16 April 2024

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

PREDOIU DA INAPOI – Ministrul demis al Justitiei a anulat dezbaterea publica pe proiectul privind desfiintarea SIIJ. Mutarea vine dupa solicitarea Centrului de Resurse Juridice: „Guvernul interimar poate indeplini doar actele pentru administrarea treburilor publice, pana la depunerea juramantului de noul Guvern... Nu poate emite ordonante si nu poate initia proiecte de legi... Procesul de adoptare a unei legi, cu toate fazele, trebuie initiat si finalizat de un ministru plin, nu interimar”

Scris de: Valentin BUSUIOC | pdf | print

24 February 2020 11:27
Vizualizari: 6989

Ministrul demis al Justitiei, Catalin Predoiu (foto 1), a binevoit sa respecte legea si sa retraga din dezbatere publica scandalosul proiect de lege privind desfiintarea Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie (SIIJ).


 

Predoiu a ascultat de vocea ratiunii abia dupa o solicitare primita in acest sens din partea Centrului de Resurse Juridice, condus de fosta membra CSM Georgiana Iorgulescu (foto 2). Ministerul Justitiei a anuntat retragerea din dezbatere publica a initiativei de act normativ la cateva ore dupa ce CRJ a luat atitudine.


Prezentam mai intai comunicatul ministerial:


Urmare solicitarii din data de 21 februarie 2020 a Centrului de Resurse Juridice, initiatorul dezbaterii publice anuntate pentru data de 24 februarie 2020, ora 10, de a se intrerupe procedura de dezbatere publica a Proiectului de lege privind desfiintarea Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniul justitiei, Ministerul Justitiei comunica anularea dezbaterii publice anuntate, urmand ca organizarea dezbaterii sa fie reprogramata, in conditiile legii, dupa investirea unui nou Guvern”.

 

Motivul invocat de ONG-ul Georgianei Iorgulescu il constituie simplul fapt ca Predoiu a fost demis prin motiune de cenzura, la pachet cu intregul cabinet Ludovic Orban. Or, un guvern demis nu poate emite ordonante – fie ele simple sau de urgenta – si nici nu poate initia proiecte de legi.

Intr-o scrisoare deschisa trimisa vineri, 21 februarie 2020, asociatia i-a amintit lui Predoiu de existenta a doua texte normative:

- art. 110 alin. 4 din Constitutia Romaniei: „Guvernul al carui mandat a incetat potrivit alineatelor (1) si (2) indeplineste numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, pana la depunerea juramantului de membrii noului Guvern”;

- art. 37 alin. 3 din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ: „In cazul incetarii mandatului sau, in conditiile prevazute de Constitutie, pana la depunerea juramantului de catre membrii noului Guvern, Guvernul continua sa emita numai actele cu caracter individual sau normativ, necesare pentru administrarea treburilor publice, fara a promova politici noi. In aceasta perioada, Guvernul nu poate sa emita ordonante sau ordonante de urgenta si nu poate initia proiecte de lege”.

Or, perioada de consultare publica a unui proiect de lege este parte indisolubila din intregul proces de elaborare a acestuia, subliniaza CRJ, invocand in acest sens articolele 7 si 8 din Legea nr. 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica. Pe cale de consecinta, nu un ministru interimar (cum este Predoiu), ci unul titular va avea competenta de a duce mai departe consultarea publica privind proiectul de desfiintare a SIIJ, incheie Centrul pentru Resurse Juridice.


Iata ce prevad art. 7 si art. 8 din Legea 52/2003:


Articolul 7

(1) In cadrul procedurilor de elaborare a proiectelor de acte normative autoritatea administratiei publice are obligatia sa publice un anunt referitor la aceasta actiune in site-ul propriu, sa-l afiseze la sediul propriu, intr-un spatiu accesibil publicului, si sa-l transmita catre mass-media centrala sau locala, dupa caz. Autoritatea administratiei publice va transmite proiectele de acte normative tuturor persoanelor care au depus o cerere pentru primirea acestor informatii.

(2) Anuntul referitor la elaborarea unui proiect de act normativ va fi adus la cunostinta publicului, in conditiile alin. (1), cu cel putin 30 de zile lucratoare inainte de supunerea spre avizare de catre autoritatile publice. Anuntul va cuprinde: data afisarii, o nota de fundamentare, o expunere de motive, un referat de aprobare privind necesitatea adoptarii actului normativ propus, un studiu de impact si/sau de fezabilitate, dupa caz, textul complet al proiectului actului respectiv, precum si termenul-limita, locul si modalitatea in care cei interesati pot trimite in scris propuneri, sugestii, opinii cu valoare de recomandare privind proiectul de act normativ.

(3) Anuntul referitor la elaborarea unui proiect de act normativ cu relevanta asupra mediului de afaceri se transmite de catre initiator asociatiilor de afaceri si altor asociatii legal constituite, pe domenii specifice de activitate, in termenul prevazut la alin. (2).

(4) La publicarea anuntului, autoritatea administratiei publice va stabili o perioada de cel putin 10 zile calendaristice pentru proiectele de acte normative prevazute la alin. (2), pentru a primi in scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice.

(5) Propunerile, sugestiile sau opiniile cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice se vor consemna intr-un registru, mentionandu-se data primirii, persoana si datele de contact de la care s-a primit propunerea, opinia sau recomandarea.

(6) Persoanele sau organizatiile interesate care transmit in scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice vor specifica articolul sau articolele din proiectul de act normativ la care se refera, mentionand data trimiterii si datele de contact ale expeditorului.

(7) Conducatorul autoritatii publice va desemna o persoana din cadrul institutiei, responsabila pentru relatia cu societatea civila, care sa primeasca propunerile, sugestiile si opiniile persoanelor interesate cu privire la proiectul de act normativ propus.

(8) Proiectul de act normativ se transmite spre analiza si avizare autoritatilor publice interesate numai dupa definitivare, pe baza observatiilor si propunerilor formulate potrivit alin. (4).

(9) Autoritatea publica in cauza este obligata sa decida organizarea unei intalniri in care sa se dezbata public proiectul de act normativ, daca acest lucru a fost cerut in scris de catre o asociatie legal constituita sau de catre o alta autoritate publica.

(10) Dezbaterile publice se vor desfasura dupa urmatoarele reguli:

a) autoritatea publica responsabila, prin persoana desemnata conform alin. (7), va organiza intalnirea, va publica pe site-ul propriu si va afisa la sediul propriu, alaturi de documentele mentionate la alin. (2), si modalitatea de colectare a recomandarilor, modalitatea de inscriere si luare a cuvantului, timpul alocat luarii cuvantului si orice alte detalii de desfasurare a dezbaterii publice prin care se asigura dreptul la libera exprimare al oricarui cetatean interesat;

b) dezbaterea publica se va incheia in momentul in care toti solicitantii inscrisi la cuvant si-au exprimat recomandarile cu referire concreta doar la proiectul de act normativ in discutie;

c) la dezbaterea publica vor participa obligatoriu initiatorul si/sau initiatorii proiectului de act normativ din cadrul institutiei sau autoritatii publice locale, expertii si/sau specialistii care au participat la elaborarea notei de fundamentare, a expunerii de motive, a referatului de aprobare privind necesitatea adoptarii actului normativ propus, a studiului de impact si/sau de fezabilitate, dupa caz, si a proiectului de act normativ;

d) in termen de 10 zile calendaristice de la incheierea dezbaterii publice se asigura accesul public, pe site-ul si la sediul autoritatii publice responsabile, la urmatoarele documente: minuta dezbaterii publice, recomandarile scrise colectate, versiunile imbunatatite ale proiectului de act normativ in diverse etape ale elaborarii, rapoartele de avizare, precum si versiunea finala adoptata a actului normativ.

(11) Toate documentele prevazute la alin. (2) si alin. (10) lit. a) si d) vor fi pastrate pe site-ul autoritatii publice responsabile intr-o sectiune dedicata transparentei decizionale. Toate actualizarile in site vor mentiona obligatoriu data afisarii.

(12) In toate cazurile in care se organizeaza dezbateri publice, acestea trebuie sa se desfasoare in cel mult 10 zile calendaristice de la publicarea datei si locului unde urmeaza sa fie organizate. Autoritatea publica in cauza trebuie sa analizeze toate recomandarile referitoare la proiectul de act normativ in discutie.

(13) In cazul reglementarii unei situatii care, din cauza circumstantelor sale exceptionale, impune adoptarea de solutii imediate, in vederea evitarii unei grave atingeri aduse interesului public, proiectele de acte normative se supun adoptarii in procedura de urgenta prevazuta de reglementarile in vigoare.


Articolul 8

(1) Participarea persoanelor interesate la lucrarile sedintelor publice se va face in urmatoarele conditii:

a) anuntul privind sedinta publica se afiseaza la sediul autoritatii publice, inserat in site-ul propriu si se transmite catre mass-media, cu cel putin 3 zile inainte de desfasurare;

b) acest anunt trebuie adus la cunostinta cetatenilor si a asociatiilor legal constituite care au prezentat sugestii si propuneri in scris, cu valoare de recomandare, referitoare la unul dintre domeniile de interes public care urmeaza sa fie abordat in sedinta publica;

c) anuntul va contine data, ora si locul de desfasurare a sedintei publice, precum si ordinea de zi.

(2) Difuzarea anuntului si invitarea speciala a unor persoane la sedinta publica sunt in sarcina responsabilului desemnat pentru relatia cu societatea civila.

(3) Participarea persoanelor interesate la sedintele publice se va face in limita locurilor disponibile in sala de sedinte, in ordinea de precadere data de interesul asociatiilor legal constituite in raport cu subiectul sedintei publice, stabilita de persoana care prezideaza sedinta publica.

(4) Ordinea de precadere nu poate limita accesul mass-mediei la sedintele publice”.


Prezentam comunicatul CRJ:


Centrul de Resurse Juridice v-a adresat, in data de 5 februarie 2020, anterior momentului votarii motiunii de cenzura, o solicitare de organizare a unei dezbateri publice, in baza art.7 alin.9 din Legea nr.52/2003, cu privire la Proiectul de lege privind desfiintarea Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative, proiect afisat pe site-ul institutiei in data de 4 februarie 2020. Ca urmare a acestei solicitari si, probabil, si a altor solicitari similare, Ministerul Justitiei a decis organizarea unei dezbateri publice in data de 24 februarie 2020, la sediul acesteia.

Intrucat proiectul de lege a provocat, la data publicarii acestuia, exprimarea de puncte de vedere diverse, atat din interiorul magistraturii precum si din afara acesteia, Centrul de Resurse Juridice a considerat utila si necesara dezbaterea acestui proiect impreuna cu toti cei interesati.

Cu toate acestea, circumstantele in care se afla Guvernul Romaniei nu permit organizarea unei dezbateri publice cu privire la un proiect de lege din urmatoarele considerente:

1. Fiind un Guvern interimar, acesta nu poate indeplini decat actele necesare pentru administrarea treburilor publice, pana la depunerea juramantului de membrii noului Guvern, conform art.110, alin.4 din Constitutie.

2. De asemenea, conform art.37 alin.3 din OUG 57/2019 privind Codul administrativ, in cazul incetarii mandatului in conditiile prevazute de Constitutie (in cazul de fata demiterea Guvernului prin motiune de cenzura), acesta poate sa emita numai acte cu caracter individual sau normativ, necesare pentru administrarea treburilor publice, fara a promova politici noi, respectiv nu poate emite ordonante, ordonante de urgenta si nu poate initia proiecte de legi.

3. Adoptarea unui act normativ este un proces care cuprinde mai multe etape, idisolubil legate unele de altele, care implica initierea actului normativ (in cazul de fata de catre Ministerul Justitiei), culegerea de propuneri venite ca urmare a aducerii actului normativ la cunostinta celor interesati, organizarea unei dezbateri publice (daca se solicita acest lucru), prelucrarea si consemnarea tuturor punctelor de vedere exprimate, definitivarea proiectului din perspectiva autoritatii initiatoare urmata de trimiterea acestuia catre autoritatile avizatoare (art.7 si art.8 din Legea 52/2003).

4. Procesul de adoptare a unei legi, cu toate fazele descrise mai sus, trebuie nu numai initiat dar si finalizat de catre un ministru plin si nu interimar. Un ministru plin, fie dvs. fie un altul, trebuie sa decida daca mentine proiectul de lege, care anume din observatiile facute de cei interesati pot fi insusite de catre acesta, procese urmate de trimiterea spre avizare catre celelalte autoritati.

5. Drept urmare, imprejurarea ca dvs. ati initiat, in calitate de ministru plin, proiectul de lege supus dezbaterii, nu legitimeaza si nici nu acopera din punct de vedere constitutional si legal continuarea de catre dvs., in calitate de ministru interimar, continuarea procedurilor legale cu privire la proiectul de lege mentionat.

Daca nu ar fi asa, ar insemna ca un ministru interimar sa decida asupra unui proiect de act normativ in locul unui ministru plin, lucru aflat in afara prevederilor constitutionale si ale Codului administrativ.

Pentru toate cele expuse mai sus, va solitam sa intrerupeti procesul de consultare publica pana la momentul in care va exista un ministru cu drepturi depline la Ministerul Justitiei.

Reiteram, in continuare, cele precizate si in solicitarea din data de 5 februarie 2020, cu privire la respectarea de catre Misniterul Justitiei a precederilor art.7 alin. 2 si 8 din Legea nr.52/2003 privind transparenta in administratia publica, respectiv:

Precizarea termenului-limita pana la care persoanele interesate pot trimite puncte de vedere (acest lucru nu s-a intamplat);

Transmiterea proiectului de lege spre analiza si avizare catre autoritatile publice se face numai dupa definitivare, pe baza observatiilor si propunerilor formulate (acest lucru nu s-a intamplat, Ministerul Justitiei transmitand proiectul de lege pentru avizare

Consiliului Superior al Magistraturii).

Va solicitam, drept urmare, ca, in situatia in care veti fi investit ca ministru al justitiei, sa depuneti toate diligentele necesare respectarii intocmai a prevederilor Legii nr.52/2003”.

Comentarii

# Edelweiss - Ivory Tower Accountant date 24 February 2020 12:51 +2

Mey, dar Io* stau uluit și nu pricep de ce „rozătoarele cu robe” vor să se desființeze SIIJ și să se revină la DNA? Căci cu SIIJ e … bine, fiindcă ăștia într-un an și jumătate ”au reușit” să trimită în judecată doar… 3 dosare, dintre care un bețiv deja a luat achitare. Spre deosebire de perioada anilor 2013-2018 în care … „i-a rupt” Lulutza și ciracii săi. Statistică condamnări definitive: 98. Cu aportul „frenetic” al unor infractori repetitivi, având 2 sau chiar 3 condamnări de căciulă. Total ani de ocnă: 327 de ani și 10 luni. (updates in progress). TREI VEACURI ȘI UN SFERT DE PÂRNAIE! Acum, acest număr 98 se poate împărți la cei 7 ani și se obține media de 14 condamnări/an. Pentru o reală comparație, prin regula de trei simplă extrapolând cifra de 14 condamnări raportat la numărul total al magistraților (undeva în jurul a 7.000) , atunci față de suta de mii acest indicator se situează undeva în jurul cifrei… 200. WOW! :eek:

# Edelweiss - Ivory Tower Accountant date 24 February 2020 12:54 +4

Coeficientul de criminalitate din systemul SLUJBAȘILOR ADEVĂRULUI este SUPERIOR coeficientului criminalității generale din 2017: 181 la suta de mii de locuitori (conform indicatorilor publicați de INS pentru anul 2017). 1,81 la mie este criminalitatea publică a TUTUROR celorlalte segmente sociale, (genii și nebuni, culți și analfabeți, vlădică și opincă, milionari și boschetari...) iar criminalitatea unei ELITE cu studii de specialitate, cu misiunea socială de slujbași ai Adevărului și ai Dreptății, este de… 2 la mie! (o castă care prin însăși natura ei, ar trebui să dea doar un coeficient nesemnificativ de 0,05 - 0,1 la mie, doar câteva cazuri acolo, izolate: accidente rutiere sau de conducere cu rachiul în cap:) WOW, WOW, WOW! :eek: :eek: :eek: Concluzie: SUNTEM URMĂRIȚI PENAL ȘI JUDECAȚI DE… INFRACTORI. Ș-atunci, de ce se opun infractorii acestei SIIJ atât de anemice, bicisnice, ineficiente, rizibile ți neperformante? Că doar… E BINE CU SIIJ!

# pacalit date 24 February 2020 13:27 +4

Distinsa doamna, vorbiti in van: Predoiu nu stie legea, el stie, doar, sa raspunda la ordine, este o papusa, papusarul este altcineva. Pana sa numeasca sefii parchetelor, a fost mai intai la stapan, sa ia lumina. Este bataie de joc.

# Parchetul General trebuia sa se autosesizeze din 2011? date 24 February 2020 16:34 +2

In 2011 apar in presa afirmatii ale Ministrului cu ANCPI(Cadastrul) subordonat Ministerului Turismului si Dezvoltarii privind retrocedari care depasesc suprafata tarii. In Romania, nu se cunosc suprafetele totale de teren inscrise in acte de 30 de ani prin "Ordinul Prefectului - reprezentant al Guvernului in judet. Prefectii, prin lege, sunt Presedinti ai Comisiilor Judetene de Fond Funciar - Comisii in care participa intotdeauna si Directorii Oficiilor Judetene de Cadastru - deci dispun de informatii si documente privind suprafetele existente disponibile in fiecare localitate sau judet. Este ilegal ca Prefectii sa retrocedeze si/sau sa emita noi titluri de proprietate atunci cand suprafata totala de teren inscrisa in titlurile de proprietate aflate in circulatie (neanulate) depaseste totalul suprafatei de teren existente din fiecare localitate si/sau judet. Guvernul, Parlamentul, Curtea de Conturi, Ministerul Public, SRI, CSAT, etc.. nu trebuiau sa controleze? ORBAN, PREDOIU, DORMITI?

# Procurorul date 24 February 2020 17:20 0

Sâsâilă s-a repliat strategic, că ordinele trebuie executate întocmai și la timp. E doar o tragere de timp, doar, doar o mai fi el ministru sau, după cum se visează, chiar prim-ministru. Poate nu mai apucă, totuși, zic, politic vorbind, să fie niciuna, nici alta, spre binele a ceea ce a mai rămas bun din justiția românească.

# ORBAN, PREDOIU, DORMITI? date 24 February 2020 17:45 +3

Este ilegal ca Prefectii sa retrocedeze si/sau sa emita noi titluri de proprietate atunci cand suprafata totala de teren inscrisa in titlurile de proprietate aflate in circulatie (neanulate) depaseste totalul suprafetei de teren existente din fiecare localitate si/sau judet. GUVERNUL, LA RAPORT !

# santinela date 25 February 2020 08:04 0

Mama ce de "UE" a luat pelticul neamului, de atfel pe deplin meritat !

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 15.04.2024 – Inalta Curte a mai ars o data judecatorii din CSM

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva