4 ANI DE LA MOARTEA CAPITANULUI – Scrisoare deschisa in memoria capitanului SRI Constantin Bucur, care a demascat politia politica de sub Virgil Magureanu si a fost executat in justitie ca represalii. Mesajul capitanului catre SRI: “Nu transformati elita apararii Statului Roman intr-o cenusareasa cu mult mai hulita decat Securitatea lui Ceausescu. Iubirea de tara este cel mai frumos lucru pe care noi, ofiterii de informatii, il avem in viata!”

Scris de: L.J.

11.12.2020 14:06
Vizualizari: 6785

Au trecut patru ani de la trecerea in nefiinta a capitanului Constantin Bucur (foto) fost ofiter de SRI, care a ales in primavara anului 1996 sa demaste modul in care acest Serviciu, condus pe atunci de Virgil Asztalos Magureanu, asculta politicieni, jurnalisti si personalitati publice, punand la dispozitia publicului o serie de interceptari nelegale. Gestul democrativ al capitanului, care a oprit in buna masura tendintele de intoarcere a SRI la practicile vechii Securitati, a fost urmat de represalii. Sistemul ticalos l-a dat afara din SRI, i-a fabricat un dosar penal, pentru a-l condamna si compromite. Printre putinii care i-au mai intins o mana de ajutor in acele vremuri a fost presedintele PRM Corneliu Vadim Tudor, in partidul caruia a fost ales deputat.


 

Dupa multi ani, capitanul Bucur a castigat la CEDO si a fost reabilitat la Inalta Curte, care a dispus repunerea lui in situatia anterioara si sa i se acorde reparatiile cuvenite. Lovit de o boala incurabila, cauzata de imensa suferinta traita pentru marea nedreptate care i s-a facut, capitanul Bucur a plecat in lumea celor drepti, in urma cu 4 ani, pledand mereu in apararea lucratorilor SRI si reliefand devotamentul lor fata de tara, sacrificiul acestor oameni necunoscuti care apara siguranta nationala. Sacrificiul capitanului Bucur nu a fost in zadar. El ramane un exemplu pentru toti ofiterii de informatii care isi iubesc si apara tara, o cale de urmat.

Publicam in continuare scrisoarea deschisa in memoria capitanului Constantin Bucur, adresata publicului si mai ales lucratorilor din serviciile de informatii, de catre vaduva acestuia, Emilia Bucur.

 

SCRISOARE DESCHISA

adresata poporului roman de Emilia Bucur – vaduva capitanului Bucur Constantin:

-”in urma celor 24 de ani de rezistenta, de incredere in dreptate si adevar, de rabdare, credinta – lasate mie mostenire de sotul meu, cpt.(r) Bucur Constantin, dar nu in cele de urma de Iubirea lui pentru lucratorii de informatii si pentru institutia vitala a statului roman, Serviciul Roman de Informatii, despre care declara post-mortem:

-“iubesc aceasta institutie ca si pe copiii mei, daca nu chiar mai mult!”


Judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie Sectia Contencios Administrativ Fiscal prin Decizia nr.1568 din 11.03.2020 au hotarat: ”Obliga paratul sa emita un act administrativ prin care sa ii recunoasca antecesorului reclamantelor, Bucur Constantin, vechimea in munca de care a fost privat, solda si gradele militare care i-ar fi fost acordate, incepand cu data trecerii in rezerva, in conditiile legii” - la o distanta de 4 ani de la data de 11 februarie 2016, cand in urma procesului de revizuire, dupa Hotararea CEDO din 08 ianuarie 2013, Inalta Curte de Casatie si Justitie, a emis Decizia nr.179 din 11 februarie 2016, din care consemnez urmatoarele:

Asa cum reiese din motivele de revizuire, Bucur Constantin a urmarit repunerea sa in situatia anterioara, solicitand rejudecarea cauzei si inlaturarea condamnarii in conditiile in care, chiar prin hotararea CEDO se constata producerea unui puternic prejudiciu moral pentru condamnat, nu doar prin incalcarea dreptului la aparare, ci si prin incalcarea dreptului la libera exprimare, in conditiile in care Bucur Constantin era acuzat de dezvaluiri cu privire la o tema de interes public covarsitor pentru societatea romaneasca. In acest sens, se constata ca revizuentul a invocat crearea unui statut dezonorant, conferit de condamnarea sa penala pentru un demers justificat din punct de vedere etic si civic, aspecte constatate si de Curtea EDO (parag.100, 103, 104, 113, 117, 118). Or, asa cum s-a aratat, incalcarile constatate de CEDO vizeaza aspecte importante, ce afecteaza justetea procesului penal si stabilirea adevarului, cu infuenta determinanta asupra solutiei pronuntate”.


Aceiasi judecatori subliniaza in Hotararea sus-mentionata: Inalta Curte mai retine si faptul ca despagubirile stabilite prin hotararea CEDO nu acopera prejudiciul moral suferit de inculpat prin pronuntarea hotararii de condamnare, avand in vedere contextul factual si calitatea de militar – ofiter SRI a lui Bucur Constantin, mediatizarea cazului si interesul general pentru subiectul in discutie, dar si gravitatea incalcarilor stabilite prin hotararea CEDO.”

In memoria capitanului Bucur

La 11 decembrie 2020 se implinesc 4 ani de la trecerea in vesnicie a sotului meu cpt (r) Bucur Constantin, ofiterul ce a avut taria de caracter sa divulge Politia Politica practicata de cel aflat vremelnic la conducerea Serviciului Roman de Informatii, Virgil Magureanu.

Actiunea pe care si-a asumat-o la 13 mai 1996, a fost in slujba adevarului si a iubirii neconditionate fata de tara si fata de institutia despre care a scris ca fiind „elita apararii statului roman – Serviciul Roman de Informatii”. A fost un ofiter patriot si incoruptibil, permanent calauzit de spiritul dreptatii si corectitudinii, iar prin gestul lui facut pentru ca era necesar, cpt. (r) Bucur Constantin si-a implinit datoria.

Dupa 24 de ani de la demersul sau, Cpt (r) Bucur Constantin primeste post-mortem de la conducerea Serviciului Roman de Informatii instiintarea cu nr. 247453 din 21.10.2020, care consemneaza: “A fost constituit un grup de lucru in vederea identificarii elementelor legate de evolutia carierei militare si de salarizare a cadrelor militare, precum si a reglementarilor legale care in perioada de referinta, au suferit frecvente modificari si completari in vederea stabilirii vechimii in munca, soldelor si gradelor militare care i-ar fi fost acordate de la data trecerii in rezerva, astfel cum au fost dispuse prin Decizia nr.1568 din 11.03.2020 a inaltei Curti de Casatie si Justitie. “

Gestul capitanului Bucur Constantin din 13 mai 1996, cand a luat hotararea de a "iesi din umbra" si a demasca politia politica, a sagetat conducerea institutiei, asa cum veacuri in urma Sageata capitanului Ion l-a avertizat pe Vlad Tepes de intrarea turcilor in tara, astfel ca dusmanul atacat prin surprindere de Tepes Voda a fost nevoit sa se retraga. Revenind la capitanul Bucur Constantin, aceasta a fost hotararea lui, asumandu-si orice risc, de a proteja institutia si, nu in ultimul rand, pe colegii lui, ofiterii de informatii.

Iar cei care si astazi aruncati cu vorbe grele si huliti institutia SRI, capitanul Bucur Constantin va spune de dincolo de moarte: "Ofiterul de informatii este un profesionist in slujba statului si al natiunii romane, care indeplineste misiuni specializate de culegere de informatii in scopul suprem de garantare a securitatii, apararii si sigurantei nationale a Romaniei...;

"Securitatea nu a fost politie politica pentru ca asa au vrut profesionistii in munca de informati"; "Daca inainte de 1989 a existat un segment important de cadre care a executat politie politica, eu cred ca este pacat sa-i uitam pe acei profesionisti care si-au facut datoria doar fata de tara si poporul roman, pentru ca trebuie sa incetam sa mai acuzam si nu e normal sa incriminam institutia ca atare".

Ofiterul activ al serviciilor secrete romanesti, cpt.Bucur Constantin, care urma in luna iunie 1996 sa sustina gradul de maior, fiind si absolvent al Universitatii Alexandru Ioan Cuza, licentiat in stiinte juridice, a ales ca la 13 mai 1996 sa renunte la cariera militara pentru ca (atunci cand venea acasa si-mi spunea ca el nu-si face datoria fata de poporul roman, ca poporul roman il plateste degeaba, la ideea mea de a face raport de trecere in rezerva) raspunsul lui, pe care il consemnez post-mortem, a fost: “Eu nu fac raport de trecere in rezerva. Eu trebuie sa fac ceva pentru colegii mei, ceva care sa ramana, astfel incat sa nu se mai intample ca in decembrie 89, iar la emisiunea lui Marius Tuca din 21.10.1998, invitat fiind a doua zi dupa ce fusese condamnat de Tribunalul Militar, cpt (r) Bucur Constantin, avea sa declare: ”Noi am fost foarte socati in Decembrie 1989 cand institutia noastra a fost atat de hulita!

Va amintiti ca in acel decembrie 1989 se striga “securisti-teroristi”? – si cui erau adresate aceste cuvinte grave? – tocmai veghetorilor poporului roman (n.a. securistii de ieri si sereistii de azi), cei care aparau si apara spatiul aerian, terestru si maritim al Romaniei, ca tu, popor roman sa ai somnul linistit, si-l citez post-mortem pe cpt (r) Bucur Constantin: “In institutia mea muncesc zi si noapte oameni pe care nimeni nu-i cunoaste, ca aceasta tara sa mai existe ca stat”!

Iar pentru colegii lui, a lasat scris un avertisment: O sa dati seama domnilor!... Sa nu transformati elita apararii statului Roman – Serviciul Roman de Informatii, intr-o cenusareasa cu mult mai hulita decat Securitatea lui Ceausescu. Iubirea de tara este cel mai frumos lucru pe care noi, ofiterii de informatii, il avem in viata, dar si in respectul urmasilor nostri.

Adaug cuvantul post-mortem, pe care cpt.(r) Bucur Constantin, l-a adresat presedintelui Tribunalului Militar in 1998:

Dupa 26 de ani de scoala, trebuie sa recunosc, ca viata si nu profesorii m-au convins ca oricand mai ai inca de invatat. Acesta este motivul pentru care m-am hotarat sa-mi pregatesc un mic discurs. Va citesc aceste randuri concepute de mine nu neaparat pentru dumneavoastra sau pentru apararea mea, de care nu am nici o nevoie, pentru ca este trist sa faci eforturi in apararea adevarului. Sper ca acest mic discurs sa fie macar luare aminte pentru posteritate. Am conceput aceste randuri exact in aceeasi idee in care am pus la cale si am executat actiunea mea constienta si responsabila de deconspirare a politiei politice.

Domnule presedinte, activitatea mea in munca de informatii, in compartimentul de contraspionaj militar, desfasurata pe o perioada de 10 ani cat si celelalte activitati informative desfasurate dupa 1989, timp de 7 ani, imi dau dreptul de netagaduit de a-mi fi format o parere la obiect, despre munca de informatii in general. Va informez ca am absolvit cu rezultate intre bine si foarte bine cursuri de informatii, de limbi straine, de comandanti de batalioane si de alte pregatiri speciale. Faptul ca am reusit, din proprie initiativa sa pun la cale si sa realizez o actiune de deconspirare a politiei politice in deceniul 1990, consider ca este suprema diploma unicat pe care mi-am acordat-o.

Domnule presedinte, doresc sa fiu bine inteles. intreaga mea cariera am avut sarcini si am luptat cu constiinciozitate pentru prevenirea oricaror fapte ce ar fi putut aduce atingere sigurantei nationale si implicit institutiei in sine. Am fost dur, deosebit de dur si prin activitatea mea am contribuit in mod nemijlocit la trecerea in rezerva a unor cadre militare ce prin activitatea lor au compromis haina, onoarea si prestigiul uniformei militare.

Pe verificate, va declar ca aceste cazuri se refereau strict la valorile supreme ale armatei in general si nu la aspecte politice. De altfel, cele 2-3 cazuri de subofiteri si ofiteri trecuti in rezerva, le-am instrumentat cot la cot cu fostul capitan S.V. Ulterior eu aveam sa primesc alte functii, iar S.V. avea sa devina un inversunat acuzator in cazul eroilor revolutionari din noiembrie 1987 de la Brasov, mai apoi client neplatit al garajelor auto ale S.R.I. si prieten de taina al lui Virgil Asztalos Magureanu si mai tarziu, propriul meu acuzator.

Domnule presedinte, din experienta am tras concluzia ca, in general oamenii aflati pe banca acuzarii, asa cum eu, contrar normalitatii, ma aflu, spun ca un stereotip “am incredere deplina in justitie si in dumneavoastra onorata instanta”. Nu neaparat ca sa fac discordanta, dar avand in vedere si perioada de cautari oarbe si ineficiente a locului justitiei in societate in aceste timpuri inca tulburi, va declar cu respect, domnule presedinte, ca nu am nici cea mai mica incredere in justitie ca institutie. Ca fost ofiter de contrainformatii am cunoscut si am suficiente date pentru aceasta afirmatie. Dar avand in vedere ca imi sunteti un om necunoscut, nu as fi jurist daca nu as recunoaste ca imi pun sperante in persoana dumneavoastra. si cand spun colonel magistrat N.N., ma gandesc invariabil la discutia pe care oricum o veti avea ,cu copiii, nepotii, familia si apropiatii dumneavoastra.

Am spus am incredere, domnule presedinte, pentru ca eu , ca orice om cu pregatirea mea, ma gandesc si la alte variante. De-o fi una, de-o fi alta, domnule presedinte eu am constiinta ca am facut tot ce a depins de mine pentru a pune o reala caramida la edificiul democratiei pe care cu totii o dorim. Si daca tot am ajuns aici, as dori domnule presedinte, sa ma prezint dumneavoastra, ca om ce imi puteti influenta soarta (in bine sau rau), pentru o perioada oarecare de timp.

Domnule presedinte, nu va plictisesc cu date biografice, unele tendentioase, le stiti din dosarul meu. Vreau dumneavoastra si opiniei publice sa spun adevaruri pe care in mod sigur nu le stiti. Provin dintr-o familie modesta si sunt mandru de asta, dar care, mai presus de orice, mi-au sadit un simt, poate putin mai dezvoltat, al corectitudinii si al fricii de Dumnezeu. In activitatea mea profesionala ca ofiter de contrainformatii deveneam in permanenta dusman al celui care impunea coruptia si, in general, necinstea si nu neaparat impotriva executantului.

Maestrul Sergiu Andon a declarat, din convingerea sa profesionala si poate umana, ca, daca Bucur Constantin ar fi fost ofiter in cadrul SPP, fraudele si gainariile la nivel de institutie nu ar fi a vut loc. Asa este, domnule presedinte.

Domnule presedinte, doresc sa va informez ca va aflati in fata unui dosar declansat de Parchetul Militar General impotriva unui rebel, capitanul Bucur Constantin. Am motive sa afirm, domnule presedinte, ca de fapt dosarul, toate piesele de la dosar si nu numai nu sunt intocmite decat la suprafata de Parchetul Militar General. In realitate organul, ce timp de doi ani a efectuat cercetare asupra mea, a fost Virgil Asztalos Magureanu.

As vrea sa subliniez ca toate aceste practici sunt in flagranta incalcare a Constitutiei si a legilor oricarui stat democratic. Dar, sa va sustin afirmatiile mele:

1.In faza cercetarii penale Conform filei nr... vol... rezulta ca la o emisiune din data de… la ora 19,00 la Tele7abc, purtatorul de cuvant al S.R.I. afirma Astazi... deci SRI cunostea instantaneu toata activitatea Parchetului Militar General. Este unul dintre motivele pentru care il voi actiona in justitie pe colonel procuror S.V. Sper ca-mi dati voie sa cred ca va veni si vremea justitiei ca adevarata putere in stat.

2. In permanenta (timp de doi ani - n.1996-1998) asupra mea, a copiilor, a rudelor si a prietenilor mei s-au facut presiuni identice cu cele ce se faceau anterior lui 1989, pentru intimidare, determinare la blamare, dare afara din serviciu (rude apropiate), presiuni asupra unor prieteni pentru a face declaratii calomnioase la adresa mea, determinarea unora de a descoperi comploturi, legaturi materiale si a altor mijloace de compromitere. O munca enorma, platita de la bugetul statului, in van. Nu, domnule presedinte, eu sunt Bucur Constantin, ofiter de informatii, asa cum stie multa lume. Nu s-au gasit denigratori. Nu s-au gasit conturi in banci, nu s-au gasit si nici nu au putut fi inventate alte vicii. Nu ca vreau ca sa ma laud, dar sunt si eu meserias. Si una peste alta, am avut mai multi prieteni adevarati decat profesorul de marxism-leninism de la Fane Babanu.

Domnule presedinte, as dori sa revin la procesul pe care dumneavoastra il aveti in fata si sa va fac unele precizari. Ca jurist apreciez ca va aflati in fata unui dosar unic in istoria judiciara cunoscuta de la 1900 incoace. Nu ca tin la primordialitati. Nu eu am fost cauza efectului produs. Dimpotriva, eu am fost cel jertfit pe altarul luptei comune pentru democratie. Dumneavoastra ca lucrator in cu totul alta bransa, va este greu poate sa intelegeti psihologia unui ofiter de contrainformatii timp de zece ani intr-un regim totalitar. Ca o buna parte ne-am desfasurat activitatea si in regimul trecut, ar putea sa devina un atu, in intelegerea mai ales a activitatii fiecaruia, dupa ora 0 (decembrie 1989). Pentru mine a fost fara doar si poate un atu, deoarece eu am simtit pe propria mea piele cum a fost munca de informatii in regimul trecut. Am avut informatori din toate domeniile: profesori, preoti, sportivi, cadre medicale, scriitori, istorici, diplomati etc. Eu ii respect pe toti acei oameni pentru ca nu au facut si nici nu le-am cerut delatiuni. Acesta este si motivul pentru care condamn fara rezerve orice tradator de tara care doreste punerea dosarelor informatorilor pe taraba. Ca si meserias in munca de informatii atrag atentia ca informatorul este arma de baza a muncii de informatii, iar oricine saboteaza sub o forma sau alta aceasta arma, nu doreste decat lipsirea statului roman de informatii, cu consecintele care decurg de aici.

Domnule presedinte, ar fi absurd sa ma declar eu ca fiind unul din cei mai de seama specialisti in munca de informatii. Desi calificativele mele au fost in cei 16 ani de munca de Bine si Foarte bine, nici macar nu am visat vreodata sa ajung eu, capitanul Bucur Constantin, sa analizez institutia de informatii a tarii, in fata unui Tribunal Militar, dar mai ales in fata opiniei publice. si totusi, o fac. Cer anticipat iertare meseriasilor mei, daca nu voi fi la inaltimea pretentiilor lor. O fac totusi pentru ca am apucat sa intru pe acest drum. O mai fac si pentru faptul ca am fost si sunt dezgustat de prestatia unor asa-zisi ofiteri de informatii, din pacate unii chiar cu gradul de general, dar care pentru diverse functii de directori platiti in valuta sau alte functii prin organe suspuse, nu au facut-o.

Domnule presedinte, desi nu am incredere in justitie, am incredere in omenie si mai am incredere in experienta dumneavoastra. Totusi, din umila mea experienta, cca 10 ani in munca de contrainformatii, pretind ca am putut cunoaste in amanunt sistemul comunist. Nu am mai sperat schimbarea, dar ea m-a bucurat pana la lacrima. Cred ca se intampla rar ca un barbat in toata firea sa planga. Eu am plans atunci in decembrie 1989. Poate ca ar trebui sa-mi fie rusine, dar nu imi este. Sunt mandru de asta. Am visat atunci la schimbare. De fapt democratia, in sensul ei adevarat este starea care imi creeaza un deplin confort. Mie imi place sa ma simt bine, dar nu in detrimentul tau. Conform constructiei mele psihologice, am considerat ca aceasta este societatea in care as putea sa ma desfasor si sa obtin rezultate putin mai bune decat pana la 37 de ani. Cu aceasta credinta si in aceasta idee am insistat sa lucrez in aceeasi meserie, pe care sincer va spun ca o iubesc. Adevarat este ca in iunie 1990 am fost reincadrat in Serviciul Roman de Informatii, in septembrie 1990 am acceptat sa merg la un curs de specialitate de un an de zile si printr-o intamplare in septembrie 1991 am fost repartizat la Unitatea Speciala de Transmisiuni S.R.I.Bucuresti. Desi activitatea unitatii nu imi era straina in teorie, practic m-am acomodat cu munca si cu oamenii. Am depus eforturi si timp de cinci ani m-am achitat de sarcini si m-am integrat in colectiv, obtinand calificative maxime, lucru ce nu a putut fi masluit si contestat. Nu are importanta pentru dumneavoastra unele acuze ale unor colegi, deoarece dumneavoastra stiti cum se scrie o declaratie dupa si cu seful langa tine. Faptul ca majoritatea declaratiilor colegilor mei sunt ca si trase la indigo, nu mai are importanta. Esential era ca noi atunci incercam sa devenim utili tarii noastre si sa respectam cu sfintenie Constitutia tarii si ordinele militare. Dupa ce inca doi ani nu am desfasurat activitate de interceptari telefonice, aproximativ prin 1993-1994, s-a hotarat la nivel de comanda unitate sa punem in functiune compartimentele de interceptari telefonice. Am fost unul dintre cei alesi pentru aceasta activitate si in scurt timp m-am pus la punct cu activitatea in acele camere speciale. Am lucrat in compartimentul respectiv circa trei ani: 1994, 1995, 1996.

Domnule presedinte, va declar urmatoarele: – poate si datorita pregatirii mele, treptat am constatat unele nereguli:

1. Obiectivele, adica persoanele al caror telefon era interceptat nu lezau nici pe departe siguranta nationala.

2. Interceptam convorbirile telefonice ale unor persoane imune din punct de vedere al Constitutiei: ziaristi, oameni politici.

3. Cu timpul s-a format un sector exact in biroul meu, unde persoanele ascultate nu erau inregistrate aproape deloc: un nume conspirativ si atat.

4. Numarul acestor suspiciuni a crescut cu timpul.

5.Numarul interceptarilor au crescut cu timpul.

6. Desi se spunea ca nu avem voie sa stim numele adevarat al celor interceptati, cu timpul printre colegi au aparut discutii ca interceptarile erau ilegale.

7. Sistemul de campanie in interceptarea telefoanelor:

-venea regele – ascultam regalistii: Mircea Ciobanu, Simina Mezincescu;

-a acuzat Rosca Stanescu pe Iliescu KGB – imediat am instalat si interceptat 5-6 telefoane la „Ziua”;

-a acuzat Academia Catavencu pe Iliescu – am interceptat Mircea Toma;

-l-a acuzat Corneliu Vadim Tudor pe Magureanu – am interceptat 6 telefoane „Romania Mare”;

Toate aceste chestiuni in campanie spuneau de la sine ca ne implicam in politica si ca sunt contrare Constitutiei. Mai adaug circa 40 posturi ce vizau firme economice, posturi din ascultarea carora eu personal am tras concluzia ca Magureanu urmarea obtinerea unor avantaje materiale.

Doresc sa aveti in vedere, domnule presedinte ca noi toti eram foarte buni cunoscatori ai vietii politice si economice a tarii. Ca militar disciplinat, am luat legatura cu ofiterul de protectie, caruia i-am spus parerile mele. Mi-a dat dreptate si mi-a propus sa ma mute la compartimentul protectie. Am fost de acord, am facut un raport de incadrare, m-au prezentat apoi la colonelul Gheorghe Atudoroaie, urmand sa ma incadreze in diviziunea respectiva. Acolo l-am intalnit pe colonelul U. si inca un alt exemplar, ofiteri compromisi in munca noastra, motiv pentru care am decis sa raman la locul meu de munca, desi functia si salariul erau avantajoase. Ulterior seful de cadre de la diviziunea respectiva m-a sunat de cateva ori. Nu era prima data in cariera mea cand refuzam oferte tentante. Dupa cateva luni, am avut rabufniri repetate fata de colegi, carora le spuneam ca nu este bine ce facem, si ca s-ar putea sa fim acuzati pentru activitati ilegale.

Accentuez, domnule presedinte, ca multi dintre noi eram juristi si oricum aveam obligatia sa cunoastem si sa respectam Constitutia. Intr-un tarziu, fostul meu sef de serviciu, vine la mine in birou, si, pe un ton amical imi spune: „D-le Bucur, lasati, nu va mai framantati, sefii stiu ce fac, ei raspund, noi avem copii de crescut.” Discutia fiind amicala, la o cafea data de mine, eu l-am contrat, fara replica.

V-am spus toate acestea, domnule presedinte, si ele sunt confirmate in paginile dosarului, pentru a va lamuri ca Bucur Constantin, ofiter de informatii, jurist, nu si-a propus niciodata sa faca rau lui Virgil Asztalos Magureanu. Ca sa nu mai vorbesc de institutie pe care am iubit-o mai presus decat pe mine sau pe familia mea.

Domnule presedinte, la sfarsitul lunii mai 1996 eu urmam sa sustin examenul de stat la Academia „Alexandru Ioan Cuza”, iar imediat dupa aceea urma sa plec la un curs de doua saptamani pentru sustinerea examenului de maior. Ca militar, dumneavoastra intelegeti foarte bine ce inseamna pentru un ofiter toate acestea. Avusesem in ultimii 5 ani calificative maxime si nu aveam nici o piedica in cariera mea. Tocmai de aceea vreau sa se consemneze si sa se aiba in vedere ca ceea ce am urmarit eu a fost salvarea institutiei mele si a ofiterului de informatii. Se impune cu necesitate sa reamintesc domniei voastre ca in mai 1996 se acumulasera ani de zile in care renumele institutiei fusese compromis iremediabil de Virgil Asztalos Magureanu (arderea de documente, vanzarea de documente, implicarea in traficul de tigari, petrol, sustrageri de materiale din avutia institutiei, afaceri amoroase scandaloase, implicare politica etc) erau pasate de acesta pe seama slabirii institutiei. Deci eu vreau sa va informez, domnule presedinte, urmatoarele: Asa cum o tara vede cum a fost si este falimentata industria, agricultura, cultura, scoala, sanatatea, apararea, asa vad si eu cum a fost falimentata institutia mea.

Pentru toate acestea Magureanu a avut informatii complete si la timp. Le-a acceptat, le-a incurajat, a tacut si a fost cand autor si cand complice. Eu, ca ofiter de informatii, nu mai destept, doar poate putin mai curajos, am pus viata copiilor mei si a mea intr-un taler al balantei si tara si viitorul ei in celalalt si am constatat ca nici un efort nu este prea mare pentru tara mea. Nu ma pricep la vorbe mari, dar consider ca trebuie sa invatam si noi si pe altii ca demnitatea si tara sunt valori care nu se masoara nici in carate si nici in dolari.

Cu toata stima fata de dumneavoastra personal, pentru ca eu respect prezumtia de nevinovatie, as dori sa va declar domnule presedinte ca, in ciuda uzantelor, nu am nici un fel de incredere in justitia romana ca institutie. Am vazut de prea multe ori cum hotararile mari se iau in cu totul in alte incaperi, uneori intre doua trenuri sau de alte persoane, dar am convingerea ca istoria va lucra pentru mine. Depinde de dumneavoastra daca veti fi pe acelasi peron”.

Transmit un mesaj de multumire catre toti romanii cunoscuti si necunoscuti care au crezut in demersul capitanului Bucur Constantin si care ne-au imbarbatat fetele, spunandu-le: „Sa fiti mandre de tatal vostru!

Inchei cu ultimul mesaj al cpt.(r) Bucur Constantin, scris in 2016: „Ajuta-ma Doamne sa apuc sa-mi rasplatesc prietenii care m-au ajutat in acesti 22 de ani, doar din dragoste si credinta in justetea demersului meu patriotic din 13 mai 1996, cand, cu orice risc, am spus poporului al carui umil supus sunt – Adevarul”.

Popor roman blajin si binecuvantat, Capitanul Bucur te-a divinizat

Emilia BUCUR

Comentarii

# morala date 11 December 2020 15:42 +42

astalosz e bine merci, numara banii si chefuieste, Bucur (Dumnezeu sa il odihneasca) nu este unde trebuie sa fie .Nici SRI nu este ce ar trebui sa fie... Nici romanii nu sunt cum ar trebui sa fie ...

# DODI date 11 December 2020 16:55 +42

Din păcate Bucur a avut perfectă dreptate și a murit cu dreptatea în gât. Așa cum și românii își pun speranța în rezolvarea multiplelor probleme ale țării și mor cu speranța de gât.

# dan date 12 December 2020 12:04 0

Mă întreb și întreb experții de la Lumea Justiției dacă mai este vreo posibilitate legală și dacă nu este prea târziu ca doamna Emilia BUCUR, cu asistență juridică pro bono, să-l acționeze în justiție pe ucigașul de facto (Imre Asztalos/Virgil Măgureanu) al soțului dumneaei. Sau poate că se pot găsi alte motive juridice pentru ca ticălosul ticăloșilor să înfunde pușcăria! Chiar și o minimă condamnare la închisoare ar reprezenta o uriașă ușurare sufletească pentru prea îndurerata doamnă Bucur cât și pentru toți care au suferit de pe urma acelui nemernic și ucigaș.

# Sunt multi ca dl. Bucur. date 12 December 2020 18:18 0

Multi mai multi sunt ca dl. Bucur. Din nefericire nu sunt destui. Deci in loc sa fie norma ei sunt exceptia, pericol pentru majoritatea confortabil instalata in puscaria mentala (fac ce mi se spune pentru ca am rate..etc.) sau in ierarhia corbilor ce rup din viitorul tarii si din destinele cetatenilor,zilnic, cateva bucatele. Regret ca regret ca am cautat de-a lungul istoriei mijloace de a pedepsi "calaii vinovati" in loc sa ne asiguram ca mecanismele care i-au pus la conducere/i-au adus la putere nu mai pot exista.

# Panait Cristian date 12 December 2020 21:02 +1

Odihneasca-se in pace! A fost un prieten bun!

# Emilia Bucur date 13 December 2020 13:45 +3

Răspuns pentru Dan - Eu nu voi acționa în justiție pe niciunul din cei care l-au denigrat pe soțul meu, cpt.(r) Bucur Constantin. "Iubește-ți dușmanul, ca pe tine însuți"-este una din învățăturile divine. Pentru că acționând conform acesteia, voi putea contribui la determinarea vrăjmașilor de a conștientiza și de a contribui ei înșiși la combaterea răutății, a cruzimii, a faptelor rele, toate la un loc - fapte degradante ale ființei umane - Legea fundamentală a Creației Divine este Legea Iubirii și, conform acesteia, eu chiar îi mulțumesc domnului Asztalos Măgureanu, pentru că tot calvarul prin care am trecut m-a ajutat să-mi descopăr potențialul meu interior. Nu se poate determina nimic nobil și înălțător prin acțiuni violente.

# Snaider Paul date 4 January 2021 13:52 +1

Am fost coleg de Parlament cu Bucur -Dumnezeu sa-i aiba grija ! Era un om deosebit ! De multe ori imi povestea ce a patit cu politia politica a escrocului Magureanu !

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

ATENTIE

Mesajele cu continut indecent nu vor fi postate.

Inainte de a posta, cititi regulamentul: Termeni legali si Conditii