Zbirii pandemiei au fost ingenuncheati definitiv de catre instanta, pentru a nenumarata oara. De data aceasta, Lumea Justitiei va prezinta in exclusivitate felul in care Inalta Curte de Casatie si Justitie a umilit Comitetul National pentru Situatii de Urgenta – organism ce-i are ca presedinte pe premierul Florin Citu, iar ca vicepresedinte pe seful Departamentului pentru Situatii de Urgenta, Raed Arafat.

Miercuri, 9 iunie 2021, judecatorii ICCJ Daniel Gheorghe Severin, Adriana Florentina Secreteanu, Alina Nicoleta Ghica (foto 1), Virginia Filipescu si Carmen Maria Ilie au admis actiunea prin care avocata Elena Radu (foto 2) a solicitat anularea Hotararii CNSU nr. 9/2021. Vorbim despre o hotarare care ii obliga pe romanii intorsi din strainatate sa intre in carantina chiar si in cazul in care acestia prezentau teste PCR negative. Pe scurt: Inalta Curte si-a insusit cel mai important argument al reclamantei – si anume: Hotararea CNSU 9/2021 nu a fost niciodata publicata in Monitorul Oficial si deci nu poate produce efecte.

Initial, la 25 mai 2021, judecatorii Ionel Florea, Andreea Cecilia Mihai si Gianina Georgiana Palici de la Curtea de Apel Bucuresti ii respinsesera avocatei actiunea, pretextand ca CNSU nu intra in categoria institutiilor obligate sa-si publice actele normative in Monitorul Oficial.

Iata mai intai pasajele relevante din Hotararea CNSU 9/2021:

„Art.2 - (1) La intrarea in Romania, pentru persoanele care sosesc din tarile/zonele/teritoriile de risc epidemiologic ridicat prevazute la art. (1) si prezinta un document ce atesta rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infectia cu virusul SARS-CoV-2, efectuat cu cel mult 72 de ore inaintea imbarcarii (pentru cei care calatoresc cu mijloace de transport in comun) sau intrarii pe teritoriul national (pentru cei care calatoresc cu mijloace proprii), se instituie masura carantinei la domiciliu sau la locatia declarata pentru o perioada de 10 zile.

(2) Copiii cu varsta mai mica sau egala de 3 (trei) ani, care sosesc in tara impreuna cu persoanele prevazute la alin. 1, intra in carantina pentru o perioada similara cu a acestora si sunt exceptati de la obligatia prezentarii unui document care sa ateste rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infectia cu virusul SARS-CoV-2.

(3) Rezultatul negativ al testului RT-PCR pentru infectia cu virusul SARS-CoV-2 prevazut la alin. (1) este prezentat sub forma unui document (in limba oficiala a statului respectiv si in limba engleza), in format letric sau electronic, eliberat de laboratoare autorizate, si va contine inclusiv datele de identificare ale persoanelor pentru care a fost efectuat testul.

(4) Pentru persoanele sosite din tarile/zonele/teritoriile prevazute la alin. (1) si care nu prezinta la intrarea in tara un document care sa ateste rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infectia cu virusul SARS-CoV-2, se instituie masura carantinei la domiciliu sau la locatia declarata pentru o perioada de 14 zile.

(5) Operatorii economici care efectueaza transport international, aerian si rutier de persoane, prin curse regulate sau neregulate catre Romania din zonele de risc epidemiologic, prevazute la alin. (1.), au obligatia sa interzica imbarcarea in mijlocul de transport a persoanelor care nu prezinta un document care sa ateste:

a) rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infectia cu virusul SARS-CoV-2, efectuat cu cel mult 72 de ore inaintea imbarcarii sau,

b) efectuarea vaccinului impotriva virusului SARS-CoV-2 inclusiv celei de a 2-a doze si pentru care au trecut cel putin 10 zile de la administrarea acesteia pana la data imbarcarii sau,

c) faptul ca au fost confirmate pozitiv pentru infectia cu virusul SARS-CoV-2 in ultimele 90 de zile anterioare imbarcarii si ca au trecut cel putin 14 zile de la data confirmarii pana la data imbarcarii. Dovada confirmarii se realizeaza cu documente medicale ca de exemplu: test RT-PCR pozitiv la data diagnosticului, bilet de externare din spital sau test care sa dovedeasca prezenta de anticorpi de tip IgG efectuat cu maxim 14 zile anterior intrarii in tara, precum si alte documente justificative.

(6) Masura prevazuta la alin. (1) nu se aplica persoanelor sosite din Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord.

Art.3 - (1) Persoanele sosite din Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord au obligatia prezentarii la intrarea in tara a certificatului unui test RT-PCR negativ, pentru SARS-CoV-2, efectuat cu cel mult 72 de ore inainte de imbarcarii (pentru cei carecalatoresc cu mijloace de transport in comun) sau intrarii pe teritoriul national (pentru cei care calatoresc cu mijloace proprii) si intra in carantina la domiciliu sau la locatia declarata pentru o perioada de 14 zile”.

Redam minuta deciziei ICCJ nr. 3479/2021 din dosarul nr. 3251/2/2021:

„Admite recursul declarat de RADU ELENA impotriva sentintei civile nr. 814 din 25 mai 2021, pronuntate de Curtea de Apel Bucuresti – Sectia a IX-a contencios administrativ si fiscal.

Caseaza sentinta recurata si, in rejudecare:

Respinge, ca inadmisibila, cererea de interventie accesorie formulata de intervenientul DEPARTAMENTUL PENTRU SITUATII DE URGENTA din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

Admite cererea formulata de reclamanta RADU ELENA, in contradictoriu cu paratul COMITETUL NATIONAL PENTRU SITUATII DE URGENTA. Anuleaza Hotararea Comitetului National pentru Situatii de Urgenta nr. 9/2021.

Definitiva.

Pronuntata prin punerea solutiei la dispozitia partilor de catre grefa instantei, conform art. 402 din Codul de procedura civila, astazi 9 iunie 2021. Prezenta hotarare se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, in 24 de ore de la pronun?are”.

Prezentam si minuta sentintei nr. 814/2021 pronuntate de CAB in aceeasi cauza:

„Respinge cererea ca nefondata. Admite cererea de interventie accesorie. Cu drept de recurs in termen de 2 zile de la comunicare. Pronuntata in sedinta publica”.

Batjocorirea avocatei

In actiunea prin care a cerut anularea Hotararii CNSU 9/2021, avocata Elena Radu a reclamat ca, intoarsa cu avionul din Luxemburg, a fost carantinata abuziv, fara ca Directia de Sanatate Publica Bucuresti sa indice temeiul de drept pentru care i-a aplicat aceasta masura. Ca si cum nu ar fi fost de ajuns, in aceeasi decizie de carantinare, DSP Bucuresti a introdus o mentiune prin care a fortat-o pe avocata sa-si dea acordul fata de respectiva masura.

In acest context, Elena Radu a explicat ca nepublicarea unui act in Monitorul Oficial atrage nu numai nulitatea, ci de-a dreptul inexistenta acelui act. Situatia este cu atat mai grava, cu cat libertatea circulatiei este garantata de Constitutie si nu poate fi ingradita decat prin lege (nicidecum prin acte infralegale, cum a fost cazul de fata), a subliniat avocata Radu.

In plus, norma criticata discrimineaza persoanele nevaccinate in raport cu cele vaccinate, acestea din urma nefiind obligate sa intre in carantina, a punctat avocata.

Iata principalele pasaje din actiunea Elenei Radu:

„Hotararea nr. 9/2021 nu este publicata in Monitorul Oficial. Drept urmare, aceasta hotarare este inexistenta din punct de vedere juridic, deoarece ea nu a fost emisa si publicata in conformitate cu toate legile in vigoare privind existenta, valabilitatea, opozabilitatea actelor administrative normative, motiv pentru care imi este inopozabila si nula absolut. (...)

Potrivit art. 5 alin. (2) din Hotararea nr. 9/2021 cetatenilor romani care se intorc pe teritoriul Romaniei cu un mijloc de transport de persoane li se interzice imbarcarea in mijlocul de transport pentru a se intoarce in tara, daca nu fac dovada efectuarii unui test RT-PCT negativ, vaccinarii sau ca au avut boala, Or, aceasta dispozitie contravine dispozitiilor art. 25 din Constitutia Romaniei, privind libera circulatie, potrivit carora: ”(1) Dreptul la libera circulatie, in tara si in strainatate, este garantat. Legea stabileste conditiile exercitarii acestui drept. (2) Fiecarui cetatean ii este asigurat dreptul de a-si stabili domiciliul sau resedinta in orice localitate din tara, de a emigra, precum si de a reveni in tara.” Se poate observa astfel ca fiecarui cetatean ii este garantat de Constitutie dreptul de a veni in tara, motiv pentru care dispozitiile art. 2 alin. (5) din Hotararea CNSU nr. 9/2021 sunt nelegale.

Instituirea de catre CNSU a masurii carantinei la locatia declarata, potrivit art. 2 alin (1) din Hotararea nr. 9/2021 imi ingradeste exercitarea drepturilor si libertatilor fundamentale garantate de:

- art. 23 din Constitutie -libertatea individuala, ca urmare a faptului ca imi aplica in mod efectiv o masura privativa de libertate (carantina la adresa declarata), in mod ilegal, cu nerespectarea conditiilor prevazute de lege, sub amenintarea ca in cazul in care nu voi masura dispusa voi suporta sanctiuni contraventionale sau penale, dupa caz (a se vedea Nota din Decizia atacata);

- art. 25 din Constitutie – libera circulatie, ca urmare a faptului ca instituindu-mi-se masura carantinei si obligatia subsemnatei de a nu parasi locatia in care ma aflu in prezent mi se interzice dreptul la libera circulatie in tara si strainatate;

- art. 26 din Constitutie – viata intima, familiara si privata, ca urmare a faptului ca instituindu-mi-se masura carantinei si obligatia subsemnatei de a nu parasi locatia in care ma aflu in prezent mi se interzice dreptul de a avea legaturi directe cu membrii familiei mele (mama, tata);

- art. 41 din Constitutie – dreptul la munca, ca urmare a faptului ca instituindu-mi-se masura carantinei si obligatia subsemnatei de a nu parasi locatia in care ma aflu in prezent mi se ingradeste dreptul de a imi exercita atributiile ce imi revin in calitate de avocat. (...)

Potrivit art. 2 din Legea nr. 136/2020 masurile prevazute de aceasta lege (inclusiv masura carantinarii persoanelor) se dispun cu respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, ele trebuie sa fie proportionale cu situatia care le-a determinat, limitate in timp si aplicate in mod nediscriminatoriu.

Prin raportare la dispozitiile art. 2 alin. (1) coroborate cu art. 4 din Hotararea CNSU nr. 9/2021, masura carantinarii instituita subsemnatei pentru o perioada de 10 zile, in cazul in care ma intorc in tara si prezint rezultatul unui test RT-PCR negativ efectuat cu cel mult 72 ore inaintea imbarcarii:

a) imi ingradeste drepturile si libertatile fundamentale, contrar dispozitiilor art. 2 din Legea nr. 136/2020, incalcandu-se totodata si art. 5 din CEDO;

b) este disproportionata cu privire la situatia de fapt invocata in hotararea CNSU respectiv aceea ca ma intorc (sosesc) in tara din tari/zone/teritorii de risc epidemiologic ridicat, in conditiile in care subsemnata rezultatul efectuarii unui test RT-PCR negativ efectuat cu cel mult 72 ore inaintea imbarcarii;

c) este discriminatorie avand in vedere faptul ca masura carantinei persoanelor care se afla in aceeasi situatie ca subsemnata (sau pot prezenta un grad de infectiozitate mai ridicat) pentru care nu se instituie masura carantinei, indicate la art. 4 din Hotararea CNSU nr. 9/2021.

Spre exemplificare:

- persoanele care au efectuat vaccinul impotriva virusului Sars- Cov -2, inclusiv cea de a doua doza si pentru care au trecut cel putin 10 zile de la efectuarea celei de a doua doze. Aceste persoane nici macar nu li se cere prezentarea unui test RT -PCR negativ, in conditiile in care, potrivit datelor furnizate de catre INSP, in perioada 27.12.2020 – 25.04.2021 un numar de 3.862 persoane au avut un test pozitiv de infectie cu virusul Sars-Cov -2, dupa administrarea celei de a doua doze de vaccin, timpul scurt de la data vaccinarii cu a doua doza si pana la data confirmarii fiind cuprins intre 7 si 28 zile;

- persoane care nu prezentau simptome asociate COVID-19 (ca si subsemnata), insa erau: angajatii/reprezentantii operatorilor economici din Romania care efectueaza deplasari in afara teritoriului Romaniei in scopul negocierii/semnarii unor contracte/acorduri comerciale, daca prezinta un test negativ pentru SARS-CoV-2, efectuat cu cel mult 72 de ore inaintea imbarcarii (pentru cei care calatoresc cu mijloace de transport in comun) sau intrarii pe teritoriul national (pentru cei care calatoresc cu mijloace proprii), precum si un document justificativ de participare la negociere sau contractul/acordul comercial semnat; angajati ai operatorilor economici din Romania care efectueaza lucrari, conform contractelor incheiate, in afara teritoriului Romaniei, la intoarcerea in tara, daca dovedesc raporturile contractuale cu beneficiarul din afara teritoriului national; membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare, ai altor reprezentante diplomatice acreditate la Bucuresti si posesori de pasapoarte diplomatice, pe baza de reciprocitate, personalul asimilat personalului diplomatic, membrii Corpului Diplomatic si Consular al Romaniei si posesorii de pasapoarte diplomatice si de serviciu, precum si membrii familiilor acestora; persoanele care isi desfasoara activitatea in baza unui contract de munca, in domeniul asistentei sociale in tarile membre ale UE etc.

Se poate observa astfel ca prin hotararea CNSU se creeaza discriminare pentru persoane aflate in aceeasi situatie, stabilindu-se ca si criterii pentru instituirea sau nu a masurii privative de libertate a carantinei: scopul deplasarii sau functia/meseria pe care o au cetatenii romani care se intorc, din aceeasi tara, in Romania.

Or, aceste criterii de instituire sau nu a masurii privative de libertate (carantinei) nu au legatura cu scopul Legii nr. 136/2020 prevazut de art. 1 al acestei legi si anume ”prevenirea introducerii si limitarea rasoandirii bolilor infectocontagioase pe teritoriu Romaniei” si sunt in contradictie cu dispozitiile art. 53 din Constitutia Romaniei.

Nu cred ca virusul Sars-Cov-2 este un virus inteligent si selecteaza cetatenii romani (daca sa ii infecteze sau nu) dupa scopul pentru care s-au deplasat in strainatate sau dupa functia/profesia pe care o detin. Drept, urmare, ori toate persoanele care se intorc din aceeasi tara sunt persoane suspecte (posibil infectate) ori niciuna.

Nu exista niciun motiv care sa fie in concordanta cu scopul Legii nr. 136/2020 pentru care sa se aplice sau nu in mod discretionar masura privativa de libertate a carantinei in functie de motivul de plasarii sau functia detinuta de cetatenii romani care se intorc in tara din acelasi stat”.

CAB n-a miscat in front in fata CNSU

Dupa cum spuneam, Curtea de Apel Bucuresti, ca prima instanta sesizata, a respins actiunea Elenei Radu. In opinia celor trei judecatori CAB, Comitetul National pentru Situatii de Urgenta este „organism interinstitutional” si deci „nu poate fi asimilat unui organ de specialitate al administratiei publice centrale din subordinea Guvernului”, astfel incat sa poata fi obligat a-si publica actele normative in Monitorul Oficial. In plus, completul Florea-Mihai-Palici a considerat ca masurile CNSU impuse prin Hotararea nr. 9/2021 nu sunt discriminatorii.

Redam cele mai importante fragmente din sentinta Curtii de Apel Bucuresti:

„In primul rand, asa cum rezulta din preambulul hotararii, aceasta a fost adoptata in temeiul art. 4 si 11 alin.1 din Legea nr. 136/2020 privind instituirea unor masuri in domeniul sanatatii publice in situatii de risc epidemiologic si biologic, potrivit carora:

'ART. 4 Masurile prevazute la art. 7 se aplica pentru grupuri populationale care sunt susceptibile de a prezenta risc epidemiologic si biologic pentru sanatatea publica, de catre Comitetul National pentru Situatii de Urgenta, iar, in cazuri individuale, prin decizie motivata a directiei de sanatate publica, care va contine mentiuni cu privire la data si emitentul actului, numele si datele de identificare ale persoanei carantinate, durata masurii si calea de atac prevazuta de lege. Masurile si grupurile populationale se stabilesc de catre Comitetul National pentru Situatii de Urgenta, in baza propunerii Grupului de suport tehnico-stiintific privind gestionarea bolilor inalt contagioase pe teritoriul Romaniei.

ART. 11 (1) Carantina pentru persoanele care sosesc in Romania din zone cu risc epidemiologic ridicat sau pentru persoanele care au intrat in contact direct cu persoanele infectate, in situatiile de risc epidemiologic prevazute la art. 6, se dispune prin hotarare a Comitetului National pentru Situatii de Urgenta, la propunerea Grupului de suport tehnico-stiintific privind gestionarea bolilor inalt contagioase pe teritoriul Romaniei si se pune in aplicare prin ordine ale ministrului sanatatii si ale unitatilor din subordine'.

De asemenea, conditionarile impuse autoritatii de art. 12 din Legea nr. 136/2020 au in vedere inclusiv disp. art. 53 din Constitutia Romaniei, potrivit carora:

'(1) Exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate fi restrans numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru: apararea securitatii nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a drepturilor si a libertatilor cetatenilor; desfasurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor unei calamitati naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.

(2) Restrangerea poate fi dispusa numai daca este necesara intr-o societate democratica. Masura trebuie sa fie proportionala cu situatia care a determinat-o, sa fie aplicata in mod nediscriminatoriu si fara a aduce atingere existentei dreptului sau a libertatii'.

Potrivit art. 2 alin. (5) din Hotararea CNSU nr. 9/2021:

'Operatorii economici care efectueaza transport international, aerian si rutier de persoane, prin curse regulate sau neregulate catre Romania din zonele de risc epidemiologic, prevazute la alin. (1.), au obligatia sa interzica imbarcarea in mijlocul de transport a persoanelor care nu prezinta un document care sa ateste:

a) rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infectia cu virusul SARS-CoV-2, efectuat cu cel mult 72 de ore inaintea imbarcarii sau,

b) efectuarea vaccinului impotriva virusului SARS-CoV-2 inclusiv celei de a 2-a doze si pentru care au trecut cel putin 10 zile de la administrarea acesteia pana la data imbarcarii sau,

c) faptul ca au fost confirmate pozitiv pentru infectia cu virusul SARS-CoV-2 in ultimele 90 de zile anterioare imbarcarii si ca au trecut cel putin 14 zile de la data confirmarii pana la data imbarcarii. Dovada confirmarii se realizeaza cu documente medicale ca de exemplu: test RT-PCR pozitiv la data diagnosticului, bilet de externare din spital sau test care sa dovedeasca prezenta de anticorpi de tip IgG efectuat cu maxim 14 zile anterior intrarii in tara, precum si alte documente justificative'.

Curtea retine ca masurile dispuse in cuprinsul hotararii contestate, si, implicit, cele de la art.2 alin.5 sunt justificate avand in vedere Adresa INSP nr.2225/11.02.2021 care a stat la baza Hotararii contestate in prezenta cauza, depusa de DSU, fila 95.

Conform acestei adrese, Institutul National de Sanatate Publica a comunicat lista ratelor de incidenta cumulata a infectiilor cu virusul Sars-CoV 2, inregistrate in Statele UE/SEE si Terte, publicate de catre Centrul European de Control al Bolilor, joi, 11.02.2021.

Prin urmare, in adoptarea listei tarilor/zonelor/teritoriilor cu risc epidemiologic ridicat pentru care se instituie masura carantinei asupra persoanelor care sosesc in Romania din acestea, in situatia de fata, statul Luxemburg, s-au avut in vedere criterii obiective, respectiv statistica stabilita la nivelul UE, respectiv Centrul European de Control al Bolilor.

Fata de riscul epidemiologic manifestat de persoanele ce vin din aceste tari, in situatia de fata, statul Luxemburg, Curtea apreciaza ca masurile dispuse la art. 2 alin.5 sunt in conformitate cu dispozitiile art. 4 si 11 alin.1 din Legea nr. 136/2020, respectiv art. 53 din Constitutia Romaniei, motiv pentru care vor fi respinse criticile reclamantei de la acest punct ca nefondate.

In acelasi sens, sunt justificate si masurile de la art. 2 alin.1: La intrarea in Romania, pentru persoanele care sosesc din tarile/zonele/teritoriile de risc epidemiologic ridicat prevazute la art. (1) si prezinta un document ce atesta rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infectia cu virusul SARS-CoV-2, efectuat cu cel mult 72 de ore inaintea imbarcarii (pentru cei care calatoresc cu mijloace de transport in comun) sau intrarii pe teritoriul national (pentru cei care calatoresc cu mijloace proprii), se instituie masura carantinei la domiciliu sau la locatia declarata pentru o perioada de 10 zile.

Cat priveste exceptiile prevazute de art. 4, acestea nu sunt discriminatorii fata de persoanele obligate sa intre in carantina, conform art.2 alin.1, cum a fost situatia reclamantei, avand in vedere ca, CNSU are posibilitatea de a stabili grupurile populationale care sunt susceptibile de a prezenta risc epidemiologic si biologic pentru sanatatea publica in temeiul art. 4 si 11 alin.1 din Legea nr. 136/2020 privind instituirea unor masuri in domeniul sanatatii publice in situatii de risc epidemiologic si biologic.

Or, asa cum rezulta din cuprinsul art. 4 alin.1 : Sunt exceptate de la masura carantinei instituita cu privire la persoanele care sosesc din tarile/zonele/teritoriile de risc epidemiologic ridicat, cu exceptia celor ce sosesc din Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord, urmatoarele categorii care nu prezinta simptome asociate COVID-19, cu respectarea prevederilor legale in vigoare privind utilizarea materialelor individuale de protectie impotriva COVID-19:

Curtea constata ca desi instantele de contencios pot cenzura modul in care autoritatile isi exercita dreptul de apreciere, totusi in exercitarea acestei atributii trebuie sa aiba in vedere cat de mare este marja de apreciere recunoscuta prin lege autoritatii, in fiecare caz in parte, urmand ca autoritatea sa fie sanctionata doar in situatia in care dreptul de apreciere este exercitat prin incalcarea limitelor competentei prevazute de lege sau prin incalcarea drepturilor si a libertatilor cetatenilor, altfel spus doar pentru exces de putere ( art. 2 alin. 1 lit. n Legea 554/2004).

Or, stabilirea unor categorii de persoane exceptate de la masura carantinei, posibilitate acordata de dispozitiile mentionate din Legea nr. 136/2020, nu se poate considera ca ar fi discriminatorie fata de persoanele care se afla in aceeasi categorie cu reclamanta, motivele pentru exceptare rezultand din chiar enumerarea limitativa a acestora in cuprinsul art.4.

Pentru a exista o stare de discriminare este necesara existenta unui tratament diferit (orice deosebire, excludere, restrictie sau preferinta), in raport de situatii identice.

Pe de alta parte, carantina persoanelor este dispusa prin decizie individuala, motivata de directia de sanatate publica, priveste o anume persoana suspecta de a fi infectata sau purtatoare ale unui agent inalt patogen, are ca scop prevenirea raspandirii bolilor infectocontagioase, constand in separarea fizica a persoanelor suspecte de a fi infectate sau purtatoare ale unui agent inalt patogen in spatii special desemnate de catre autoritati, la domiciliu sau la locatia declarata.

Astfel fiind, pentru considerentele expuse, Curtea retine ca actul administrativ in litigiu a fost emis cu respectarea conditiilor de legalitate si temeinicie, motiv pentru care, in temeiul art. 1, 8 si 18 din Legea nr.554/2004, si art.15 din Legea nr. 136/2020, va respinge cererea ca nefondata.

Avand in vedere solutia de respingere a actiunii, conform art. 67 alin.1 C.P.Civ. Curtea va admite cererea de interventie accesorie”.

ICCJ a spalat obida romanilor

Din fericire, sentinta Curtii de Apel Bucuresti a fost desfiintata de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie, ICCJ explicand de ce hotararea primei instante a fost nelegala: Hotararea CNSU 9/2021 nu a fost publicata in Monitorul Oficial si deci nu avea cum sa produca efecte. Mai departe, instanta suprema nu a mai analizat celelalte argumente invocate de catre avocata Elena Radu. Nu avem nimic de comentat in acest punct, din moment ce Legea nr. 136/2020 (privind instituirea unor masuri in domeniul sanatatii publice in situatii de risc epidemiologic si biologic) impune judecarea unor astfel de procese in regim de urgenta.

Prezentam fragmentul esential din hotararea Inaltei Curti:

„In ceea ce priveste fondul cauzei, o prima problema care se pune in speta se refera la obligatia publicarii ordinului atacat.

Instanta de fond a apreciat ca nu sunt aplicabile prevederile art. 11 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 (n.r. privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative), intrucat Comitetul National pentru Situatii de Urgenta nu este un organ al administratiei publice centrale de specialitate, ci un organism interinstitutional.

Aceste sustineri nu sunt impartasite de Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Potrivit art. 11 din Legea nr. 24/2000,

'(1) In vederea intrarii lor in vigoare, legile si celelalte acte normative adoptate de Parlament, hotararile si ordonantele Guvernului, deciziile primului-ministru, actele normative ale autoritatilor administrative autonome, precum si ordinele, instructiunile si alte acte normative emise de conducatorii organelor administratiei publice centrale de specialitate se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

(2) Nu sunt supuse regimului de publicare in Monitorul Oficial al Romaniei:

a) deciziile primului-ministru clasificate, potrivit legii;

b) actele normative clasificate, potrivit legii, precum si cele cu caracter individual, emise de autoritatile administrative autonome si de organele administratiei publice centrale de specialitate'.

Referitor la administratia publica, in Constitutia Romaniei sunt reglementate doua categorii, respectiv Administratia publica centrala de specialitate (cap. V Sectiunea 1 din Constitutia Romaniei) si Administratia publica locala (cap. V Sectiunea II). Daca am accepta interpretarea instantei de fond, consecinta ar fi aceea ca autoritatea publica parata nu s-ar incadra la niciuna dintre categoriile reglementate de Constitutie, ci ar fi vorba de o entitate infiintata in afara cadrului conslitutional. O astfel de consecinta este, in mod vadit, inacceptabila.

Faptul ca, potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 21/2004, Comitetul National pentru Situatii de Urgenta este un organ interinstitutional nu poate conduce la concluzia ca acesta ar avea un alt statut juridic decat institutiile care au concurat la formarea lui, mai ales in conditiile in care, asa cum am aratat mai potrivit Constitutiei Romaniei, o astfel de categorie de autoritati publice centrale care sa nu apartina Administratiei publice centrale de specialitate nu este reglementata de legea fundamentala.

Nici argumentul instantei de fond, potrivit caruia art. 15 alin. (4) din Legea nr. 136/2020 ar statua, implicit, in sensul lipsei obligatiei de publicare a actului atacat in Monitond Oficial al Romanei, nu poate fi primit, articolul mentionat facand, intr-adevar, vorbire de acte care se publica si acte care nu se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, fara, insa, sa reglementeze un regim de publicare a actelor derogator de la normele generale si fara sa se poata concluziona in sensul ca o hotarare a Comitetului National pentru Situatii de Urgenta emisa in temeiul art. 11 din acelasi auct normativ ar face parte din categoria actelor care nu trebnie publicate.

In ceea ce priveste posibilitatea aplicarii normei derogatorii cuprinse in art. 72 alin. (2) din Legea nr. 55/2020 referitoare la inaplicabilitatea prevederilor art. 42 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 21/2004 in cazul pandemiei COV1D-19, Inalta Curte constata ca, dincolo de vadita necorelare a acestui articol cu forma in vigoare, la data publicarii legii, a ordonantei de urgenta la care se face trimitere (fiind evident, din faptul ca, prin acest articol, se deroga de la prevederi ale Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 21/2004, care, la data publicarii legii, erau abrogate, ca forma ordonantei avuta in vedere la momentul redactarii articolului mentionat era forma anterioara modificarii intervenite prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 60/2020), articolul mentionat si Legea nr. 55/2020, in ansamblu, nu sunt aplicabile in speta, Hotararea nr. 9/2021 a Comitetului National pentru Situatii de Urgenta fiind emisa, in esenta, in temeiul art. 11 alin. (1) din Legea nr. 136/2020, coroborat cu art. 4 alin. (1) lit. c) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 21/2004.

Astfel, art. 4 alin. (1) lit. c) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 21/2004 prevede ca:

'Pe durata situatiilor de urgenta sau a starilor potential generatoare de situatii de urgenta se intreprind, in conditiile legii, dupa caz, actiuni si masuri pentru: (...)

c) punerea in aplicare a masurilor de prevenire si de protectie specifice tipurilor de risc si, dupa caz, hotararea evacuarii din zona afectata sau partial afectata'.

Art. 11 alin. (1) din Legea nr. 136/2020 prevede urmatoarele:

'Carantina pentru persoanele care sosesc in Romania din zone cu risc epidemiologic ridicat sau pentru persoanele care au intrat in contact direct cu persoanele infectate, in situatiile de risc epidemiologic prevazute la art. 6, se dispune prin hotarare a Comitetului National pentru Situatii de Urgenta, la propunerea Grupului de suport tehnico-stiintific privind gestionarea bolilor inalt contagioase pe teritoriul Romaniei si se pune in aplicare prin ordine ale ministrului sanatatii si ale unitatilor din subordine'.

Asadar, in speta, este vorba de o masura dispusa in considerarea unui risc epidemiologic distinct de situatia epidemiologica de la noi din tara care a condus la declararea starii de alerta. Este avuta in vedere situatia epidemiologica existenta in alte state, masura in discutie putand fi luata independent de existenta sau inexistenta starii de alerta emise in conditiile Legii nr. 55/2020. Simpla coexistenta a masurilor dispuse prin hotararea atacata cu starea de alerta COVID-19 nu face ca masura contestata sa poata fi calificata ca masura dispusa pentru starea de alerta instituita pentru prevenirea si combaterea unei pandemii Covid-19, in sensul art. 72 alin. (2) din Legea nr. 55/2020. De altfel, acesta este si motivul pentru care, in cadrul preambulului Hotararii nr. 9/11.02.2011 a Comitetului National pentru Situatii de Urgenta, nu este mentionata, ca temei de drept, Legea nr. 55/2020.

In concluzie, pentru ca hotararea atacata sa intre in vigoare si sa produca in mod legal efecte juridice, era necesara publicarea acesteia in Monitorul Oficial al Romaniei. Intrucat, in speta, nu s-a procedat la o astfel de publicare, Inalta Curte de Casatie si Justitie urmeaza sa constate ca actiunea este intemeiata, impunandu-se anularea actului atacat.

Avand in vedere cele aratate mai sus, nu se mai impune analizarea celorlalte motive de recurs.

Pentru considerentele expuse, constatand ca sentinta primei instante este afectata de nelegalitate, Inalta Curte, in temeiul dispozitiilor art. 496 din Codul de procedura civila, va admite recursul, va casa sentinta recurata si, in rejudecare, va respinge ca inadmsibila cererea de interventie accesorie formulata de inervenientul Departamentul pentru Situatii de Urgenta din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, va admite cererea formulata de reclamanta Radu Elena, in contradictoriu cu paratul Comitetul National pentru Situatii de Urgenta, si va anula Hotararea Comitetului National pentru Situatii de Urgenta nr. 9/2021”.

* Cititi aici actiunea avocatei Elena Radu

* Cititi aici sentinta CAB

* Cititi aici hotararea ICCJ