Judecatoarea Dana Girbovan (foto) acuza Consiliul Superior al Magistraturii ca s-a derobat de datoria de a fi "garantul independentei Justitiei" in momentul in care a hotarat sa respinga plangerea prealabila formulata de UNJR, AMR si APR impotriva hotararii prin care s-a decis ca generalul Dumitru Dumbrava nu a adus atingere independentei Justitiei atunci cand a afirmat ca instantele sunt camp tactic pentru SRI. Intrucat CSM a invocat ca la baza respingerii plangerii prealabile formulate de asociatiile profesionale ale magistratilor au stat mai multe documente secrete ale SRI, presedinta Uniunii Nationale a Judecatorilor din Romania a dezvaluit ca va cere CSM sa clarifice public daca au mai existat si alte decizii ale Consiliului care au avut in spate note secrete. Dana Girbovan evidentiaza ca in prezent judecatorii nu stiu ce inseamna "camp tactic" pentru SRI si se intreaba daca nu cumva "judecatorul se afla el insusi in campul tactic pe care ar t rebui sa il supravegheze". In acest context, presedinta UNJR aduce in discutie fostul Serviciu Intern de Protectie si Anticoruptie (SIPA) care detine o importanta arhiva cu date despre magistrati, care cuprind inclusiv informatii din viata lor privata, informatii care au dat nastere suspiciunilor de santajare a unor magistrati.

Judecatoarea Dana Girbovan: "Cetatenii trebuie sa stie exact ce tip de activitati desfasoara serviciile secrete in zona Justitiei"

Judecatoarea Dana Girbovan arata ca implicarea Seriviciului Roman de Informatii in actul de Justitiei reprezinta un factor imens, intrucat actiunea poate denatura in scopuri oculte, care au ca rezultat final nerespectarea dreptului fundamental al oricarui cetatean de a avea un proces echitabil. Or, opineaza Dana Girbovan, dreptul la un proces echitabil nu poate fi manifestat daca judecatorul nu este independent si se afla sub influente externe, "chiar si din partea serviciilor secrete".

Toate aceste declaratii au fost facute de judecatoarea Dana Girbovan in cadrul unui interviu acordat publicatiei on-line ziare.com, in care presedinta UNJR a vorbit despre pericolul care planeaza asupra independentei judecatorului, despre lipsa de reactie a CSM fata de anumite derapaje, dar si despre ce actiunile pe care Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania impreuna cu Asociatia Magistratilor din Romania si Asociatia Procurorilor din Romania intentioneaza sa le faca pentru a clarifica daca SRI intervine in Justitie.

In acelasi interviu, presedinta UNJR a apreciat ca afirmatiile generalului SRI, Dumitru Dumbrava, potrivit carora instantele au devenit "camp tactic' pentru Serviciul Roman de Informatii sunt "de o gravitate fara precedent, deoarece dau cel putin aparenta ca SRI se implica in actul de Justitie". In opinia judecatoarei Dana Girbovan, o misiune intr-un camp tactic nu vizeaza doar o actiune pasiva, ci presupune si desfasurarea unor operatiuni specifice serviciilor secrete, care pot vicia si influenta actul de Justitie.

Prezentam in continuare in integralitate interviul acordat de Dana Girbovan publicatiei ziare.com:

CSM a apreciat ca declaratia generalului SRI Dumitru Dumbrava nu ar reprezenta o incalcarea indepedentei Justitiei. De ce considerati aceasta declaratie o problema atat de grava?

Afirmatiile generalului SRI Dumitru Dumbrava, potrivit carora instantele de judecata au devenit "camp tactic", sunt de o gravitate fara precedent, deoarece dau cel putin aparenta ca SRI se implica in actul de justitie, dincolo de limitele legii, suspiciune ce induce cetatenilor indoieli temeinice cu privire la lipsa de impartialitate si, implicit, corectitudine a actului de justitie.

Din ratiuni pe care nu le-a motivat, CSM a respins sesizarea noastra fara a analiza in vreun fel argumentele aduse. Decizia CSM s-a bazat pe note secrete de la SRI, la care nimeni nu are acces, nici chiar judecatorii care au cerut CSM sa le apere independenta.

CSM a evitat sa explice ce tip de actiuni ale SRI implica misiunea lor in "campul tactic" reprezentat de instantele de judecata si de ce acestea nu pun in pericol independenta Justitiei.

Independenta Justitiei este un drept fundamental al fiecarui cetatean si se traduce prin dreptul acestuia de a fi judecat de un judecator exclusiv in baza legii si a problelor administrate in cauza, ferit de orice presiuni, publice sau ascunse, directe sau indirecte, reale sau chiar aparente.

In temeiul acestui drept, cetatenii trebuie sa stie exact ce tip de activitati desfasoara serviciile secrete in zona Justitiei, in conditiile in care exista suspiciuni ca acestea ar putea influenta deciziile dintr-un proces, fie prin faptul ca judecatorii au acces la niste informatii ce pentru el sunt secrete, fie ca asupra judecatorului se fac presiuni ce pot avea efecte in pronuntarea hotararii.

Vorbiti de implicarea SRI in Justitie dincolo de limita legii. Care e aceasta limita?

Legea ce reglementeaza activitatea SRI confera acestui serviciu secret un rol bine definit si limitat in desfasurarea unui proces penal: la "solicitarea organelor judiciare competente, cadre anume desemnate din Serviciul Roman de Informatii pot acorda sprijin la realizarea unor activitati de cercetare penala pentru infractiuni privind siguranta nationala".

Ca atare, legea interzice SRI sa desfasoare activitati de urmarire penala si ii da doar dreptul sa acorde sprijin procurorilor atunci cand i se cere acest lucru. Doar Securitatea a mai avut dreptul sa desfasoare activitati de urmarire penala. Mai mult, rolul SRI se incheie categoric in momentul sesizarii instantei prin rechizitoriu.

Desfasurarea unei misiuni intr-un camp tactic nu se refera, evident, la o actiune pasiva, ci implica si desfasurarea unor operatiuni specifice serviciilor secrete care pot influenta si vicia actul de justitie, ceea ce incalca dreptul cetatenilor la un proces public si echitabil.

O astfel de premiza reprezinta un atentat grav la adresa independentei Justitiei, ce nu poate fi acceptat nici macar la nivel de aparenta ori suspiciune.

S-a mai intamplat ca note secrete sa stea la baza unor decizii ale CSM?

Vom face o interpelare Consiliului Superior al Magistraturii sa clarifice public daca au mai fost si alte decizii ale acestei institutii bazate pe note secrete.

In urma acestei decizii a CSM, suntem mii de judecatori in tara care nu stim exact ce inseamna "camp tactic" pentru SRI, cand vine vorba de instante, si sute de mii de cetateni care au cazuri in instante si pe buna dreptate se ingrijoreaza daca SRI intervine in cazul lor sau nu.

Veti ataca in contencios administrativ decizia CSM?

Prin insasi plangerea prealabila formulata, am demarat deja procedura atacarii acestei hotatari in contencios administrativ. CSM a apreciat insa ca hotararea data nu este supusa nici unei cai de atac, respingand plangerea noastra ca inadmisibila.
Asteptam ca CSM sa isi motiveze aceasta decizie, dupa care vom analiza in conducerea UNJR urmatorii pasi pe care ii vom parcurge. Cert este ca nu ne vom opri cu demersurile aici, deoarece e important pentru credibilitatea actului de justitie sa se clarifice rolul si relatia dintre servicii secrete si Justitie.
Este regretabil ca CSM s-a derobat de aceasta datorie constitutionala pe care o are, de a fi "garantul independentei Justitiei".

Generalul Dumbrava spunea ca SRI mentine "campul tactic" si dupa ce actiunea ajunge in instanta pentru a fi sigur ca procesul va avea un curs corect. Pana la urma, pot intreba unii, care e problema daca SRI vegheaza la un proces corect?

Un proces corect este unul in care se respecta drepturile procesuale ale acuzatului si acuzatorului, iar un verdict corect inseamna un verdict intemeiat pe lege si pe probele administrate in cauza. Intr-un stat de drept, rolul administrarii unui proces si al pronuntarii unei hotarari il au exclusiv judecatorii prin instantele de judecata, si nu ofiteri ai serviciilor secrete.

Daca pornim de la premisa ca nu e nicio problema ca SRI "vegheaza la un proces corect", ar trebui sa nu ne deranjeze nici ipoteza existentei ofiterilor acoperiti printre magistrati, deoarece cu cat am avea mai multi acoperiti in Justitie cu atat am avea mai multe verdicte "corecte". Totusi, legea interzice existenta ofiterilor acoperiti printre magistrati tocmai pornind de la principiul ca implicarea unui serviciu secret in actul de justitie il viciaza.

Rolul primordial al serviciile secrete este acela de a asigura securitatea statului. Judecatorul asigura controlul asupra legalitatii activitatii serviciilor si pastrarea balantei intre imperativul securitatii si cel al prezervarii drepturilor fundamentale.
Or, acest rol nu poate fi indeplinit daca judecatorul se afla el insusi in campul tactic pe care ar trebui sa il supravegheze, pentru a fi evitate derapajele si sanctionate abuzurile.

Apoi, este o mare diferenta intre dreptul si obligatia SRI de a furniza informatii pe coruptia judiciara organelor competente si "urmarirea" fiecarui dosar sau, mai grav, chiar a magistratilor. Este exact diferenta dintre o justitie independenta si una supravegheata.

Pentru a se intelege foarte clar riscurile pe care le implica acest tip de supraveghere, voi reaminti experienta fostului Serviciu Intern de Protectie si Anticoruptie, celebrul SIPA. Sub pretextul luptei impotriva coruptiei, acest serviciu a adunat o cantitate imensa de informatii despre magistrati, inclusiv date privind viata lor privata, existand ulterior suspiciuni grave inclusiv vis a vis de santajarea unor magistrati. Nici in prezent situatia acestor informatii, modul lor de colectare, folosire si stocare nu a fost pe deplin lamurit.

Implicarea SRI in actul de justitie este un factor de risc imens, deoarece aceasta actiune poate fi denaturata in scopuri oculte si condusa de interese ce nu au nicio legatura cu procesul echitabil, ceea ce la final submineaza atat independenta Justitiei, cat si securitatea nationala.

Ma intreba cineva la un moment dat: oare in cazul violatorilor de la Vaslui, unde Inspectia Judiciara a scos la iveala ilegalitati uriase, oare nu ar fi fost bine sa existe un camp tactic care sa opreasca din timp aceste ilegalitati?

Suntem intr-un moment foarte periculos pentru democratie, daca ajungem sa acceptam ideea ca serviciile secrete pot substitui o justitie independenta sau pot compensa lipsa de profesionalism a unora din sistem. Cu o clasa politica ce pare tot mai compromisa si cu institutii subrezite, pericolul alunecarii in afara statului de drept este unul real si trebuie constientizat de fiecare cetatean al acestei tari.

Cazul de la Vaslui a scos la iveala o serie de probleme ce sunt cercetate in prezent de catre Inspectia Judiciara. Ele nu trebuie minimalizate, dar nici exacerbate, fiind pur si simplu dovada ca reforma in Justitie este un proces departe de a fi finalizat.

In ultimii ani, in ochii presei si, prin ea, in ochii publicului larg, Justitia s-a identificat cu lupta impotriva coruptiei. Aceasta este doar o mica parte din ceea ce inseamna actul de judecata si este, poate, timpul sa ne aplecam cu mai mare atentie asupra problemelor sistemului judiciar in ansamblu.

Exista in continuare probleme pe care noi le-am semnalat demult, precum necesitatea unei evaluari reale si obiective a magistratilor, dublata de o evaluare a instantelor si parchetelor. O analiza a eficientei Inspectiei Judiciare este, de asemenea, un subiect important, alaturi de analiza activitatii CSM in materia actiunilor disciplinare.

Ca atare, solutiile sunt in interiorul sistemului de justitie, nu in exterior. Apelarea la institutii de forta, secrete, pentru a rezolva problemele sociale, de guvernare sau de justitie este un mecanism specific statului totalitar, nicidecum unei democratii.

Un judecator integru, care isi face treaba conform legii, de ce s-ar simti timorat, presat de "campul tactic"?

In primul rand, independenta judecatorului nu este un moft al magistratului, ci un drept al cetateanului. Dreptul fundamental al cetateanului la un proces echitabil nu se poate manifesta decat daca judecatorul este independent, ferit de orice influente din afara, chiar si din partea serviciilor secrete.

In al doilea rand, libertatea individuala este fundamentul si ratiunea de a fi ale democratiei, ingradirea sa trebuie sa fie intotdeauna prevazuta de lege si necesara intr-o societate democratica.

Am auzit in mod repetat argumentul "nu ma deranjeaza ca sunt supravegheat, pentru ca nu am nimic de ascuns". Acest argument denota un dispret si o neintelegere crasa a unui drept fundamental, ce sta la baza unei societati sanatoase, si anume dreptul la respectul vietii private.

Sa ne reamintim ca SRI este in cele din urma un serviciu secret controlat politic, cu un director numit politic si o strategie adoptata tot prin consens politic, aflat in coordonarea unui Consiliu format din membri ai puterii executive.
Mutarea campului tactic in zona Justitiei echivaleaza cu o influentare politica a Justitiei si ar trebui sa ne redestepte amintiri despre practici dintr-un trecut care nu este totusi atat de indepartat.

Simtiti, ca judecator, in mod concret o presiune a serviciilor secrete? Aveti colegi in UNJR care se plang de asa ceva?

Obiectul sesizarii noastre nu a fost generat de presiunile serviciilor la nivel individual, in cazuri concrete, ci a avut ca sursa un posibil modus operandi ce ridica semne de intrebare cu privire la compatibilitatea lui cu independenta sistemului ca atare, in intregime.

Presiunea serviciilor secrete la nivel de sistem se rasfrange la nivelul fiecarui judecator. Nu poti avea judecatori independenti intr-un sistem captiv. Este fie o naivitate, fie o ipocrizie sa sustii altceva.

Daca asteptam sa apara plangeri la nivel individual, ignorand semnale la nivel de sistem, in momentul in care astfel de plangeri vor aparea, gravitatea fenomenului va fi atat de mare, incat raul creat nu va mai putea fi reparat.
Solicitarea pe care o fac CSM este sa isi ia in serios rolul de "garant al independentei Justitiei" si sa clarifice relatia dintre serviciile secrete si actorii judiciari.
Profit de aceasta ocazie si recomand celor din SRI ca comunice in mod deschis si neechivoc atunci cand exista intrebari legate de modul lor de a actiona, in special atunci cand vorbim de relatia cu Justitia. Contrar sondajelor de moment, orice suspiciune privind derapaje sau abuzuri din Justitie se va resfrange asupra lor, cu efecte negative asupra securitatii nationale inca greu de calculat.

Nu in ultimul rand, este important ca toti cetatenii sa isi inteleaga drepturile pe care le au, inclusiv dreptul la viata privata si un proces echitabil. Ii indemn sa nu renunte la aceste drepturi fundamentale, pentru ca odata compromise le va fi foarte greu sa le obtina inapoi.