REVOLUTIE IMPOTRIVA STATULUI PARALEL – Judecatorii de mandate de la ICCJ au deja cosmaruri. CCR a declarat neconstitutionala practica emiterii mandatelor de siguranta nationala in dosare de coruptie. Decizia vine dupa ce tot judecatorii constitutionali au statuat ca infractiunile de coruptie nu vor putea fi calificate drept o amenintare la adresa securitatii nationale: "Sintagma 'ori altor asemenea interese ale tarii' cuprinsa in art.3 lit.f) din Legea nr.51/1991 este neconstitutionala" (Minuta)

Postat la: 06.12.2018 16:21 | Scris de: Elena DUMITRACHE | Accesari: 12261

Nenorocire pentru Statul paralel. CCR a constatat ca mandatele pe siguranta nationala date in dosarele de coruptie sunt in afara legii, declarandu-le neconstitutionale. Acest lucru este un dezastru pentru campul tactic, provocand cosmaruri in randul celor cativa judecatori de la Inalta Curte care sunt responsabili cu emiterea pe banda rulanta a mandatelor pe siguranta nationala in dosarele de coruptie. Curtea Constitutionala a Romaniei a dezbatut joi, 6 decembrie 2018, dosarul nr. 1413D/2017 avand ca obiect "exceptia de neconstitutionalitate a sintagmei 'ori altor asemenea interese ale tarii' din cuprinsul art. 3 lit. f) din Legea nr. 51/1991 privind siguranta nationala a Romaniei, precum si a dispozitiilor art. 4 alin. (2) din Legea nr. 255/2013 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala si pentru modificarea si completarea unor acte normative care cuprind dispozitii procesuale penale", ridicata de avocatul Flavius Radu din Baroul Bucuresti in dosarul "Ferma Baneasa" judecat la Curtea de Apel Brasov.

Speta vizeaza in esenta o problema extrem de delicata, respectiv aceea a emiterii mandatelor de siguranta nationala de catre instantele din Romania in baza art. 3 lit. f) din Legea nr. 51/1991, care se refera la actiuni ce reprezinta amenintari la adresa sigurantei nationale, desi dosarele vizau fie infractiuni economice, fie de coruptie, fie orice alte infractiuni pe care unii procurori si judecatori au considerat ca le pot incadra la "alte asemenea interese ale tarii" care sa justifice respectivele mandate de siguranta nationala.


Mandatele de siguranta nationala in dosare de coruptie au fost emise nelegal

Problema majora a acestor mandate de siguranta nationala este data de faptul ca au fost emise in dosare care priveau infractiuni care nu puteau face obiectul unor astfel de masuri, astfel ca s-a creat premiza incalcarii dreptului la un proces echitabil, viata intima, familiala si privata a celor vizati de aceste mandate, secretul corespondentei, dar si restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati.

Sustinem aceasta intrucat, astfel cum a fost semnalat si in exceptia de neconsitutionalitate ridicata de avocatul Flavius Radu in dosarul "Ferma Baneasa", prin Hotarari ale CSAT s-a dat posibilitatea organelor de stat cu atributii in domeniul securitatii nationale sa efectueze activitati specifice de culegere de informatii, in mod arbitrar, cu depasirea cadrului legal, dand nastere la ingerinte viata privata a cetatenilor si restrangeri nejustificate ale drepturilor acestora garantate de Constitutie.

Acest lucru a fost posibil, astfel cum am precizat mai sus, cu ajutorul unor Hotarari ale Consiliului Suprem de Aparare al Tarii – respectiv Hotararea C.S.A.T. nr. 17/2005, prin care infractiunile de coruptie au fost incadrate ca amenintari la adresa sigurantei nationale, permitandu-se astfel prin norma criticata, prevazuta de art. 3 lit.f) din Legea nr. 51/1991 sa se emita mandate de siguranta nationala pentru acest tip de infractiuni – prin care s-a apreciat ca sub imperiul sintagmei „alte asemenea interese ale tarii” pot fi incadrate la amenintari la adresa sigurantei nationale, diferite activitati precum infractiunile de coruptie ori evaziune fiscala.

CCR a decis ca masurile privind siguranta nationala nu pot fi reglementate prin Hotarari CSAT

Numai ca, in trecut, Curtea Constitutionala a pronuntat Decizia nr. 51/2016, prin care a stabilit ca o reglementare in acest domeniu nu poate fi realizata decat printr-un act normativ cu putere de lege, iar nu printr-o legislatie infralegala, cum sunt Hotararile CSAT, respectiv acte normative cu caracter administrativ, adoptate de alte organe decat autoritatea legiuitoare, caracterizate printr-un grad sporit de instabilitate sau inaccesibilitate.

De asemenea, intr-o hotarare mai recenta, respectiv Decizia nr. 91/2018, Curtea Constitutionala a statutat la paragraful 81 ca „savarsirea unor infractiuni determinate, precum cele de coruptie, sau cele contra patrimoniului nu vor putea fi calificate drept o amenintare la adresa securitatii nationale, chiar daca faptele aduc atingere grava anumitor drepturi si libertati fundamentale ale cetatenilor romani.”

Devine astfel evident ca, desi nu sunt incadrate in celelalte cazuri prevazute de art. 3 din Legea nr. 51/1991, infractiunile de coruptie sunt incadrate prin Hotarari ale CSAT in strategia privind siguranta nationala si sunt exploatate, in sensul restrangerii drepturilor fundamentale ale cetatenilor, cu nerespectarea dispozitiilor constitutionale mentionate.

In cuprinsul exceptiei de neconstitutionalitate ridicate la Curtea de Apel Brasov si admisa de Curtea Constitutionala s-a reclamat totodata ca sintagma de la art. 3 lit. f) din Legea nr. 51/1991 - „ori alte asemenea interese ale tarii” - este lipsita de claritate, precizie si previzibilitate, nepermitand subiectilor sa inteleaga care sunt acele interese ale statului care pot fi lezate de anumite actiuni si pentru care este posibila ca organele abilitate sa realizeze masuri cu un grad ridicat de intruziune in viata privata a persoanelor.

CEDO critica lipsa de claritate a reglementarilor masurilor specialie de urmarire

Extrem de important de amintit in acest caz este Decizia de admisibilitate din 29 iunie 2006 pronuntata de Curtea Europeana a Drepturilor Omului in cauza Weber si Saravia impotriva Germaniei, paragrafele 93-95, unde s-a statut ca reglementarea unor masuri speciale secrete de urmarire, cum ar fi interceptarea comunicarilor, trebuie sa se realizeze in mod esential prin norme clare, detaliate, din moment ce tehnologia disponibila pentru efectuarea lor devine constant din ce in ce mai sofisticata.

Or, despre ce claritate si normare a procedurii poate fi vorba in conditiile in care, in ultimii ani, conducerea instantei supreme a refuzat in repetate randuri sa declasifice incheierile pe mandate de siguranta nationala, pentru a se vedea care sunt temeiurile in baza carora au fost puse in aplicare mandatele. Au existat insa si cazuri in care, motivand refuzul declasificarii, actuala sefa a Inaltei Curti, Cristina Tarcea a sustinut ca nu s-ar pus problema emiterii unor mandate de siguranta nationala pe art. 3 lit. f) din Legea nr. 51/1991.

Exceptia de neconstitutionalitate a art. 3 lit. f) din Legea nr. 51/1991 semnala grave incalcari ale drepturilor fundamentale si viza urmatoarele:

-Este evident, pe de-o parte ca interceptarile mijloacelor de comunicatie reprezinta o ingerinta in viata intima, familiala si privata si secretul corespondentei, iar pe de alta parte ca, pentru ca putea fi restranse aceste drepturi fundamentale, legea care permite aceasta ingerinta sa fie redactata in mod clar, precis, previzibil, astfel incat sa fie evitate incalcarile drepturilor fundamentale intr-un mod aleatoriu/abuziv;

-Sintagma „altor asemenea interese ale tarii”, pe care o criticam pentru neconstitutionalitate, permite ingerinte nejusitificate, in viata intima, familiala si privata si incalcarea dreptului la secretul corespondentei, intrucat in cuprinsul actului normativ nu este definit interesul statului, putand reprezenta in esenta orice. Sub acest aspect, interesul statului ar putea fi reprezentat inclusiv de masurile luate de autoritatile publice locale/centrale in combaterea efectelor clamitatilor naturale (precum seceta si indundatiile), de nivelul de poluare al localitatilor, intrucat afecteaza sanatatea cetatenilor, de definirea familiei traditionale cu incidenta asupra natalitatii si stabilitatii populatiei, posibilitatile de definire a acestor interese ale statului fiind nemarginite.

-Prin aceasta sintagma se da posibilitatea organelor de stat cu atributii in domeniul securitatii nationale, prevazute de art. 6 alin.(1) din Legea nr. 51/1991, atat in forma initiala cat si in varianta republicata, sa efectueze activitati specifice de culegere de informatii, in mod arbitrar, cu depasirea cadrului legal, dand nastere la ingerinte viata privata a cetatenilor si restrangeri nejustificate ale drepturilor acestora garantate de Constitutie.

-In concret, prin Hotarari ale Consiliului Suprem de Aparare al tarii, hotarari ce au caracter de acte administrative, sunt incadrate ca amenintari la adresa sigurantei nationale, diferite activitati (cu caracter infractional sau nu), printre care si anumite infractiuni prevazute de Codul penal ori legi speciale, precum infractiunile de coruptie, evaziune fiscala, etc., dandu-se astfel posibilitatea ca, sub imperiul sintagmei „alte asemenea interese ale tarii” sa se efectueze activitati, ce reprezinta ingerinte in drepturile fundamentale.

-Sub acest aspect, relevante sunt Considerentele Curtii Constitutionale expuse in aceeasi Decizie, nr. 51/2016, in care instanta de contencios constitutional arata la para. 47 ca „pornind de la datele concrete din speta dedusa controlului de constitutionalitate, Curtea apreciaza ca reglementarea in acest domeniu nu poate fi realizata decat printr-un act normativ cu putere de lege, iar nu printr-o legislatie infralegala, respectiv acte normative cu caracter administrativ, adoptate de alte organe decat autoritatea legiuitoare, caracterizate printr-un grad sporit de instabilitate sau inaccesibilitate (a se vedea in acest sens si Decizia nr. 17 din 21 ianuarie 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 79 din 30 ianuarie 2015, paragrafele 67 si 94).”

-Astfel, este evident ca, desi nu sunt incadrate in celelalte cazuri prevazute de art. 3 din Legea nr. 51/1991, infractiunile de coruptie sunt incadrate prin legislatie infralegala, respectiv acte normative cu caracter administrativ (Hotarari ale CSAT) in strategia privind siguranta nationala si sunt exploatate, in sensul restrangerii drepturilor fundamentale ale cetatenilor, cu nerespectarea dispozitiilor constitutionale mentionate.

-Revenind la sintagma „alte asemenea interese alte tarii” rugam Curtea sa constate ca aceste interese nu sunt definite nici in mod expres, nici in mod indirect in cuprinsul Legii nr. 51/1991, republicata. De altfel, niciuna dintre variantele Legii nr. 51/1991, de la inceput si pana in prezent nu au defnit aceste interese alte statului.

-In acest context, sintagma „ori alte asemenea interese ale tarii” apare ca fiind lipsita de claritate, precizie si previzibilitate, nepermitand subiectilor sa inteleaga care sunt acele interese ale statului care pot fi lezate de anumite actiuni si pentru care este posibila ca organele abilitate sa realizeze masuri cu un grad ridicat de intruziune in viata privata a persoanelor.

-In ceea ce priveste cerintele de claritate, precizie si previzibilitatea ale unei legi, pe care evident si Legea nr. 51/1991, republicata, trebuie sa le respecte, apreciem ca asupra acestor chestiuni s-a pronuntat Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 553 din 16 iulie 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea. I, nr. 707 din 21 septembrie 2015, Decizia nr.363 din 7 mai 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.495 din 6 iulie 2015, Decizia nr.603 din 6 octombrie 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.845 din 13 noiembrie 2015.

-Este de notorietate faptul ca prin Hotararea C.S.A.T. nr. 17/2005, infractiunile de coruptie au fost incadrate ca amenintari la adresa sigurantei nationale, permitandu-se astfel prin norma criticata, prevazuta de art. 3 lit.f) din Legea nr. 51/1991 sa se emita mandate de siguranta nationala pentru acest tip de infractiuni.

-Or, chiar Curtea Constitutionala arata in cuprinsul Deciziei nr. 91/28.02.2018, respectiv in cadrul para. 81 ca „[...] savarsirea unor infractiuni determinate, precum cele de coruptie, sau cele contra patrimoniului nu vor putea fi calificate drept o amenintare la adresa securitatii nationale, chiar daca faptele aduc atingere grava anumitor drepturi si libertati fundamentale ale cetatenilor romani.

-In raport de legislatia procesual penala, respectiv in raport de posibilitatea folosirii interceptarilor obtinute in baza unui mandat emis in temeiul art. 3 din Legea nr. 51/1991, republicata, in cadrul unui proces penal, este cu atat mai pregnanta problematica privind legalitatea autorizarii interceptarilor si consecintele derivate, in raport de o prevedere pe care o apreciem neconstitutionala si posibilitatea folosirii acestora in cadrul procesului penal, in conditiile ce reglementeaza sanctiunea nulitatii absolute/relative.

-Organele de stat cu atributii in domeniul sigurantei nationale, prevazute expres de art. 6 alin.(1) din Legea nr. 51/1991 nu au competenta materiala de a efectua activitatii specifice de supraveghere, conform Legii nr. 51/1991, decat in conditiile prevazute de art. 3 din acest act normativ. In atare situatii, neconstitutionalitatea art. 3 lit. f) din Legea nr. 51/1991 afecteaza competenta materiala a acestor organe, care este limitativa. De altfel, Curtea Constitutionala a Romaniei conchide prin decizia nr. 51/2016, la para. 37 ca „Serviciul Roman de Informatii [...] are atributii exclusiv in domeniul sigurantei nationale, neavand atributii de cercetare penala”.

Prezentam in continuare minuta Deciziei CCR de joi 6 decembrie 2018:


Comentarii

# ^^ date 6 decembrie 2018 17:05 +20

Dauna totala. Desfac sampania.

# Ion Costescu date 7 decembrie 2018 14:41 +2

Na draec ca acu face infarct hanti ca la cap n-are ce sa pateasca ca e gol.

# DODI date 6 decembrie 2018 17:19 +11

Încep să iasă din dulap scheleții ascunși acolo de cei mai răi bețivi ai țării: hăhăilă și macovei. Chit că acum cheia de la dulap este păstrată de cel mai mare prost din țară, cel care reprezintă traducerea în germană a cuvântului românesc cretin.

# Ultimul Charlot date 6 decembrie 2018 19:40 +7

Inceputul sfarsitului. Asta si alte cateva decizii CCR si se pot trage obloanele peste actuala (in)justitie din Romania. Efectele o sa fie devastatoare in cateva luni. Si cand te gandesti ca de vreo 2 luni nici macar prescriptie speciala nu mai avem :-) Se golesc puscariile sa fie reumplute de rezistenti.

# Pintea date 6 decembrie 2018 19:50 +2

Este o intrare in normalitate cu decizia CCR! Insa dintre marii corupti care atentau realmente la siguranta nationala, de ex. Băsescu, care a vandut flota tarii, flota! adica 300 nave, tocmai el nu a fost interceptat pe siguranta nationala si acum hăhăie liber, participă, isi dă cu parerea, critică, se plimbă, se face ca se duce pe la DNA, ăia se fac ca il cheama dar numai ca martor, ca altfel, se duce naibii siguranta natională cu Deveselu cu tot! In rest, SRI vegheaza ca noi sa fim interceptati, vizionati, etc.

# un mizantrop date 6 decembrie 2018 20:09 +3

Vor iesi magistratii pe scari sa ceara amnistia! Eu am zis ca sunt principalii beneficiari...imaginati-va puzderia de plangeri, de reclamatii la adresa "magistratilor"...si daca nu sunt admisibile, tot blocheaza instantele...Ma gandeam, asa pentru pace sociala, daca Dragnea n-ar putea iesi public sa spuna ca renunta la orice fel de masura de clementa si solicita continuarea proceselor in care e parte, numai sa se poata "debloca" actul asta necesar...Astia nu-si dau seama cat de important l-au facut pe pesedist, practic e cel mai pomenit nume din Romania...Apoi, cum ramane, totusi, cu DIICOT, cu interceptarile pe siguranta nationala, ca ai suspiciunea ca fumeaza unii tigari mai scumpe si aservirea totala catre SRI?!

# ?????? date 6 decembrie 2018 20:20 -4

Cuprinsul deciziei CCR încalcă atribuțiile și drepturile judecătorilor de a decide despre gravitatea faptelor, putând fi exemplificat cu speța Sereș, Naghi, Stantchev, etc. ?

# Pintea date 6 decembrie 2018 20:45 +1

Mai taci!

# un mizantrop date 6 decembrie 2018 21:31 +2

Cum, naiba, nimeresti tu exact, "nedumeritrile" campului tactic?! Voi nu invatati diferenta dintre un om de drept si un securist care a "bifat" dreptul?! Ma gandesc sa fac un "potpuriu" din toate semnele tale de dilematie (sau dilimatie, ca nu prea stiu), sa intelegem si noi cum au smenarit astia textele de lege de le-a dat procuror=magistrat=securist=alfasiomegastatuluiparalel=noisuntem statul...Divizia aia de aparare a Constitutiei de la SRI e, in fapt, numai un organism de combatere a drepturilor constitutionale si de doscreditare a CCR, doar, ca fiind cultivata cu securisti si asta le iese prost....Apoi, cand ai in puscarie judecatori ca au judecat cu capul lor, netinand cont de "mapa galbena", e ridicol sa vorbesti despre "incalcarea atributiilor si drepturilor..."

# Pai ce face Stanciu ? Nu se opune , ca de obicei ? date 6 decembrie 2018 20:53 +2

Pai ma gandesc ca daca Basescu ajunge la puscarie cred ca Stanciu ...nici nu se mai pune problema si eventual Coldache si Covesi :-*

# Sper sa si-o ia in freza sistemul asta imputit-securistic : date 6 decembrie 2018 21:01 +2

Maior, Baselu, Koldea, Tarcea-parcea,Stanciu-tortionara, Helvinghe-dreptaciu, Curvesi, precum si latraii Orban, Videanu, Turcan, Alinutza, Mocirlos, Retardis, Georgeta-arbaleta, etc.l

# Felicitari Dorneanu, Pivniceru si cei de buna credinta! date 6 decembrie 2018 21:17 +1

Nu se mai poate asa : sa fie denigrate institutii de justitie din cauza unor nepriceputi . Increderea in justitie s-a degradat enorm din cauza unor ticalosi . Trebuie urgent pusa pe picioare ca copii si nepotii nostri sa poata ramane in aceasta tara si sa nu sclavageasca pe la porti straine si sa ne umplem de tragedii familiale. Retardis ar trebui acuzat de toate aceste tragedii ! :eek:

# ?????? date 6 decembrie 2018 22:16 -2

CCR critică deciziile CSAT ? Dacă ar fi fost treabă țigănească se știe că la minoritarii romi conduce bulibașa și judecă staborul ?

# Ho! Ho! Ho! date 7 decembrie 2018 08:32 +3

Iti explic intr-o forma pe care sa o intelegi. Functia bate gradul! Nu-i asa si la voi, la SRI? Ei bine, CCR are functia de a interpreta Constitutia, deci gradul CSAT nu are relevanta. Ai inteles?  :-* :-* :-*

# Coruptia aduce prejudicii Statului National Roman date 7 decembrie 2018 01:09 0

infractiunile de coruptie ori evaziune fiscala pot fi considerate infractiuni ce pericliteaza siguranta Statului, Roasia Montana, Gazele din offshore, padurile si pamanturile Romaniei - cedate prin mita (coruprtie) - Fundatia Godju, si multe alte bunuri si resurse naturale romanesti.

# Budulea date 7 decembrie 2018 07:14 0

PETIȚIE ÎMPOTRIVA PACTULUI GLOBAL PENTRU MIGRAȚIE http://fapte.dreptate.org.ro/petitie-stop-migratie Se face propagandă intensă că aceste pacturi nu au „caracter de constrângere”, că statele vor putea să se bucure de suveranitate și că legile migrației fiecărui stat vor prima, dar un Tratat Internațional conform art.1, litera a) din Legea nr. 590/2003 privind tratatele, are rol de act juridic internațional, deci este o lege, iar legea obligă, prin urmare are caracter de constrângere. Pentru binele poporului român și pentru protejarea teritoriului țării vă solicităm următoarele: 1. Afișarea pe site-ul Guvernului României, al Ministerului Afacerilor Externe și al Administrației Prezidenția Textul integral al petiției se află aici http://fapte.dreptate.org.ro/2018/12/02/scrisoare-deschisa-catre-parlamentul-romaniei-guvernul-romaniei-presedintele-romaniei-curtea-constitutionala-si-avocatul-poporului Distribuiți și voi mai departe, nu mai este mult timp, se semnează pe 10-11 decembrie!

# ?????? date 7 decembrie 2018 10:18 -2

Totuși, domnii Dorneanu, Morar, să critice în asemenea mod acte normative și decizii instituționale din vremurile în care ofereau expertiza profesională, decidenților politici din acele vremuri , chiar și din funcții de importanți decidenți instituționali?

# Statu-Palma-Barba-Cot date 7 decembrie 2018 12:10 +2

Ce deducem noi d-acilea?Noi deducem d-acilea ca o grupare compusa din magistrați, ofițeri de informații, politicieni cu grade și/sau cu bube-n cap (santajabili) ,au creat un sistem de legiferare paralel calcand in picioare Constituția ,legile tarii,drepturile fundamentale ale omului și, în final ,compromitind în ochii opiniei publice democrația și statul de drept.Acest sistem criminal de legiferare a avut și are drept scop înlăturarea persoanelor care le amenințau interesele ,indiferent de rangul lor și neutralizarea Parlamentului ca for legislativ, dar și amestecul brutal în activitatea guvernului ,sistemul criminal fiind acela care vrea si poate sa decidă care sunt persoanele potrivite în funcțiile mari sau mai mici la nivel local.Problema e ca activitatea lor criminala s-a făcut cu sprijin extern din UE și SUA(administrația democrata).Concluzia: Tot cu sprijin extern poate fi demolat sistemul.Ar trebui cerut sprijinul lui Trump.Slabe sparante din UE ,sub MCV s-a produs crima!

# Adina date 7 decembrie 2018 15:35 0

Problema cu "alte interese ale tarii" este ca la legionarii fugiti prin Germania, gen Manea, sau Americana de sud via Portugalia: legământul fata de tara si interesele ei insemna un jurământ al distrugerii statalitatii si al devenirii rob tigan pe glia mafiotilor. Si mafiotii sunt ai tarii, cetateni, dar nu vad de ce un CSAT de azi sau mâine sau un SRI de azi sau de mâine ar trebui sa le dea glas in acte juridice corupatoare de lege. E un ban pentru Ateneu putin, dar tot endemia si virusarea institutiilor publice a fost si va fi de siguranță națională. Chiar daca initialele se schimba, prin lege sau acte false. E prea generala formula, dar sensul si scopul legii rămâne neschimbat, cum nu poti merge sotanc sotanc fără putere judecătorească, legislativ sau executie in sens legal. Altfel unde am fugi din cartierele noastre de Santa Klaus? Pe Luna sigur nu...

# jenica date 9 decembrie 2018 15:46 0

Nu vă grăbiți ! Unde a fost CCR din 1990 până acum ?Cine are sarcina de a controla interpretarea corectă a Constituției ?

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

ATENTIE

Mesajele cu continut indecent nu vor fi postate.

Inainte de a posta, cititi regulamentul: Termeni legali si Conditii