin care judecatorii Anamaria Tranca, Andi Malaliu si Dorel George Matei au admis recursul parchetului impotriva unei propuneri de liberare conditionata inaintate Judecatoriei Sectorului 4, respingand ca prematura o cerere formulata de un detinut.

Aflam astfel ca acordarea "zilelor castig" se realizeaza in baza unui pontaj aprobat care sa certifice timpul lucrat sub supraveghere pentru elaborarea unei lucrari. De asemenea, instanta a mai aratat in decizie ca detinutul care vrea sa redacteze o lucrare trebuie sa aduca la cunostinta penitenciarului intentia sa de a scrie, iar penitenciarul are obligatia de a supraveghea activitatea de redactare. Asa cum reiese din pasajul din hotararea TMB de mai jos, nu toate penitenciarele dispun de metodologia de lucru care sa permita supravegherea detinutului in timpul desfasurarii activitatii de redactare:

"(...) acordarea zilelor castig se realizeaza in baza unui pontaj aprobat care sa certifice timpul lucrat sub supraveghere pentru elaborarea unei lucrari.

(...) De altfel, din cuprinsul adresei nr. 1424/09.06.2009 a Penitenciarului Bucuresti Rahova (f. 351, paragraf final) a rezultat faptul ca nu exista o asemenea dispozitiei si nici metodologia necesara pentru supravegherea persoanelor private de libertate care doresc sa elaboreze o lucrare stiintifica. Astfel, organele Penitenciarului mentioneaza expres faptul ca nu s-a tinut evidenta timpului efectiv prestat pentru activitatile de elaborare a unei lucrari de catre petent, in principal, datorita lipsei metodologiei de lucru (...)

Fata de cele aratate, instanta fondului a retinut faptul ca petentul a adus la cunostinta locurilor de detinere (...) elaborarea unei lucrari stiintifice, din acel moment revenind administratiei locurilor de detinere obligatia de a proceda la supravegherea activitatii depuse de petent, neputandu-i-se impune acestuia alte obligatii suplimentare in afara de comunicarea inceperii redactarii lucrarii.

(...)

Prima instanta a pronuntat o solutie cu incalcarea disp. art. 76 lit.f din Legea 275/2006 referitoare la considerarea a trei zile executate pentru 2 zile de munca in ipoteza elaborarii de lucrari stiintifice. Judecatoria invedereaza o procedura laborioasa de calcul a zilelor castig omitand sa observe ca problematica zilelor executate urma sa fie stabilita doar in cazul in care ar fi fost indeplinita prima conditie a textului legal respectiv elaborarea unei lucrari stiintifice. Cu privire la acest aspect prima instanta se margineste la a arata 'avand in vedere realitatea de necontestat a publicarii unei lucrari cu caracter stiintific-instanta apreciaza ca nu poate sa aprecieze decat ca fiind reale afirmatiile petentului referitoare la redactarea lucrarii in penitenciar'. Tribunalul primeste cu rezerve fermitatea deosebita a primei instante in aprecierea lucrarii ca fiind "stiintifica", neinvederandu-se nici un argument pentru a se sustine acest lucru. Este neclar de ce este de necontestat pentru prima instanta ca lucrarea petentului este una cu caracter stiintific. Simpla editare a unei lucrari voluminoase si cu multe poze este insuficienta pentru instanta de control, pentru a imbratisa opinia primei instante referitoare la caracterul de necontestat al caracterului stiintific al lucrarii. Simpla inregistrare la O.R.D.A. nu reprezinta o certificare a valorii stiintifice a lucrarii ci prezinta interes sub aspectul protejarii dreptului de autor. Petentul nu a facut dovada ca prin simpla inregistrare la O.R.D.A. Academia Romana a conferit vreo valoare stiintifica prezentei lucrari. Singurele persoane care pretind in fata instantei ca lucrarea are caracter stiintific sunt detinutul si avocatul acestuia, elemente insuficiente pentru a crea convingerea instantei in sensul dorit de petent. Nu exista nici un comentariu al vreunei personalitati reputate in domeniu prin care sa se faca trimitere la caracterul stiintific la cartii intocmite de detinut si pe care instanta sa o fi putut avea in vedere. Singurul element care tinde sa arate ca este vorba de o lucrare stiintifica este reprezentat de faptul ca detinutul si-a scris el insusi pe prima pagina ca ar fi vorba despre o lucrare stiintifica, element ce nu poate fi luat in considerare de instanta, fiind mentionat pro causa. Cum nu s-a facut dovada existentei unei lucrari stiintifice instanta nu mai poate verifica si indeplinirea celorlalte conditii referitoare la durata elaborarii si nici nu poate face interpretari despre cum ar trebui calculate termenele, instantele judecatoresti nefiind chemate sa dezbata probleme pur teoretice care nu au aplicabilitate in cauza. Aceasta problematica a stabilirii modalitatii de calcul a zilelor castigate s-ar fi putut aborda doar in cazul indeplinirii ipotezei textului legal, respectiv elaborarea unei lucrari stiintifice".