Judecatoarea suspendata Camelia Bogdan (foto), de la Curtea de Apel Bucuresti, iar a intrat in lumina reflectoarelor, si tot printr-o manifestare uluitoare.

La 8 august 2019 (cand s-au implinit 5 ani de la executia judiciara comisa de judecatorii CAB Camelia Bogdan si Mihai Alexandru Mihalcea in dosarul Telepatia), Cami a depus la Tribunalul Cluj cerere de chemare in judecata a omului de afaceri Dan Voiculescu, a SC Antena 3 SA, a jurnalistilor Antena 3 Mihai Gadea, Mircea Badea si Mugur Ciuvica, a ziaristului Liviu Alexa (patronul publicatiei Ziar de Cluj), precum si a notarului Jean Andrei, cerandu-le daune de 100 milioane euro pentru ca i-ar fi lezat imaginea prin dezvaluirile despre ea. Dupa cum Lumea Justitiei a relatat deja, judecatoarea Camelia Veronica Balint de la Tribunalul Cluj a trimis-o pe reclamanta sa plimbe ursul (click aici pentru a citi).

Suma de 100 de milioane de euro apare in completarea adusa de Camelia Bogdan cererii de chemare in judecata (gasiti la final ambele documente).

Martorii Savonea si Horodniceanu

Oricat ar parea de bizar, in aceeasi cerere de chemare in judecata, faimoasa Camelie solicita inclusiv citarea ca martori a fostei presedinte CSM Lia Savonea, a fostului sef DIICOT Daniel Horodniceanu, precum si a procurorului Remus Popa pentru dezlegarea unei chestiuni de drept. Da, este exact sintagma folosita de Cami, chiar daca Tribunalul Cluj era prima instanta, iar nu instanta chemata sa pronunte o hotarare definitiva, asa cum prevede art. 519 Cod procedura civila. Mai exact: doar ultima instanta poate sesiza Inalta Curte pentru dezlegarea unei chestiuni de drept.  In cazul de fata, Camelia Bogdan avea in vedere dosarul format la DIICOT ca urmare a unei sesizari depuse de catre aceeasi judecatoare suspendata impotriva notarului Jean Andrei.

Iata pasajul despre care vorbeam:

„Solicit (...) audierea in calitatea de martori a doamnei Lia Savonea, fostul presedinte al Curtii de Apel Bucuresti, care urmeaza sa fie citata la sediul CSM, a domnulul procuror Remus Popa, precum si a domnului procuror-sef al DIICOT, Daniel Horodniceanu, care urmeaza sa fie citati la sediul DIICOT – Structura Centrala (...), pentru dezlegarea urmatoarei chestiuni de drept:

- respecta cerintele legale optiunea unui procuror de a nu a incepe urmarirea penala fata de notarii care falsifica acte / acorda consultanta in scheme infractionale?

- optiunea unui procuror de a nu incepe urmarirea penala fata de notarii care falsifica acte / acorda consultanta in scheme infractionale poate fi justificata pe motive de oportunitate si, in caz afirmativ, care ar fi criteriile avute in vedere pentru dispunerea unei astfel de solutii?

- savarseste infractiunea de omisiune a sesizarii organul judiciar in prezenta cauza, luand cunostinta de autentificarea unor inscrisuri false si acordarea de consultanta in scheme infractionale atat eu, ca presedinte de complet, cat si domnii procurori de sedinta (Romus Popa) si de caz, respectiv domnul procuror Marius Voineag?

- care este stadiul solutionarii de catre DIICOT a sesizarii pe care am adresat­-o DIICOT – Structura Centrala in privinta inceperii urmaririi penale fata de notarii Jean Andrei si Lidia Seceleanu?

- care este stadiul solutionarii de catre DIICOT a sesizarii pe care am adresat­-o DIICOT – Structura Centrala in privinta optiunii domnului procuror de caz Marius Voineag de a nu dispune inceperea urmaririi penale fata de notarii Jean Andrei si Lidia Seceleanu?”

Redam textul art. 519 CPC:

„Daca, in cursul judecatii, un complet de judecata al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, al curtii de apel sau al tribunalului, investit cu solutionarea cauzei in ultima instanta, constatand ca o chestiune de drept, de a carei lamurire depinde solutionarea pe fond a cauzei respective, este noua si asupra acesteia Inalta Curte de Casatie si Justitie nu a statuat si nici nu face obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare, va putea solicita Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa pronunte o hotarare prin care sa se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizata”.

Lamentatia Cameliei

Partea propriu-zisa in care Camelia Bogdan isi plange reputatia sifonata o gasim la paginile 91-92 ale cererii de chemare in judecata. Tot acolo, Cami invoca principiul „crime does not pay”, pe care tot ea l-a explicat in 2016, intr-o cerere de aparare a reputatiei profesionale adresata CSM: „Criminalitatea nu produce venituri. Altfel spus, nu este rentabil sa fii infractor” (click aici pentru a citi, apoi click pe PDF-ul anexat la final).

Prezentam fragmentul cu vaietul judecatoarei suspendate:

„Data fiind natura prejudiciului moral, nu e necesar a se proba fara dubiu si fara echivoc imprejurarea ca ar fi fost deteriorata in vreun fel buna reputatie a subsemnatei – persoana publica, cu o anumita notorietate pozitiva si care ma bucuram de un anumit prestigiu – in contextul in care paratii, prin afirmatiile lor cu caracter scandalos si neadevarat, facute in cadrul unei campanii de denigrare desfasurate la un nivel foarte extins, pe posturi de televiziune si in presa, au produs o atingere semnificativa a valorilor ce definesc personalitatea umana, 'atacul' atingand un anumit nivel de gravitate, apt a produce consecinte negative in plan moral subsemnatei, inclusiv prin atacarea principiilor ce fundamenteaza Statul de drept, garantarea principiului 'crime does not pay' fiind conditie sine qua non in orice societate democratica, truism in considerarea caruia am dobandit recunoastere internationala.

Solicit instantei sa aiba in vedere si imbogatirea fara justa cauza a Paratilor din veniturile din publicitate obtinute de catre acestia in urma difuzarii emisiunilor in discutie (n.r. de la Antena 3).

Vinovatia apreciez ca este sub forma intentiei, faptele fiind circumscrise unei conduite comisive de a fi difuzat programe fara respectarea libertatilor si drepturilor fundamentale ale omului”.

* Cititi aici cererea de chemare in judecata

* Cititi aici completarea cererii