Astazi, 1 Decembrie, sarbatorim ziua unirii tuturor romanilor. Ziua cand aceasta unire a fost finalizata prin actul de la 1 Decembrie 1918,care a consfintit Unirea Transilvaniei,Maramuresului si Crisanei cu patria mama, dupa ce in lunile precedente, Basarabia, Bucovina si Banatul se unisera cu aceasta.

Insa, acest mare ideal national nu s-a realizat pur si simplu, acesta s-a faurit prin jertfa a milioane de ostasi romani pe campurile de lupta din Primul Razboi Mondial, si prin lupte seculare de secole intregi pentru auto-determinare si unire, incepand de la scoala ardeleana si continuand cu rascoala lui Horea, Closca si Crisan, revolutia de la 1848 a lui Avram Iancu, Miscarea Memorandista si multe altele.

Faurirea Romaniei moderne poate fi rezumata in mai multe etape ,intai a fost "mica unire" de la 24 Ianuarie 1859, cand prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, profitand de conjuctura favorabila care a urmat Razboiului din Crimeea, Principatele Valahia si Moldova se unesc intr-o singura tara, care in curand va capata numele de Romania.

A doua etapa a fost dobandirea independentei de stat a Romaniei fata de Imperiul Otoman, in urma razboiului Ruso-Romano-Turc din 1877-1878, Romania profitand inca o data de conjuctura favorabila, de data aceasta data data de conflictul intre Imperiul Rus si Imperiul Otoman pentru influenta in zona Balcanica, ca rezultat al acestei miscari,obtinand nu numai independenta de stat, ci si teritoriul Dobrogei si Insula Serpilor. Dobandirea acestei independente permitand proclamarea Romaniei ca regat pe 10 mai 1881.

A treia si ultima etapa a fost marea unire a tuturor romanilor din 1918. Pregatirile pentru aceasta ultima etapa au inceput cu mai multi ani inainte.

Prima decizie de politica externa care a deschis calea pentru acest ideal, a fost decizia de a mentine neutralitatea la inceputul Primului Razboi Mondial in urma consiliului de coroana din 1914, deoarece pactul cu Puterile Centrale semnat cu 30 de ani in urma, stipula obligatia intrarii in razboi doar in cazul in care Germania sau Austro-Ungaria erau atacate, ceea ce nu s-a intamplat, acestea doua fiind statele agresoare la inceputul razboiului. Urmatoarea decizie decisiva in acest parcurs a fost cea a Regelui Ferdinand si a Reginei Maria de a asculta vointa poporului si a intra in razboi de partea Antantei, in loc de cea a Puterilor Centrale, de care apartinea inclusiv tara natala a Regelui Ferdinand, Germania.

Dupa doi ani de neutralitate, acest lucru s-a intamplat in august 1916. Pe 27 august 1916, Romania declara razboi Imperiului Austro-Ungar si trece Carpatii in Transilvania. Dupa o serie de victorii insa, armata regala romana este impinsa inapoi peste Carpati de ofensiva unita a fortelor Austro-Ungare si Germane. Acestia ocupa Bucurestiul si mare parte a Munteniei, in timp ce fortele Bulgare ocupa Dobrogea, fiind mai tarziu sprijinite si de forte de ocupatie otomane. Armata romana este fortata sa se retraga in Moldova, guvernul, familia regala si conducerea armatei retragandu-se temporar la Iasi.

Urmatorii doi ani sunt o perioada foarte grea de razboi, saracie, lipsuri si molima, fiind de asemenea marcata de retragerea aliatului de pana atunci al Romaniei, Imperiul Rus, din razboi, din cauza revolutiei bolsevice din Rusia din 1917, luand cu ea si tezaurul Romaniei trimis la Moscova pentru a fi in siguranta. In ciuda acestor vicisitudini, armata romana opune o rezistenta eroica la Marasti, Marasesti si Oituz, remarcandu-se pe campul de lupta multi mari eroi, printre care Ecaterina Teodoroiu, prima femeie ofiter in armata romana si Caporalul Constantin Musat. Nici membrii familiei regale nu stau pe margine in acest timp, insusi Regina Maria si fiicele ei implicandu-se direct in ajutorarea si tratarea soldatilor raniti din spitalele de campanie si aducerea de ajutoare umanitare pentru populatie, aceasta aducandu-i Reginei Maria celebra titulatura de "mama ranitilor". In final, pe 5 Martie 1918, se semneaza la Buftea Tratatul de la Bucuresti, prin care Romania capitula in fata Puterilor Centrale, impunandui-se conditii dure, printre care darea dreptului de exploatere al petrolului din zona Ploiesti si controlul asupra Trecatorilor Carpatilor. Este de mentionat totusi ca Regele Ferdinand refuza sa ratifice acest tratat, astfel permitand reintrarea Romaniei in razboi impotriva Puterilor Centrale pe 9 Noiembrie 1918, cu doua zile inainte de sfarsitul razboiului.

Armata Romana recupereaza tot vechiul regat, intra in Bucuresti, dupa care intra in Transilvania, unde se formeaza un consiliu national roman. Guvernele Rusiei bolsevice si ale Austro-Ungariei emit declaratii care permit auto-determinarea popoarelor de pe teritoriul lor, astfel, Transilvania, Banatul, Bucovina si Basarabia isi declara independenta si formeaza adunari nationale cu scopul de a decide Unirea cu tara.

Astfel, are loc marea adunare nationala de la Alba Iulia de pe 1 decembrie 1918, unde reprezentanti din toate colturile tarii, inclusiv ale grupurilor minoritare maghiare, germane si evreiesti din Transilvania, se aduna, sa discute, sa voteze si in final sa decida in unanimitate Unirea Transilvaniei cu Romania, aceasta fiind sustinuta de mai toate delegatiile prezente, inclusiv de delegatia etnicilor germani si de mare parte a delegatiei celor maghiari, dar si de comunitatea evreiasca.

Insa, contrar a ceea ce cred multi oameni, Unirea, desi decisa in unanimitate la Alba Iulia pe 1 Decembrie 1918, nu a fost recunoscuta instant. Ungaria si puterile invingatoare inca nerecunoscand noile granite la acel moment.

Alexandru Vaida Voievod prezinta declaratia de independenta a Transilvaniei in parlamentul Ungariei de la Budapesta in 1919,dar este refuzat in mod repetat.

In acest timp, la Conferinta de Pace de la Paris, cererile delegatiei romane conduse de Prim Ministrul Ion I. C Bratianu sunt initial refuzate de marile puteri, pe motiv ca Romania nu putea sa mai emita pretentii asupra teritoriilor promise la intrarea in Antanta, deoarece iesise din razboi printr-o pace separata, ceea ce nu era permis prin intelegerea Antantei.

Felul cum a fost tratat la Conferinta de Pace de marile puteri l-a facut pe Bratianu sa paraseasca Conferinta si sa se intoarca in tara. Atunci, Regina Maria a Romaniei a luat in propriile maini sarcina negocierilor. In doar o saptamana de prezenta la Paris aceasta reusit sa-i convinga pe toti liderii marilor puteri, Presedintele American Woodrow Wilson, Prim Ministrul francez Georges Clemenceau si Prim Ministrul Britanic David Lloyd George sa accepte Unirea Transilvaniei cu Romania, sustinand ca Romania trebuie sa fie puternica si unita pentru a servi drept paravan impotriva bolsevismului,mai ales dupa revolutia comunista din Ungaria de cu cateva luni inainte. Republica Sovietica Ungara, sub conducerea lui Bela Kun, are o tentativa de a recupera Transilvania, si intra in conflict cu trupele romane, pornind astfel razboiul romano-ungar, incununat cu o victorie zdrobitoare, trupele romane intrand in Budapesta si indepartand regimul lui Bela Kun. Astfel, Ungaria capituleaza si este fortata sa semneze Tratatul de la Trianon, prin care renunta la Transilvania, cea mare parte din Banat, Maramures si Crisana, dar si la regiunea Vojvodina, Sudul Slovaciei, Transcarpatia si posesiile din Croatia, aceste teritorii fiind alipite Regatului Iugoslaviei si Republicii Cehoslovace respectiv. Astfel, prin Tratatul de la Trianon, la aproape un an intreg de la actul de la Alba Iulia, este in sfarsit consfintit idealul national romanesc, Unirea tuturor romanilor intr-un singur stat unitar, unde sunt liberi sa-si vorbeasca limba si sa se numeasca romani,punand astfel capat unei nedreptati milenare.

Deci pe 1 Decembrie, desi sarbatorim ziua nationala, sarbatorim in acelasi timp si mult mai mult de atat, ne aratam aprecierea pentru jertfa celor care au luptat si au murit pentru patrie, pentru ca aceasta sa fie unita, libera si independenta, si sarbatorim un moment stralucit din istoria si din politica, atat domestica cat si externa a Romaniei, care a permis reusirea idealului national romanesc. Rezilienta, priceperea si dedicarea oamenilor de la acea vreme, atat a soldatilor si a simplilor cetateni, cat si a conducatorilor politici de la acea vreme, ramane pana astazi un model la care si noi romanii de astazi aspiram si il respectam.