A.M.R. FOC SI PARA - Prin proiectul de lege emanat de Ministerul Justitiei pentru modificarea Legilor 303/2004 si 317/2004 se urmareste subordonarea intregii puteri judecatoresti de catre Executiv!

Scris de: L.J.

07.07.2011 16:44
Vizualizari: 4858

Ministerul Justitiei a dat-o-n bara cu noul proiect de lege care vrea sa modifice atat statutul magistratilor cat si legea de organizare si functionare a CSM – cu bataie directa pe atributiile si organizarea Inspectiei Judiciare. Astfel, prin acest proiect , si-a pus toata lumea magistraturii in cap. Asociatia Magistratilor din Romania a transmis un comunicat in continutul caruia avertizeaza ca acest proiect ”anuleaza independenta puterii judecatoresti pe care o subordoneaza administrativ spre a controla astfel actul de justitie si pe magistrati intr-o parodie institutionala denumita inspectie judiciara independenta, ea insasi subordonata executivului incalcand astfel flagrant Constitutia si in mod complet toate reglementarile internationale privind independenta puterii judecatoresti, inclusiv a Mecanismului de Cooperare si Verificare a carui realizare pretinde ca o indeplineste.


In aceeasi ordine de idei, AMR subliniaza faptul ca ”practic, noua reglementare vizeaza destructurarea statului de drept prin subordonarea puterii judecatoresti din moment ce aplicarea dreptului material ori procesual, hotararea judecatoreasca si activitatea intrinsec legata de actul de justitie constituie obiect de ancheta administrativa, exercitata atat de Inspectia Judiciara, cat si de alte entitati executive spre a subordona in mod absolut actul de justitie puterii executive”.

Magistratii considera ca Mecanismului de Cooperare si Verificare nu a urmarit si nu urmareste sub nici o forma lipsirea actului de justitie de componenta legitima a independentei puterii judecatoresti, ci dimpotruiva, recomanda intarirea si consolidarea inspectiei judiciare ”si nu predarea dintre prerogativele de esenta altor institutii, straine sau nu de sistem cu consecinta diminuarii capacitatii inspectiei judiciare ce s-a dorit a fi consolidata si, mai ales, cu subminarea independentei ei, din moment ce titulari ai actiunii disciplinare sunt entitati executive ce se pot intruziona nepermis in actul de justitie si in prerogativele inspectiei judiciare„.

Referitor la modificarea Legii 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, pe componenta abaterilor discilinare supuse sanctiunii, AMR avertizeaza ca ”nu poate fi inclusa niciodata in structura abaterii disciplinare activitatea jurisdictionala din moment ce tocmai aceasta constituie obiectul de reglementare a independentei judecatoresti care trebuie sa fie sustrasa oricarui control al executivului sau legislativului, consecinta a separatiei puterilor in stat, consacrata constitutional. Aceasta inseamna ca abaterea judiciara poate aduce sub auspiciile ei doar conduitele de ordin exterior care nu privesc actul de justitie in sine, ci desfasurarea regulamentara a activitatii de sistem, forma exterioara de indeplinire a sarcinilor de serviciu, precum si celelalte chestiuni care sunt atat de indepartate de esenta activitatii jurisdictionale propriu zise incat fac parte din ordinea exterioara. Prin urmare, trebuie facuta distinctie intre activitatea jurisdictionala, adica aplicarea normelor de drept material si procesual rezervata exclusiv actului de justitie, supusa doar controlului judecatoresc prin sistemul cailor de atac si activitatea exterioara acesteia, care poate face obiectul abaterii disciplinare sub aspectul conduitei magistratilor, pana la limita la care se poate aduce atingere independentei magistratului.

Incriminarea unor conduite disciplinare ar atinge grav actul de justitie!

Magistratii, sub semnatura Monei Pivniceru, mai evidentiaza un grav aspect ce decurge din interiorul proiectului de lege al echipei ministrului Catali Predoiu, si anume ca ”incriminarea ca abatere disciplinara a conduitelor prevazute de art.99 lit. a, e, i din Proiectul pentru modificarea si completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor atinge grav actul de justitie in insasi substanta lui, din moment ce controlul administrativ examineaza aplicarea legii de catre judecator (norma de drept material ori procesual) si hotararea judecatoreasca (motivare, continut), actul de judecata fiind repus in discutie de o autoritate care nu este judiciara.

In opinia AMR este exclus a fi incriminate disciplinar urmatoarele activitati desfasurate de judecator in instrumentarea cauzei – pregatirea sedintei de judecata, conducerea sedintei si toate actele de natura procedurala, pronuntarea asupra cererilor de abtinere si recuzare ori aplicarea legii materiale sau procesuale – ca si hotararea judecatoreasca, spre a nu se aduce atingere atinge substantei actului de judecata care trebuie sustras controlului administrativ. ”In consecinta, pot fi supuse controlului disciplinar doar conduitele care vizeaza modul de indeplinire a obligatiei de serviciu de catre magistrat regulamentar si neintarziat, adica forma exterioara de indeplinire a acestora, cum ar fi: termenul de redactare a hotararii judecatoresti, inceperea punctuala a sedintei, respectarea principiului de a judeca cauzele cu arestati cu celeritate, obligatia de a purta roba ori relationarea adecvata cu participantii la proces etc., deoarece legatura acestora cu actul de justitie in sine este redusa, exterioara si ulterioara actului de justitie„.

Concluzia magistratilor este aceea ca Proiectul pentru modificarea si completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor nu respecta coordonatele Mecanismului de Cooperare si Verificare care viza realizarea unui catalog detaliat si specific de abateri disciplinare, si nu supunerea activitatii judiciare controlului administrativ.

Inspectia judiciara ar fi pusa sub papucul Procurorului General, al ICCJ si al ministrului Justitiei

In legatura cu organizarea inspectiei judiciare vizata prin modificarea Legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii care se doreste a fi facuta de MJ prin posibila adoptare a acestui proiect, AMR subliniaza ca aceasta ar insemna destructurarea unei institutii care, in viziunea Mecanismului de Cooperare si Verificare trebuie intarita si concentrata pe investigatia disciplinara, fara ca acestei institutii sa i se reproseze structura ori procedura urmaririi disciplinare. ”In fapt, Inspectia Judiciara este transformata intr-o entitate autonoma cu personalitate juridica care functioneaza la nivel national art. 641 si nu este independenta decat operational din moment ce inspectorul sef si cel adjunct pot fi revocati pe baza raportului anual de audit prevazut de art 644 din lege, adica audit extern in conditiile in care auditarea tuturor institutiilor din Romania este interna potrivit Legii nr 672/2002 privind auditul public intern si a Ordinului Ministrului Finantelor nr- 1647/2005. Reorganizarea Inspectiei Judiciare, in loc sa intareasca capacitatea inspectiei judiciare o submineaza, din moment ce activitatea de esenta a inspectiei judiciare – urmarirea disciplinara – nu apartine structurilor de inspectie, ci executivului (ministrul justitiei si procurorul general de la Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie) si presedintelui inaltei Curti de Casatie si Justitie, caz in care Inspectia Judiciara devine executantul neindependent al acestor titulari intr-o procedura subordonatorie fata de acestia si fara puterea unei decizii proprii si independente. Practic, ministrul justitiei, procurorul general al Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie si presedintele inaltei Curti de Casatie si Justitie dispun clasarea ori completarea verificarii, inceperea cercetarii disciplinare ori din nou completarea verificarii prealabile (art. 45) ceea ce inseamna ca independenta inspectorilor este doar formala, ei fiind de fapt subordonati executivului si presedintelui inaltei Curti de Casatie si Justitie, ambele situatii fiind nepermise. Fiecare dintre ele pot discretionar urmari disciplinar judecatorii cu pericolul extrem de grav de preluare de fapt a prerogativelor Inspectiei, a carei activitate nu consta decat in a strange materialele si informatiile necesare conturarii continutului abaterii disciplinare, Inspectia fiind astfel controlata si subordonata in principala sa activitate care s-a dorit a fi intarita si nu substituita ca putere de initiativa si decizie in gestionarea aspectelor disciplinare. Procedandu-se astfel se aduce o grava atingere independentei justitiei in componenta disciplinara a activitatii puterii judecatoresti cu reverberatii in cariera magistratilor.

Sub acest aspect, Proiectul de lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii reprezinta cea mai grava intruziune in activitatea puterii judecatoresti prin intermediul inspectorilor, ei insisi deveniti executanti ai executivului!, se arata in comunicatul AMR.

Magistratii sunt de parere ca nici presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie nu poate fi titular al actiunii disciplinare, deoarece judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie care se pronunta in cauzele disciplinare irevocabil fac parte din aceeasi instanta, afectand astfel aparenta de impartialitate, si tot astfel se afla in raporturi de dependenta administrativa fata de presedintele instantei.

Pe de alta parte, daca s-a urmarit a se intari corpul de inspectori, independenta acestora nu trebuie sa se exercite concurent cu alte entitati, in raport cu care actele intocmite de inspectori nu mai au caracter independent fiind supuse deciziei acestor entitati.

Inspectia trebuie sa fie independenta, ceea ce inseamna ca autonomia este doar o conditie a independentei, calitate a Inspectiei Judiciare care nu poate fi partajata cu alti titulari ai actiunii disciplinare, in raport cu care Inspectia devine doar executantul lor, abolind astfel cerinta independentei actului de inspectie, prin substituirea titularului, actiuni disciplinare in raport cu care Inspectia Judiciara nu are nici initiativa si nici putere de decizie, ci doar de executare a dispozitiilor trasate de acestia.

A fi independent inseamna a gestiona in conditii de neingerinta o activitate fara a depinde de cineva (in cazul nostru de executiv ori alte entitati straine corpului de judecatori) ori de initiativele altcuiva, si fara a tine cont de ele, avand deci in activitatea de urmarire disciplinara initiativa proprie si exclusiva, nu si executare a dispozitiilor acestora in urmarirea disciplinara.

in afara celor trei titulari ai actiunii disciplinare neapartinatori corpului de inspectori, fiecare dintre inspectorii incadrati la Inspectia Judiciara in parte este titular de actiune disciplinara, ceea ce inseamna o disparitate de aprecire a faptelor in absenta comisiilor de disciplina, contrar Mecanismului de Cooperare si Verificare care recomanda unificarea practicii inspectorilor. Aceasta extensie fara filtrul comisiei de disciplina conduce la o suprapunere a urmaririi disciplinare cu celelalte atributii ale inspectiei (management, apararea independentei si impartialitatii etc.) si a urmaririlor disciplinare in sine, Mecanismul de Cooperare si Verificare nefacand nicio recomandare in aceasta privinta, ceea ce inseamna ca procedura prin intermediul comisiei de disciplina a fost omologata ca eficienta si, mai ales, unificatoare de practica in materie.

Mai mult, rezolutia de respingere a sesizarii poate fi atacata cu recurs de catre persoana care a formulat sesizarea la Curtea de Apel Bucuresti, care conform art.46 pct. a lit. b din Proiect poate pronunta solutia de sesizare a sectiei corespunzatoare a Consiliului Superior al Magistraturii cu actiune disciplinara, ceea ce inseamna ca si instanta a devenit titular de actiune.

Art. 646 alin. 2 nu include in tematica de concurs dreptul material a carui incalcare constituie abatere disciplinara, adica obiectul de verificat.

Ramane neclara situatia inspectorilor care la data intrarii in vigoare a legii ocupa functia prin detasare, precum si a inspectorului sef, considerat in viziunea Proiectului a nu mai ocupa nici macar functia de inspector, atingere de statut si drepturi care nu poate fi calificata decat ca o ingerinta discretionara a executivului in organizarea si reconfigurarea noii institutii.

AMR concluzioneaza, de asemenea, ca prin modificarile acestui proiect Inspectia Judiciara nu isi intareste capacitatea si nici nu este independenta din moment ce nu isi exclusiveaza atributele urmaririi disciplinare, ci este subordonata executivului si altor entitati, precum si cvasitotalitatii inspectorilor, fiecare dintre ei putand fi titulari ai actiunii disciplinare. ”Inspectia Judiciara, executant al ministrului justitiei in urmarirea disciplinara reprezinta cea mai grava interferenta in activitatea Inspectiei Judiciare si in independenta puterii judecatoresti din moment ce continutul abaterilor disciplinare vizeaza actul de justitie, pe care il supune paralel si controlului administrativ exercitat de executiv”, conchide AMR.

* Legea 303/2004 - raspunderea magistratilor - tabel comparativ

* Legea 317/2004 - raspunderea magistratilor - tabel comparativ

Comentarii

# DOREL date 7 July 2011 17:26 +5

Pai, e mult mai simplu: toate trebuie aduse sub papucul aceluias stapan !

# A1 date 7 July 2011 19:35 +10

jos palaria dna. Pivniceru!

# gica date 7 July 2011 20:25 -4

Asadar, orice forma de raspundere a magistratilor pentru abuzurile sau neglijentele comise in exercitarea functiei este exclusa ! Ar trebui sa ne mai raportam si la alte sisteme de drept europene, unde raspunderea magistratului este efectiva si reala. Sa nu uitam ca CSM - ul romanesc este cel mai independent organism de profil din UE. Cam mult, luand in considerare coruptia sistemului judecatoresc!

# alcoolistu' date 7 July 2011 21:50 +1

Aaa, hac, pardon monser, da pentru ultima isprava cu taxa de poluare cine vrea sa raspunda? Poate menestrelu avocat cu pretenarii lui ori juzii astia care nau gasit vreo hiba astor pravile, dea trebuit sa fie gasite de aia de la UE, pe principiul sasai rau sasa nui bine, hac, mam inecat mai, pardon monser, scuzati aburii...

# remus date 8 July 2011 09:42 +4

Mai lasa alcoolul si cand te trezesti verifica un pic hotararile date de instantele din RO vei observa ca "juzii astia" au gasit de mult hiba la aceste pravile si au admis in proportie foarte mare aceste actiuni. Hac!

# prostanacu date 7 July 2011 22:32 -4

atata timp cat instanta disciplinara ramane sectia CSM, iar cercetarea disciplinara e facuta de inspectia CSM, faptul ca procurorului general sau ministrului justitiei li se confera dreptul de a dispune o cercetare disciplinara nu e mare smecherie. Si nu-i ceva nou, asa-i in franta de exemplu tovarasa pivniceru. Apropo ce mai face domnu vosganian? ar trebui sa renuntati la orientarile galbene ca sunteti acum in csm mult stimabila.

# codrin date 8 July 2011 00:10 +2

Îţi meriţi pe deplin numele,şi cred că eşti potocaliu

# guzganul rozaliu date 8 July 2011 09:38 +3


Citeza pe codrin
Îţi meriţi pe deplin numele,şi cred că eşti potocaliu
stai jos prostovane, n-ai inteles nimika. sunt rozaliu ca tine :lol:

# Av.Dr. Botomei Vasile date 8 July 2011 08:22 -4

Felicitari Ministrului de Justitie si echipei sale pentru acest proiect! El se identifica cu recomandarile de lege ferenda pe care le-am transmis spre implementare atat catre CSM cat si catre MJ inca din 2010, din teza de doctorat Botomei Vasile. De vreme ce hotararile Comisiei de Disciplina indiferent de solutiile dispuse sunt prevazute cu cai de atac care se judeca in compete din ICCJ, se demonstreaza ca in nici un fel puterea judecatoreasca nu se afla sub controlul puterii executive. Lipsa unei cai de atac din partea justitiabilului impotriva solutiei de clasare a unei sesizari dispusa de inspectia judiciara din cadrul CSM, costituia incalcarea dreptului de acces la o instanta consacrat atat in Constitutia Romaniei cat si in Conventie. Prin urmare trebuie sa functioneze instituia raspunderii administrativ disciplinara, a raspunderii administrativ patrimoniala si a raspunderii administrativ contraventionala inclusiv pentru judecatori si procurori. Aceste proiecte introduse acum de catre domnul Ministru,sunt publicate in editiile din 2010 in Revista Nationala de Drept din Romania, editata inclusiv on-laine pe www.revistadrept.com, autor Dr. Botomei Vasile.

# hingheru' date 8 July 2011 16:17 0

Cine esti tu ma botanistule sa-ti dai cu parerea?Esti doctor botanist?Bota ti-a dat doctoratu'?Ce sti tu ma de independenta justitiei?

# MAAT date 8 July 2011 12:10 -1

DE CE S-A DAT IN VARA ACESTUI AN LA BACALAUREAT UN SUBPUNCT DESPRE OGLINDA ? OGLINDA ESTE SIMBOLUL CUNOASTERII DE SINE ,REFLECTARE IN CONSTIINTA A LUMII REALE! PERSPECTIVA AUTOCUNOASTERII DISTRUSA DE CLASA POLITICA! OGLINDA ESTE UN OCHI “STRAIN” IN CARE CAUTAM ADEVARUL DESPRE NOI ,CALITATILE SI DEFECTELE ,VIRTUTILE[DREPTATEA ADEVARUL ….] SI PACATELE [MINCIUNA HOTIA, AUTOAMAGIREA, VANITATEA!] CONSTIINTA ESTE JUSTITIA PERSONALA IN INTERACTIUNE CU JUSTITIA SOCIALA PARAFRAZANDUL PE NICHITA STANESCU ,SI DIN PERSPECTIVA IDEALULUI PE CARE IL ARE FAMILIA ENE ,A PRINCIPIULUI RESTITUTIO IN INTEGRUM, “A AVEA UN IDEAL ,INSEAMNA A AVEA O OGLINDA” DE CE OPOZITIA NU A LUAT ABSOLUT NICI O POZITIE FERMA SI EFECTIVAIN RAPORT DE DOVEZILE DESPRE ABUZURILE JUSTITIEI TRANSMISE? PENTRU CA SI EI SUNT LA FEL,DIN MOMENT CE NU DORESC CU ADEVARAT SCHIMBAREA IN BINE A JUSTITIEI MAFIOTIZATE. DACA R FI FOST VERIFICATI CEL PUTIN LA ACEST SUBIECT, MAJORITATEA FUNCTIONARILOR PUBLICI DIN ADMINISTRATIA PUBLICA LOCALA SI CENTRALA SI DIN JUSTITIE DIN ROMANIA, NU AR FI LUAT B.A.C.-UL ANUL ACESTA ! DATORA MEA ESTE SA FIU SINCER CU MINE INSUMI AFIRMA MARELE CRITIC SI ISTORIC LITERAR GEORGE CALINESCU . SA AI UN IDEAL ,INSEAMNA SA ASPIRI SPRE CEVA INALT,CACI A TRAI FARA UN IDEAL, INSEAMNA A TRAI IN ZADAR. TRAIM IN SOCIETATE SI AVEM NEVOIE DEM APRECIEREA MEMBRILOR SOCIETATII SI NU DE URA ACESTORA.AS VREA SA MUNCESC , SA MA REALIZEZ IN TARA MEA ASTFEL INCAT SA MA POT UITA IN OGLINDA VIETII MELE CU DEMNITATE,CU O BOGATA VIATA SUFLETEASCA ,EVOLUAT ,INNOBILAT PRIN FAPTE PENTRU CA SUNT ILEGAL INTERESATE ,FORURILE INTERNATIONALE NU INDEPLINESC ROLUL DE OCHI “STRAIN”

# dezamagit date 10 July 2011 18:29 0

  Nu ma mai mira nimic.Dupa ce s-a dat aberanta Lg.119/2010,au inceput procesele si cind onor guvernul a vazut ca avem si judecatori cu coloana vertebrala  si dau solutii legale si temeinice,ce s-a gindit el sa dea o ordonanta de urgenta sa abroge Lg.119/2010 si sa dispuna revizuirea pensiilor speciale.Asta intrece orice masura de bun simt,cit mai au de gind sa ne umileasca doamna Pivniceru?De ce nu se intreprinde nimic ?Este constitutionala aceata ordonanta de urgenta? Iar incepem procese,iar platim avocati cu bani imprumutati,am ajuns vai mama noastra.Ce face opozitia de-i lasa la nesfirsit sa-si bata joc de toata lumea?De inrait ne-a inrait,de umilit ne-a umilit,vor sa ne omoare?Nu au nici o sansa.  Poate vede cineva acest comentariu si intreprinde ceva.  Multa bafta in continuare stimata doamna Pivniceru.

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

ATENTIE

Mesajele cu continut indecent nu vor fi postate.

Inainte de a posta, cititi regulamentul: Termeni legali si Conditii