ART. 471 CPP LA AVOCATUL POPORULUI – UNBR-BOTA cere Avocatului Poporului sa sesizeze CCR cu neconstitutionalitatea institutiei recursului in interesul legii: „Inalta Curte devine o sursa de insecuritate juridica pentru persoanele achitate definitiv. Se incalca dreptul la un proces echitabil si dreptul de a nu fi urmarit sau pedepsit penal de doua ori pentru fapte similare”

Scris de: L.J.

15.09.2015 17:50
Vizualizari: 11077

UNBR – Pompiliu Bota a sesizat luni institutia Avocatul Poporului cu privire la neconstitutionalitatea prevederilor referitoare la recursul in interesul legii, cuprinse in art. 471 cod procedura penala. UNBR-Bota are in vedere recursul in interesul legii care se va solutiona pe 21 septembrie 2015 de catre un complet de 26 de judecatori de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, condus de vicepresedintele Curtii Ionut Matei (foto). In esenta, UNBR-Bota acuza incalcarea dreptului la un proces echitabil si pericolul ca ICCJ sa se transforma intr-o sursa de insecuritate juridica, prin prevederile art 471 Cpp, care permit instantei supreme sa aleaga care dintre cele peste 60 de hotarari de achitare a unor avocati din UNBR-Bota si cele 2 de condamnare a unor avocati din UNBR-Bota sunt corecte, si sa dispuna ca pe viitor instantele nationale sa respecte decizia ce va fi data in recursul in interesul legii.


UNBR-Bota atrage atentia Avocatului Poporului ca in eventualitatea admiterii recursului in interesul legii formulat de Procurorul General Tiberiu Nitu, daca se va ajunge la situatia sa se decisa ca cele 2 hotarari de condamnare ar prima in fata celor 60 de achitare pentru infractiunea de exercitare fara drept a profesiei de avocat s-ar ajunge la o situatie aberanta, care ar incalca atat Constitutia Romaniei, dar si angajamentele asumate de Romania prin ratificarea in 1994 a Conventiei Europene a Drepturilor Omului. Mai precis s-ar putea ajunge in situatia ca avocati din UNBR-Bota care au fost achitati definitiv, chiar si de doua ori, pentru aceeasi fapta, sa ajunga sa fie urmariti penal si condamnati pe viitor pentru aceeasi fapta – fapt ce contravine dreptului la un proces echitabil.

Mai mult, Pompiliu Bota atrage atentia ca art. 124 alin. 3 din Constitutie prevede ca “Judecatorii sunt independenti si se supun numai legii.” Si ca legea poate fi infranta prin instrumentul recursului in interesul legii, daca aceasta ar fi inlocuita cu decizii ale Inaltei Curti. Practic, acuza UNBR – Pompiliu Bota: ICCJ ar deveni nu doar „un organ legiuitor ca pe vremea Tribunalului Suprem de trista amintire din perioada comunista, ale carui decizii de indrumare erau (evident) obligatorii”, ci mai ales o sursa de insecuritate juridica pentru toate instantele din tara.

Cititi in continuare exceptia de neconstitutionalitate adresata de UNBR-Bota catre Avocatul Poporului:

Domnule Avocat al Poporului,

Subscrisa, UNIUNEA NATIONALA A BAROURILOR DIN ROMANIA si Subsemnatul, Bota Pompiliu, cu domiciliul ales in Bucuresti, str. Academiei, nr. 4-6, sc. B, et. 3, ap. 31, sectorul 3

- fost presedinte al Asociatiei de binefacere Bonis Potra Deva

- fost presedinte al Asociatiei de binefacere Figaro Potra Alba Iulia

- fost presedinte al Filialei Balesti Gorj a Asociatiei Figaro Potra Alba Iulia

- fost decan al Baroului Constitutional Roman,

Cu privire la Cererea de recurs in interesul legii Nr. 2969/C/2014/244/III-5/2015 formulata de Procurorul General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si inregistrata pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie in dos. nr. 10/2015 cu termen la data de 21.09.2015,

Cerem sa sesizati direct Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 471 si urm. din codul de procedura penala Sectiunea 1 - Recursul in interesul legii

Art. 471 - Cererea de recurs in interesul legii

(1) Pentru a se asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii de catre toate instantele judecatoresti, procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, din oficiu sau la cererea ministrului justitiei, colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie sau colegiile de conducere ale curtilor de apel, precum si Avocatul Poporului au indatorirea sa ceara Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa se pronunte asupra chestiunilor de drept care au fost solutionate diferit de instantele judecatoresti.

(2) Cererea trebuie sa cuprinda solutiile diferite date problemei de drept si motivarea acestora, jurisprudenta Curtii Constitutionale, a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a Curtii Europene a Drepturilor Omului sau, dupa caz, a Curtii de Justitie a Uniunii Europene, opiniile exprimate in doctrina relevante in domeniu, precum si solutia ce se propune a fi pronuntata in recursul in interesul legii.

(3) Cererea de recurs in interesul legii trebuie sa fie insotita, sub sanctiunea respingerii ca inadmisibila, de copii ale hotararilor judecatoresti definitive din care rezulta ca problemele de drept care formeaza obiectul judecatii au fost solutionate in mod diferit de instantele judecatoresti.

Procurorul General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, in vederea interpretarii si aplicarii unitare a dispozitiilor art. 348 din Codul penal (corespondent al art. 281 din Codul penal anterior), in referire la exercitarea activitatilor specifice profesiei de avocat de catre persoane care nu fac parte din formele de organizare profesionala recunoscute de Legea nr. 51/1995, republicata,

a formulat si inaintat spre solutionare PRESEDINTELUI INALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE Cererea de recurs in interesul legii (RIL) Nr.2969/C/2014/244/III-5/2015, inregistrata pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ) in dos. nr. 10/2015 cu termen la data de 21.09.2015.

Preambul:

Conform art. 124 alin. 3 din Constitutie Judecatorii sunt independenti si se supun numai legii.

Totusi, prevederile art. 471 c.p.p. ii obliga pe judecatori sa se supuna si acestor hotarari judecatoresti ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie:

- cu incalcarea tratatatelor la care Romania este parte

- cu incalcarea propriei jurisprudente

- cu incalcarea autoritatii de lucru judecat

- cu incalcarea jurisprudentei instantei de ultim grad

- cu incalcarea tratatelor, legilor si regulamentelor Uniunii Europene

- cu incalcarea hotararilor obligatorii ale Curtii E.D.O. si CJUE.

Textul criticat transforma Inalta Curte de Casatie si Justitie:

1. intr-un organ legiuitor

2. intr-o sursa de insecuritate juridica pentru toate instantele din tara

3. in Tribunalul Suprem de trista amintire, ale carui decizii de indrumare erau (evident) obligatorii

4. intr-o sursa de incertitudine pentru persoanele indreptatite anterior (in cazul nostru achitate scoase de sub urmarire penala sau/si recunoscute ca avocati).

Consideram ca textele criticate incalca prev. art. 124 alin. 3 si art. 20 din Constitutia Romaniei prin sfidarea pactelor si tratatelor la care Romania este parte, violarea Conventiei si jurisprudentei Curtii E.D.O. si CJUE:

I). Dreptul la un proces echitabil prev. in art. 6 par. 1 din Conventie

II). Dreptul de a nu fi urmarit sau pedepsit penal de doua ori pentru fapte similare - art. 4 din Protocolul 7 al Conventie cu aplicarea Hotararii CEDO Sergey Zolotukhin vs. Rusia 1:

,,82. Curtea EDO considera ca articolul 4 al Protocolului nr. 7 trebuie sa fie inteles in sensul ca interzice urmarirea penala sau judecarea a celei de-a doua ”infractiuni” in masura in care aceasta decurge din fapte identice sau fapte care sunt in mod substantial aceleasi.

(http://www.scribd.com/doc/228115231/Cauza-Sergey-Zolotukhin-c-Federa%C8%9Biei-Ruse)

- Cauza Beian impotriva Romaniei- Monitorul Oficial, nr. 616 din 21.08.2008:

,,31....solutia la care au ajuns instantele interne in cauza sa era in contradictie cu cele ale altor instante si, in special, ale Inaltei Curti de Casatie, in baza carora se putea astepta in mod rezonabil sa aiba castig de cauza.,,

,,33. Curtea reafirma ca daca statele decid sa adopte legi…acestea trebuie aplicate cu o claritate si o coerenta rezonabile pentru a evita insecuritatea juridica si incertitudinea pentru persoanele indreptatite.,,

,,39. Aceasta practica, ce s-a dezvoltat in cadrul celei mai inalte autoritati judiciare a tarii, este in sine contrara principiului securitatii juridice, care este implicit in ansamblul articolelor din Conventie si care constituie unul dintre elementele fundamentale ale statului de drept.

In loc sa-si indeplineasca rolul de a stabili o interpretare de urmat, Inalta Curte de Casatie a devenit ea insasi o sursa de insecuritate juridica, reducand astfel increderea publicului in sistemul judiciar.,,

In cazul nostru,

Inalta Curte de Casatie si Justitie a pronuntat 9 decizii penale definitive, toate statuand nevinovatia fata de acuzatiile de exercitare fara drept a activitatilor specifice profesiei de avocat:

- In decizia penala definitiva nr. 1561 din 7 mai 2008 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie este achitat un avocat (doar) pentru lipsa laturii subiective, dar cu precizarea ca a exercitat in mod legal profesia de avocat.

Domnisoara judecator Rodica Aida Popa, (opinie separata), l-a condamnat pe inculpat, iar acum face parte din completul de judecata care va analiza cererea de recurs in interesul legii Nr.2969/C/2014/244/III-5/2015.

Art. 471 si urm. din codul de procedura penala nici nu obliga judecatorii sa se abtina, nici nu prevede recuzarea lor in caz de antepronuntare.

- Inalta Curte de Casatie si Justitie prin Decizia penala definitiva nr. 3516 din 8 octombrie 2010 a respins recursul Directiei Nationale Anticoruptie

si a mentinut Curtea de Apel Brasov – Sentinta penala de achitare nr. 61/S din 21 iulie 2009:

-,,inculpata Serban-Cernat Claudia indeplineste toate conditiile de ordin subiectiv pentru a exercita profesia de avocat”

-,,nu se poate reprosa inculpatei ca ar fi exercitat fara drept profesia de avocat”

-,,nu este indeplinita nici conditia impusa de latura obiectiva a infractiunii, dar nici a laturii subiective a acesteia.”

Si cei trei judecatori care au pronuntat aceasta hotarare de achitare fac parte din completul de judecata care va analiza cererea de recurs in interesul legii Nr.2969/C/2014/244/III-5/2015.

Practic, judecatorii Sandel Lucian Macavei, Sofica Dumitrascu si Geanina Cristina Arghir vor trebui sa constate daca :

- au procedat corect cand au achitat-o pe colega noastra serban-Cernat Claudia

- sau sa recunoasca imprejurarea in care au comis o eroare judiciara cand au dispus in unanimitate ca doamna serban-Cernat Claudia nu numai ca este nevinovata, dar chiar are calitatea de avocat!

Inalta Curte de Casatie si Justitie a pronuntat sapte decizii penale definitive care au confirmat solutiile procurorilor de netrimitere in judecata:

- nr. 4751 din 15 octombrie 2007

- nr. 5321 din 7 noiembrie 2007

- nr. 5374 din 9 noiembrie 2007

- nr. 5797 din 4 decembrie 2007

- nr. 2094 din 10 iunie 2008

- nr. 3271 din 22 septembrie 2010

- nr. 3507 din 7 octombrie 2010.

Aceste hotarari judecatoresti, chiar daca nu s-au pronuntat asupra fondului, au consfintit nevinovatia avocatilor nostri CU AUTORITATE DE LUCRU JUDECAT, astfel:

- Inalta Curte de Casatie si Justitie – D. pen. definitiva nr. 2094 din 10.06.2008:

,,procurorul a apreciat ca nu se poate dispune inceperea urmaririi penale pe motiv ca exista o impiedicare, dispozitiile art. 10 lit. j) c.p.p. – autoritatea de lucru judecat.”

,,fata de petent a mai fost pronuntata o sentinta definitiva vizand exercitarea profesiei de avocat cu incalcarea Legii nr. 51/1995…constatand existenta autoritatii de lucru judecat…”

-Inalta Curte de Casatie si Justitie – D. pen. definitiva nr. 5797 din 04.12.2007:

,,Invinuitul exercita profesia de avocat in baza unei legitimitati dobandita pe calea unei hotarari judecatoresti definitive si irevocabile si in conditiile detinerii documentatiei care il autorizeaza si confera dreptul de a exercita profesia de avocat.”

- Inalta Curte de Casatie si Justitie – D. pen definitiva nr. 3271 din 22.09.2010

- Inalta Curte de Casatie si Justitie – D. pen definitiva nr. 3507 din 07.10.2010.

In aceste hotarari judecatoresti s-au mentinut ca temeinice si legale:

- sentintele de fond ale Curtilor de Apel Constanta si Iasi

- solutiile de netrimitere in judecata ale Parchetelor de pe langa Curtea de Apel Constanta si Iasi:

,,petentul Axinte Cezar, alaturi de alte persoane, a fost inscris in tabelul avocatilor UNBR – Structura Bota , infiintata in baza prevederilor Legii nr. 51/1995, modificata prin Legea nr. 255/2004 si a prevederilor Constitutiei Romaniei.”

,,UNBR – Structura Bota si barourile judetene au fost infiintate si functioneaza in baza unui act constitutiv si a unui statut care au ca temei legal Constitutia Romaniei si dispozitiile Legii nr. 51/1995, modificata prin Legea nr. 255/2004, temei legal care sta la baza exercitarii atributiilor specifice profesiei de avocat de catre persoanele inscrisa in aceasta structura, persoane care au intrat in barou in urma sustinerii unui examen, fiind inscrisi in Tabloul Avocatilor conform Legii nr. 51/1995.”

(Alti judecatori care s-au pronuntat in favoarea noastra: Ionut Matei si Stefan Pistol fac parte din completul de judecata care va analiza cererea de recurs in interesul legii Nr.2969/C/2014/244/III-5/2015)

Daca ICCJ admite cererea procurorului general isi va incalca propria jurisprudenta si evident jurisprudenta instantei de ultim grad, vezi:

- Cauza CEDO Tudor Tudor vs Romania (M. Of. nr. 778 din 13/11/2009)

,22. Reclamantul s-a plans in baza art. 6 § 1 de faptul ca procedura finalizata cu decizia ramasa definitiva din 28 ianuarie 2003 a fost incorecta, in special in masura in care aceeasi curte de apel a adoptat decizii contradictorii in cauze identice indreptate impotriva altor cumparatori de apartamente situate in aceeasi cladire.”

,,26. Curtea considera ca odata ce un stat a adoptat o solutie, aceasta trebuie implementata cu o claritate si o coerenta rezonabile pentru a evita, pe cat posibil, incertitudinea si ambiguitatea in randul persoanelor la care se refera masurile de implementare a acesteia.”

,,28. Aceeasi lipsa de certitudine este observata in cazul de fata: aceeasi curte de apel a dat interpretari opuse...

29. Desi anumite divergente in interpretare ar putea fi o consecinta inerenta a oricarui sistem judiciar care, la fel ca si cel romanesc, este bazat pe o retea de instante de fond si de instante superioare cu competenta in aria lor teritoriala, CEDO observa ca, in speta, interpretarile contradictorii au provenit de la aceeasi instanta care, in plus, era instanta de ultim grad in materie.

 

,,32. In speta, aceasta lipsa de securitate l-a lipsit pe reclamant de un proces echitabil in fata Curtii de Apel.

Prin urmare, a avut loc incalcarea art. 6 § 1 din acest punct de vedere.”

CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII

Manual de Metodologie pentru o abordare unitara in solutionarea cauzelor http://www.csm1909.ro/csm/index.php?cmd=9501

Obligatia judecatorului de a respecta legea si jurisprudenta

2. Obligatia judecatorului de a respecta hotararile anterioare ale altor instante... daca instanta isi modifica propria jurisprudenta, respectiv jurisprudenta constanta a instantelor de ultim grad de jurisdictie, este posibil sa incalce principiul tratamentului egal in fata legii si principiul protectiei increderii legitime.

ALTE MOTIVE DE NECONSTITUtIONALITATE

I). Procurorul General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie constata dubiul cu privire la nevinovatia avocatilor nostri cercetati si judecati pentru infractiunea de exercitare fara drept a profesiei de avocat.

Conform prev. Art. 103 c.p.p.: ,,(2) Condamnarea se dispune doar atunci cand instanta are convingerea ca acuzatia a fost dovedita dincolo de orice indoiala rezonabila.”

Desi “in dubio pro reo” procurorul cere ICCJ condamnarea in masa a avocatilor nostri care nu ar face parte din structurile ,,recunoscute,, (!?!) de Legea nr. 51/1995 sau care ,,nu fac parte din formele de organizare profesionala consacrate prin Legea nr.51/1995 (!?!),,.

Ori, CEDO - Cauza Dragotoniu si Militaru-Pidhorni impotriva Romaniei interzice aplicarea legii penale in dezavantajul acuzatului, prin analogie:

,,33. Curtea reaminteste ca art. 7 § 1 din Conventie consacra, la modul general, principiul legalitatii delictelor si a pedepselor (nullum crimen, nulla poena sine lege) si interzice, in mod special, aplicarea retroactiva a dreptului penal atunci cand ea se face in dezavantajul acuzatului.

Daca interzice in mod special extinderea domeniului de aplicare a infractiunilor existente asupra faptelor care, pana atunci, nu constituiau infractiuni, el prevede, pe de alta parte, neaplicarea legii penale in mod extensiv in dezavantajul acuzatului, de exemplu prin analogie.

Exista doi inculpati achitati de ICCJ, Bogdan Raducanu si Serban Cernat Claudia.

Doamna avocat Cernat a mai fost o data achitata definitiv de Curtea de Apel Brasov prin decizia penala definitiva nr. 789/R din 24.11.2009.

Acesti doi avocati vor mai putea fi judecati si/sau condamnati pentru exercitarea fara drept a profesiei de avocat numai cu violarea Conventiei si Constitutiei Romaniei.

Similar pentru avocatul Guti Lucian achitat de doua ori de Curtea de Apel Alba Iulia.

Avocatul Buha Ioan a fost cercetat de doamna procuror C. A. Maracinean pentru intreaga sa activitate de exercitare a profesiei de avocat in cadrul procesului penal finalizat prin Sentinta penala definitiva nr. 1494 din 20 decembrie 2011 pronuntata de Judecatoria Cluj-Napoca.

Aceasta hotarare judecatoreasca definitiva a confirmat Rezolutia de netrimitere in judecata a Parchetului de pe langa Judecatoria Cluj-Napoca - nr. 679/P/2007 din 3 iunie 2011, in care a fost gasit nevinovat pentru infractiunile de exercitare fara drept a profesiei de avocat, fals si inselaciune.

S-a statuat ca nu este intrunita nici latura obiectiva, nici latura subiectiva a acestor infractiuni.

Ulterior, acelasi procuror l-a trimis in judecata in alte doua dosare privind aceleasi infractiuni !

Avocatul Buha Ioan a fost achitat in ambele procese prin:

- Decizia penala definitiva de achitare nr. 462/2015 din 26 martie 2015 a Curtii de Apel Cluj

- Decizia penala definitiva de achitare nr. 411 din 4 decembrie 2014 a Curtii de Apel Tg. Mures !

Similar pentru alti 60 de avocati achitati definitiv pentru aceeasi acuzatie si alte sute de avocati cu solutii definitive de netrimitere in judecata:

- 1371 magistrati (609 procurori si 762 judecatori) au pronuntat:

- 609 solutii de netrimitere in judecata confirmate de 463 instante judecatoresti

- 48 hotarari de achitare (93 judecatori).

Daca se va admite cererea de recurs in interesul legii, fiecarui avocat i se va inscena un proces cu violarea dreptului la un proces echitabil si dreptului de a nu fi urmarit sau pedepsit penal de doua ori pentru fapte similare - art. 4 din Protocolul 7 al Conventie cu aplicarea Hotararii CEDO Sergey Zolotukhin vs. Rusia 1:

,,82. In consecinta, Curtea considera ca articolul 4 al Protocolului nr. 7 trebuie sa fie inteles in sensul ca interzice urmarirea penala sau judecarea a celei de-a doua ”infractiuni” in masura in care aceasta decurge din fapte identice sau fapte care sunt in mod substantial aceleasi.,,

II). Textul criticat i-a permis Procurorului General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sa inainteze o astfel de cerere fara sa consulte persoanele fizice si/sau juridice la care face referire:

- persoana juridica UNIUNEA NATIONALA A BAROURILOR DIN ROMANIA (UNBR), cu sediul in Bucuresti, str. Academiei, nr. 4-6, sectorul 3, CIF20626000,

- cele 42 barouri - persoanele juridice BAROURI infiintate in fiecare judet din tara si in municipiul Bucuresti - BAROUL Bucuresti,...

- persoana juridica Asociatia de binefacere Bonis Potra Deva

- persoana juridica Asociatia de binefacere Figaro Potra Alba Iulia

- persoana juridica Filiala Balesti Gorj a Asociatiei Figaro Potra Alba Iulia

- persoana fizica Bota Pompiliu:

- presedinte al Asociatiei de binefacere Bonis Potra Deva

- presedinte al Asociatiei de binefacere Figaro Potra Alba Iulia

- presedinte al Filialei Balesti Gorj a Asociatiei Figaro Potra Alba Iulia

- decan al Baroului Constitutional Roman.

III). Textul criticat i-a permis Procurorului General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sa inainteze o astfel de cerere fara sa faca publice si fara sa comunice (macar) lista hotararilor judecatoresti invocate in cerere, folosind sintagme neclare, date discutabile, nelegale, chiar false formuland pareri si teorii nejuridice, tendentioase, chiar puerile.

 

Mai mult, cu rea credinta, Procurorul General al Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie:

- invoca jurisprudenta CEDO ,,cauza Bota vs Romaniei,, din 12 octombrie 2004, afirmand in fals ca este publicata in Monitorul Oficial al Romaniei - de natura a induce in eroare instanta competenta ca judece cererea respectiva.

Decizia CEDO de admisibilitate nr. 24057/2003 in cauza Bota vs Romania nu poate fi invocata in cauzele noastre, deoarece:

- nu este publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, conform adresei R. A. MONITORUL OFICIAL – nr. 619 e din 22 iunie 2015

- a se vedea si adresele Consiliului Superior al Magistraturii nr. 4849/1154 din 5 martie 2013 si nr. 5495/1154 din 6 martie 2013:

,,subliniem ca singura traducere oficiala a hotararilor CEDO este varianta de traducere care apare publicata in Monitorul Oficial al Romaniei.”

- nu este tradusa de traducatori autorizati de Ministerul Justitiei ! A se vedea Adresa Ministerului Justitiei nr. 50440 din 19 iunie 2015

- se refera la desfiintarea ONG-ului ,,Asociatia Bonis Potra Deva”

- nu se refera la ONG-ul ,,Filiala Balesti Gorj a Asociatiei „Figaro Potra” – Alba Iulia”, ONG care a infiintat barourile noastre

- avocatii nu sunt si nu au fost inscrisi in ONG-ul ,,Asociatia Bonis Potra Deva”

- nu constata ilegalitatea barourilor noastre si nu le desfiinteaza.

IV). Cu privire la a doua ,,orientare,, a hotararilor judecatoresti, Procurorul General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie

dezinformeaza din nou Inalta Curte invocand in fals ca avocatii nostri au fost achitati in toate hotararile doar ... ,,motivat de lipsa formei de vinovatie prevazute de lege, respectiv a intentiei...,,

Ori, sunt zeci de hotarari judecatoresti de achitare si/sau de netrimitere in judecata in care ni se recunoaste si calitatea de avocat:

- Curtea de Apel Craiova-Dec. pen. definitiva de achitare nr. 700/15 mai 2015:

,,Curtea mai constata ca inculpatul Criveanu Constantin a fost autorizat sa exercite aceasta profesie, potrivit Legii nr.51/1995 (de organizare a profesiei de avocat)

Pe de alta parte, baroul din care face parte inculpatul a fost infiintat printr-o hotarare judecatoreasca pronuntata inainte de modificarea Legii nr.51/1993 prin Legea nr.255/2004, hotarare care a ramas definitiva si irevocabila fara a fi fost desfiintata in baza vreunei legi, pentru a scoate in afara legii aceasta entitate.

Imprejurarea ca prin decizia nr.27/2007 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie data in solutionarea unui recurs in interesul legii s-a statuat ca asistenta juridica acordata in procesul penal unui invinuit sau inculpat de o persoana care nu a dobandit calitatea de avocat in conditiile Legii nr.51/1995 modificata si completata prin Legea nr.255/2004, echivaleaza cu lipsa de aparare a acestuia, nu poate constitui temei pentru desfiintarea baroului din care face parte inculpatul Criveanu Constantin si pe cale de consecinta, nu scoate in afara legii activitatea desfasurata de acesta.

Curtea apreciaza ca singura conditie pe care trebuie sa o indeplineasca persoana imputernicita sa exercite activitatea de asistenta juridica, este aceea de a detine calitatea de avocat, inculpatul detinand astfel documentatia specifica ce-i confera dreptul de a exercita profesia de avocat.

De asemenea, cata vreme entitatea juridica din care face parte inculpatul nu a fost declarata in afara legii, iar UNBR - Structura Bota face parte dintr-o uniune ce poarta denumirea de Uniunea Barourilor din Romania, Curtea apreciaza ca activitatea desfasurata de inculpat nu este una ilicita, astfel incat nu se poate retine ca acesta ar fi desfasurat activitati specifice profesiei de avocat fara drept, in conditiile in care pe parcursul juridic ce a fost urmat a avut la baza o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila nedesfiintata pana in prezent.

Asa fiind, Curtea constata ca, in cauza, nu sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii de exercitare fara drept a calitatii de avocat prev.de art.26 alin.l din Legea nr.51/1993 rap.la art.28l Cod penal anterior, nici din perspectiva realizarii laturii obiective a infractiunii - exercitarea fara drept a unei profesii pentru care legea prevede autorizatie ori exercitarea acesteia in alte conditii decat cele legale deoarece nu sunt indeplinite cerintele esentiale atasate elementului material al laturii obiective al acestei infractiuni.

In raport de imprejurarile susmentionate, Curtea constata ca nici din perspectiva analizarii laturii subiective a infractiunii, inculpatul Criveanu Constantin nu a actionat cu forma de vinovatie prevazuta de lege pentru angajarea raspunderii penale cu privire la savarsirea infractiunii de exercitare fara drept a profesiei de avocat, acesta neputand fi asimilata unei persoane care desfasoara activitati specifice unei profesii sau unei activitati fara drept, deoarece detine documentatia specifica ca ii confera dreptul de a exercita profesia de avocat.”

- Curtea de Apel Galati-Dec. pen. definitiva de achitare nr. 467 din 2.04.2012:

,,Baroul din care face parte inculpatul Bejan Costica, respectiv U.N.B.R. "Bota" sau "Pompiliu Bota" a fost infiintat printr-o hotarare judecatoreasca data inainte de modificarea Legii nr. 51/1995 prin Legea nr. 255/2004.

Hotararea judecatoreasca prin care a fost infiintat baroul din care face parte inculpatul Bejan Costica, a ramas definitiva si irevocabila, fara sa fi fost desfiintata, in baza vreunei legi, pentru a scoate in afara legii aceasta entitate.

De asemenea, legea civila nu se aplica retroactiv, deci activitatea legii modificatoare nr. 255/2004 nu se aplica si barourilor deja infiintate iar, pe de alta parte, baroul din care face parte inculpatul poarta denumirea de U.N.B.R., neexistand niciun act normativ care sa fi contestat sau desfiintat aceasta denumire.

Faptul ca prin Decizia nr. 27/2007 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie data in recurs in interesul legii, s-a statuat ca asistenta juridica acordata in procesul penal unui invinuit sau inculpat de o persoana care nu a dobindit calitatea de avocat in conditiile Legii nr. 51/1995 modificata si completata prin Legea nr. 255/2004, echivaleaza cu lipsa de aparare a acestuia, nu echivaleaza cu desfiintarea Baroului din care face parte inculpatul Bejan Costica si pe cale de consecinta, nu scoate in afara legii activitatea desfasurata de acesta.

Din continutul textului de lege invocat, rezulta ca singura conditie pe care trebuie sa o indeplineasca persoana imputernicita sa exercite activitatea de asistenta juridica, este aceea de a detine calitatea de avocat.

In aceste conditii, este incontestabil faptul ca legitimitatea dobandirii acestei calitati de catre inculpatul Bejan Costica nu poate fi pusa la indoiala, din moment ce parcursul juridic ce a fost urmat a avut la baza o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila care nu a fost desfiintata pana in prezent in baza unei legi.

Modificarea legislativa nu a produs niciun efect asupra hotararii judecatoresti care a autorizat functionarea acestui barou si nici asupra deciziei de acordare a calitatii de avocat a inculpatului Bejan Costica.

Nedesfasurand asistenta juridica in afara legii, activitatea inculpatului Bejan Costica nu se constituie intr-o conduita ce aduce atingere unei relatii sociale privitoare la o valoare care este ocrotita de legea penala situatie care ar reliefa latura obiectiva a infractiunii prev. de art. 281 Cod penal si ar constitui un element constitutiv al cestei infractiuni.

,,este incontestabil faptul ca legitimitatea dobandirii calitatii de avocat de catre inculpatul Bejan Costica nu poate fi pusa nici la acest moment sub semnul indoielii, in conditiile in care parcursul juridic ce a fost urmat a avut la baza o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila, nedesfiintata pana in prezent.

Va casa sentinta penala nr. 426/08.09.2011 pronuntata de Judecatoria Tecuci si in rejudecare :

In baza art. 11 pct. 2 lit a Cod procedura penala in referire la art. 10 alin. 1 lit d Cod de procedura penala, va dispune achitarea inculpatului Bejan Costica pentru savarsirea infractiunii prevazuta de art. 281 Cod penal.

- Inalta Curte de Casatie si Justitie – Decizia penala definitiva de achitare nr. 3516 din 8 octombrie 2010 (dos. nr. 1332/64/2007):

-,,nu se poate reprosa inculpatei ca ar fi exercitat fara drept profesia de avocat”

- ,,nu este indeplinita nici conditia impusa de latura obiectiva a infractiunii, dar nici a laturii subiective a acesteia.”

- Curtea de Apel Alba Iulia–Dec. pen. def. de achitare nr. 347 din 24.03.2011

,,lipseste atat latura obiectiva cat si latura subiectiva a infractiunii.

- Curtea de Apel Brasov - decizia penala definitiva nr. 234R din 7 aprilie 2010:

,,instanta constata ca invinuitul nu a exercitat fara drept profesia de avocat la momentul semnarii procesului verbal de sechestru definitiv din 02.11.2004 (f 117-118) in dos. executional nr.354/2003 in calitate de avocat al SC Marinescu, el indeplinind conditiile exercitarii profesiei de avocat la acea data, impuse de Legea 51/95.

Actele emise de Baroul Brasov infiintat in 2004 (adeverinta nr 42/16.07.2004 a Baroului Brasov, procesele verbale privind depunerea juramantului (f 210) si privind sustinerea examenului de admitere in avocatura (f 211) nu sunt fictive, ele producand efecte juridice,ca atare, lipsind elementul „exercitarii fara drept„ a profesiei de avocat de catre invinuit si lipsese elementul materialei latura obiectiva a infractiunii prevazuta de art.281 Cod penal. In ceea ce priveste latura subiectiva instanta retine ca si aceasta lipseste in ceea ce-l priveste pe invinuit.

Instanta retine ca Decizia XXI1/12.06.2006 a I.C.CJ. este ulterioara actelor de infiintare a Baroului Brasov prin Hotararea nr. 9/2004 a Adunarii Generale a Filialei Balesti Gorj a Asociatiei Figaro-Potra Alba- lulia si ea nu retroactiveaza practicarea profesiei de avocat de catre invinuit facandu-se cu respectarea unei hotarari judecatoresti.,,

IV). O alta orientare ignorata de Procurorul General o reprezinta hotararile judecatoresti definitive ce confirma solutiile de netrimitere in judecata, a se vedea:

Rezolutia Inspectiei Judiciare nr. 3182/IJ/2014

a Consiliului Superior al Magistraturii:

1. O sentinta penala definitiva pronuntata de judecatorie care mentine o solutie de netrimitere in judecata are autoritate de lucru judecat.

2. CSM – INSPECTIA JUDICIARA este datoare a respecta autoritatea de lucru judecat.

HOTARAREA CURTII DE JUSTITIE A UNIUNII EUROPENE

(CJUE Camera a patra) - 5 iunie 2014(*)

Cauza C-398/12 http://curia.europa.eu/juris/document/document.jsf?docid=153311&mode=lst&pageIndex=1&dir=&occ=first&part=1&text=&doclang=RO&cid=13680

,,30.Trebuie constatat ca o ordonanta de netrimitere in judecata pronuntata in urma unei anchete in cursul careia au fost adunate si examinate diverse mijloace de proba trebuie sa fie considerata ca a facut obiectul unei aprecieri asupra fondului, intrucat cuprinde o decizie definitiva cu privire la caracterul insuficient al acestor probe si exclude orice posibilitate ca litigiul sa fie redeschis.”

33. Pentru aceste motive, Curtea CJUE (Camera a patra) declara:

,,O ordonanta de netrimitere in judecata care impiedica o noua urmarire penala pentru aceleasi fapte trebuie considerata ca fiind

o hotarare definitiva care impiedica desfasurarea unei noi urmariri penale impotriva aceleiasi persoane pentru aceleasi fapte.”

V). Procurorul General afirma ca UNBR si barourile ,,traditionale,, ar fi fost infiintate prin Legea nr.51/1995 (lege de organizare a profesiei de avocat)...

...,,Indiferent daca aceasta lege foloseste sau nu termenul de infiintare, ea reprezinta un act de infiintare, conform art.28 lit. a din Decretul nr.31/1954.

Deci Legea nr.51/1995 este un act valabil emis de infiintare a actualelor structuri in care functioneaza avocatura si se exercita profesia de avocat.,, (!?!)

Aceasta ineptie nu este numai o adaugare la lege, ci chiar o inventie de tip mafiot !

Cu privire la UNBR si barourile noastre, el debiteaza alte elucubratii:

,,actele de infiintare ale asociatiilor in cadrul carora s-au constituit ulterior barourile Bota, au fost desfiintate.,,

Prin aceste teorii nejuridice, Procurorul general vrea sa inlature efectele unor hotarari judecatoresti definitive si/sau irevocabile !

Nici hotararea judecatoreasca irevocabila pronuntata in dos. nr. 79/PJ/2003 al Judecatoriei Tg. Jiu,

nici cele 42 Hotarari din 27.06.2004 prin care Adunarea generala a Filialei Balesti Gorj a Asociatiei „Figaro Potra” – Alba Iulia a infiintat cele 42 Barouri NU AU FOST DESFIINTATE.

UNBR si barourile noastre exista, se organizeaza conform Legii nr. 51/1995 si NU MAI POT FI DESFIINTATE.

Pentru simplul motiv ca Legea nr. 51/1995 nici nu infiinteaza, nici nu desfiinteaza barouri vezi Tribunalul Bucuresti – Decizia civila definitiva nr. 1326 din 19 decembrie 2014:

,,Uniunea Nationala a Barourilor din Romania (Bota) a fost infiintata prin hotarare judecatoreasca si nu poate fi introdusa o actiune prin care sa se constate nulitatea acestei institutii fara a se aduce atingere hotararii judecatoresti care a infiintat-o si care nu poate fi atacata decat potrivit cailor stabilite de lege.”

Din moment ce nu s-a dovedit si desfiintarea ulterioara a incheierii pronuntata la data de 30 iulie 2003, de catre Judecatoria Targu-Jiu in dosarul nr. 79/PJ/2003, prin care s-a autorizat functionarea unei asociatii avand drept scop infiintarea de barouri, argumentul primei instante este pe deplin valabil si nu se impune a fi reformat.

Vezi si Decizia Curtii Constitutionale nr.1055/2008:

,,Modificarile succesive ale Legii nr. 51/1995 (de organizare a profesiei de avocat) nu au produs niciun efect asupra hotararii judecatoresti prin care s-a autorizat functionarea unei asociatii ce avea drept scop infiintarea de barouri.”

,,incetarea prin efectul legii, de drept, a unei persoane juridice autorizata prin hotarare judecatoreasca sa desfasoare o anume activitate este neconstitutionala: ,,legiuitorul nu poate sa dispuna nici chiar prin lege asupra unui drept castigat printr-o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila.

,,Chiar daca principiul puterii de lucru judecat nu este un principiu constitutional, incalcarea lui contravine principiului separatiei puterilor in stat, intrucat legiuitorul nu poate desfiinta hotarari judecatoresti definitive si irevocabile, intervenind astfel in procesul de realizare a justitiei.”

Noi am dobandit calitatea de avocat conform prevederilor legii nr. 51/1995, modificata:

- suntem cetateni romani, suntem absolventi ai facultatilor de drept

- ne-am inscris intr-un barou legal infiintat

- am sustinut un examen de primire in profesie

- am depus juramantul

- exercitam profesia in cadrul unui cabinet de avocat

- nu am fost niciodata si nu suntem membri ai ONG- urilor Asociatia Bonis Potra Deva, Asociatia Figaro Potra Alba Iulia sau Filiala Balesti-Gorj a Asociatiei Figaro Potra Alba Iulia.

VI). Va reaminitim ca, similar, anteriorul recurs in interesul legii s-a promovat si s-a judecat fara ca noi sa fim consultati si a creat multa confuzie;

Judecatorii corecti si vertebrali nu s-au lasat pacaliti de intentiile mafiote de a ignora sute de hotarari judecatoresti care au statuat leglitatea barourilor noastre si ne-au considerat avocati cu acte in regula.

Decizia nr. XXVII/16 aprilie 2007 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie nu a desfiintat documentele noastre, nu este o norma de pedepsire, nu echivaleaza cu desfiintarea barourilor noastre si nu scoate in afara legii activitatea noastra:

-Curtea de Apel Craiova-Dec. pen. definitiva de achitare nr. 700/15 mai 2015

-Curtea de Apel Galati -Decizia pen. definitiva de achitare nr. 467/02.04.2012.>>

Comentarii

# av bota date 15 September 2015 18:04 +17

RIL ul asta nu are cum sa treaca. ne facem de ras de dragul mafiotilor !

# jurist date 15 September 2015 18:16 +12

parerea mea este ca e un pic gresita interpretarea articolului. art.471 C.p.p. nu prevede ca instanta poate alege doar unele hotarari favorabile contra celor 2 nefavorabile. Instanta trebuie sa ia in considerare toate hotararile, iar logica juridica, fara echivoc este ca cele 60 de hotarari care formeaza majoritatea covirsitoare nu pot fi rasturnate de 2 hotarari. asta ar insemna ca 60 de judecatori sunt prosti si s-au gasit doi judecatori de la instantele inferioare care sunt genii. sa fim seriosi, 2 hotarari date la judecatoria cucuietii din vale date aiurea nu pot combate 60 de hotarari definitive pronuntate de intante superioare in grad. asta ar insemna ca hotararea data de o instanta inferioara precum judecatoria sa devina obligatorie chiar si pentru deciziile date de ICCJ. aberant , asta este dreptul dupa avi avi zis oarecare care scrie "la facut" legat.

# XANAX date 15 September 2015 18:49 -7

pt. toti, inclusiv pt. Luju :-) De unde ati scos scorul 60 achitari vs 2 condamnari prezentate de Nitu in RIL ??? De la Bota ? In alt articol, vorbeati de scorul 47 achitari vs 2 condamnari http://www.luju.ro/avocati/barouri/documente-bomba-unbr-bota-contrazice-recursul-in-interesul-legii-declarat-de-procurorul-general-tiberiu-nitu-impotriva-barourilor-paralele-doua-adrese-ale-ministerul-justitiei-si-arhivele-nationale-atesta-ca-barourile-desfiintate-de-comunisti-in-1948-nu-a Deci, procentul de judecatori corecti este cuprins intre 3,22% si 4,08% :P

# tata omidoiu date 15 September 2015 19:03 +13

RIL nu va face altceva decat sa uniformizeze practica in sensul ca cei de la UNBR-Bota practica legal avocatura.Garantat nu se va pronunta si asupra faptului ca traditionalii o practica fara acte de infiintare.DECI VOR EXISTA IN CONTINUARE 2 UNBR-uri.PARIU??????

# ASOCIATIA FRIZERILOR REDIVIVUS date 15 September 2015 19:07 -13

DOMNULE BOTA SE PARE CA, TOATE SUNT NECONSTITUTIONALE PENTRU CA NU SE COROBOREAZA DE LOC CU "ACTELE DUMITALE" :-) :-) VA PROPUN SA MODIFICATI TOT ... CONSTITUTIE, LEGI, ETC. PANA ASOCIATIA FRIZERULUI MELOMAN POATE INFIINTA IN ROMANIA, ORICE VREA; DE CE NU, UN GUVERN PROPRIU, O PRESEDENTIE SI UN ALT AVOCAT AL "POPORULUI BOTA"

# BOTA date 15 September 2015 19:48 +3

Nu, tu nu esti neconstitutional, tu nu esti, de loc ! No name

# Doar 12 ati mai ramas?? date 16 September 2015 10:45 -2

Judecand dupa prestatia colegilor dvs. "avocati de Bota" sau "avocatii de frizerie" ca nu stiu cum va alintati voi acolo in intimitate.. :D.... Se pare ca ati ramas doar 12 musterii... ?? pe site... Putini coane .. putini, si culmea este ca RIL-ul pentru ei este ca drobul de sare din poveste.. chiar asa mai domnilor juristi va sperie o hartie?? sau poate vedeti si voi ca se termina jocul de-a avocatii si consecintele se apropie... :cry: Nu mai bine infiintati voi o biserica si va inchinati la Bota??? ;-) ce ziceti? pare o iesire rezonabila din scena.. luati subventii de la culte ca sunteti juristi si puteti face o cerere... :-) :-) :-)

# cutumeria nationala date 16 September 2018 14:34 0

Te invit la frizeria mea, sa-ti efectuez o freza unicata, free of charge...poti plati in natura, in 12 rate lunare, pe 12 ani, in 12 pozitii diferite. Te astept.

# Nebotanist date 16 September 2018 18:15 0

Daca tie iti faci o freza reusita cu plata in rate lunare in natura esti de rasul curcilor.

# CPS date 16 September 2018 14:29 0

De astfel de răutăți, toată prostimea e în stare. De argumente juridice serioase NU sunt capabili decât oamenii serioși și maturi din mai multe puncte de vedere. Genul obișnuit de mizerii din cauza cărora România calcă de mai mult mai multe ori în același loc, comparativ cu țările europene evoluate și mai ales civilizate. Avocatul Poporului trebuie mai întâi trezit din somul minții, apoi stimulat SĂ FACĂ în înțelesul prerogativului conferit de lege ca apărător al interesului legitim al poporului.

# AVOCAT Baroul Bucuresti date 15 September 2015 19:22 +8

JOI 17 SEPTEMBRIE 2015 ORA 9 MANIFEST LA PALATUL COTROCENI (STATUIA LEU), URMAT DE CONFERINȚĂ DE PRESĂ ȘI CONGRES UNBR!

# Bines!!! date 15 September 2015 19:53 +10

Foarte bine aleasa strategia!!! Bravo maestre Av. Bota, fa-i praf (juridic vorbind), desi ma speriasem ca toata vara a fost liniste :cry: Multumim luju!!! Daca am obtine 15 minute la A3 ar fi excellent....

# xx date 15 September 2015 19:54 -10

o sa fiti tot 2-3 ametiti, ca la ultimul meeting? de fapt, cam 2-3 botisti practica avocatura si au scapat inca neanchetati.

# oftica date 15 September 2015 21:27 +8

Si unul sa fie ...,te oftici? Eu sunt unul care practica avocatura in structura Bota si nu imi e rusine de asta.  Imi e rusine de acei care se tin juristi si jecmanesc aceasta tara in diverse moduri. Justitia in Romania a fost siluita de cretinii care au ajuns pe anumite posturi datorita familiei,imprejurarilor,relatiilor,etc. Oportunistii au distrus tara cu lacomia lor. Cati ,,traditionali" au fost in Parlament in ultimii 26 de ani? Rezultatele cunostintelor lor juridice sunt legile noastre.Ale naibii legi....si nici asa proste si cu dedicatie cum sunt nu se aplica decat cand interesele o cer.  FARISEI FARA SUFLET ASTA ATI FOST ,SUNTETI SI CULMEA DATI MAI DEPARTE METEAHNA. Trebuie totusi sa recunosc ca exista exceptii de la regula,avocati de la voi care mai au acea umbra de demnitate si care recunosc adevarul.Putini dar mai sunt. Cu bine dragilor si sa vedem solutia RIL.

# oftica date 15 September 2015 21:49 +3

Si unul sa fie ...,te oftici? Eu sunt unul care practica avocatura in structura Bota si nu imi e rusine de asta.  Imi e rusine de acei care se tin juristi si jecmanesc aceasta tara in diverse moduri. Justitia in Romania a fost siluita de cretinii care au ajuns pe anumite posturi datorita familiei,imprejurarilor,relatiilor,etc. Oportunistii au distrus tara cu lacomia lor. Cati ,,traditionali" au fost in Parlament in ultimii 26 de ani? Rezultatele cunostintelor lor juridice sunt legile noastre.Ale naibii legi....si nici asa proste si cu dedicatie cum sunt nu se aplica decat cand interesele o cer.  FARISEI FARA SUFLET ASTA ATI FOST ,SUNTETI SI CULMEA DATI MAI DEPARTE METEAHNA. Trebuie totusi sa recunosc ca exista exceptii de la regula,avocati de la voi care mai au acea umbra de demnitate si care recunosc adevarul.Putini dar mai sunt. Cu bine dragilor si sa vedem solutia RIL.

# Cristi P. Sturzu date 15 September 2015 20:04 +6

Cutumiarilor, pregatiti-va de balet! Sa nu cumva sa va uitati tutu-urile si mai ales...POANTELE...

# xx date 15 September 2015 21:46 -3

ai aparut din grota unde te-ai refugiat din cauza ca ridea lumea de tine? mai spune-le "eroilor" ca nu ai mai avut un client de ani buni. esti cunoscut ca si cal breaz, Sturzule. pe noi nu ne pacalesti ca pe amaritii de la Bota.

# CPS date 15 September 2015 23:41 -1

Esti patetic. Pe noi, care noi? Esti cineva doar in sinea ta, sau te ascunzi de jena in spatele a doi de x. De ce nu 3? Era mai 'expresiv'.

# CPS date 15 September 2015 23:43 -2

Nu te lasa de pictureala, ca faci o mare greseala. AI un talent aproape infantil. :D

# 2004 date 15 September 2015 20:46 +5

V-om fi cativa, dar cu acte in regula, profesionisti, nu IMIGRANTI din gasca lui 3/48...si mai apoi 90/90 art.14...

# xx date 15 September 2015 21:44 -6

"v-om"? :))) agramatule, eram sigur ca esti botist, nu este nevoie sa o si dovedesti.

# @xx date 16 September 2015 03:49 +1

Mai dottore, actele de infiintare.

# @xx date 16 September 2015 08:29 0

Bai ascunsule, care te ascunzi dupa fusta mamii, sunt greseli si din cauza calculatorului. Te-ai gasit tu, icoana de pe perete.

# oarecare date 15 September 2015 21:46 -3

Lasa vrajeala, unde e incheierea de la Targu-Jiu ? O aduceti la protest ? Aveti curaj sa o aratati ? Punem pariu ca va faceti de ras, asa putini veti fi ? UNDE E INCHEIEREA, ACTUL VOSTRU cu care ii prostiti pe prosti ?

# Radu date 15 September 2015 22:23 +1

Eu propun ca dr. Bota sa invoce recuzarea fiecarui judecator din complet RIL, stramutarea de la ICCJ la CEDO sau macar la CJUE. De asemenea, sa invoce neconstitutionalitatea RILULUI, neconvntionalitatea RIL si conformitatea sa cu dreptul UE. De asemenea, se poate recuza si procurorul general si procurorul de sedinta de la ICCJ. In plus, se poate face si cerere de interventie accesorie de Nimerincu si principala de Botomei. Asta fiind arestat, sigur se prelungi procedura si va putea fi timp sa declanseze procedura de infrigment Comisia Europeana. In tot acest timp, trebuie sesizat Avocatul Poporului, Ombudsmanul European si ambasadele SUA si tarilor occidentale. Noi, toti ceilalti, trebuie sa facem petitii si sa semnalam Presidentelui, Parlamentului si Guvernului abuzurile la care suntem supusi noi si conducatorul baroului nostru. Hai ca pute-m!

# Are dereptte omul PUTE si cam de la infiintare!! date 16 September 2015 08:32 -5

AVOCATII BAROULUI (AJUTATOR) BOTA, POATE FAC UN MIC EFORT SI DAU EXAMEN... SUNT CURIOS CATI TREC???  :-)

# neconvntionalitatea date 15 September 2015 23:14 -2

eu zic sa sesizeze Radu un invatator sa invete scrisul neconvntional ! pute-m!

# Radu date 16 September 2015 07:41 -2

Era un pam-flet!? Noi si conducatorul nostru pute-m... Got it:))? Dar nu ma mir ca nu se prind oamenii sanatosi la cap, avand in vedere cum scriu botanistii in general:))

# Suparat date 15 September 2015 23:25 -1

Inca va inversunati impotriva realitatii?Tot asa si pledati la bara?Va deplang clientii .De multe ori nici relatiile cu magistratii nu va pot aduce solutii favorabile la asa cunostinte si asemenea manifestari.Nici de mistocari nu sunteti buni,nu aveti spirit.

# Inter date 16 September 2015 00:42 +2

Toate argumentele juridice din cuprinsul cerereii adresate Avocatului Poporului( Victor Ciorbea, avocat al entitatii-florea ! ), sunt solide, insa ar fi trebuit sa se afle si pe masa judecatorilor( nu ma refer la corupta de Aida Popa ) care judeca RIL-ul . Sper ca, intr-un mod sau altul, acestea le-au fost prezentate .

# xanax date 16 September 2015 01:24 -1

Cred ca am ghicit : daca Nitu a anexat la cerere doar 2 hotarari definitive de condamnare, inseamna ca acestea sunt cele pronuntate in cauzele Bota si respectiv Botomei :P In rest, oare cine l-a invatat pe Bota ca daca se solutioneaza RIL-ul in sensul celor solicitate de Nitu,toti cei achitati definitiv pana acum vor fi condamnati in viitor pt. aceeasi fapta ? :o Era interesant daca dezvolta ideea.

# Cucu date 16 September 2015 09:05 -7

Botiștilor,Bota, se vede că nu aveți experiență juridică! Auzi ce șmecherie la Bota, asta cu neconstituționalitatea e calul lui de bătaie, din păcate l-e cam pierde. După ce veți pierde de tot ce veți mai scrie și din ce o să trăiești Bota?

# Bai xx... date 16 September 2015 09:39 +8

...esti de ******o cu asemenea interpretari! noi nu am stat in grote refugiati cum spui tu, ci doar pentru ca unii judecatori corupti si incompetenti, lipsiti de moralitate, au alungat abuziv din salile de judecata pe cei care aveau dreptul sa fie acolo! asa a fost alungat si Isus si crucificat, scuzata sa-mi fie exemplificarea! Normal ca va trageti pe maini de la friptanele impartite cu judecatorii respectivi, pentru ca noi nu am facut pactul cu diavolul! Uitati-va cati de la voi sunt in puscarii pentru coruptie alaturi de cei pe care i-au corupt!

# @oarek. date 16 September 2015 11:14 +4

oarecare poti sa ne spui de ce vinde CAA imobilele achizitionate ,catre UNBR? ( apropo fara a fi evaluate ,asa la valoarea de achizitie ).  Si daca fondurile CAA  s-au volatilizat, trimiteti av. care se apropie de varsta pensionarii in Magistratura ,pentru a beneficia de pensie  de la STAT...cum vine asta??????

# @@orek bota date 16 September 2015 13:26 -2

uite asa,ca vrem noi.De ce te preocupa grija exemplarului Dabija?

# @@@@@orek bota date 16 September 2015 15:12 +4

Mai fecior de comunist, ati furat banii de pensii si acum va ascundeti dupa burta lu' florea. Fiti barbati si veniti maine la protest sa recunoasteti ca nu sunteti infiintati  :lol: ca vine antena 3, sa va vada o tara intreaga  8)

# @@@kko date 16 September 2015 15:47 +1

Te enervasi fratie :D :D :lol:, oricum voi faceti doar ce vreti voi....Asa este in COMUNISM!!!!! :-*...Dar ce spun autoritatile competente,privind persoana juridica CAA. Ce spun avocatii despre banii lor?(CAA şi filialele acesteia alcătuiesc sistemul propriu de asigurări sociale al avocaţilor.)Principiul descentralizării care asigură dezvoltarea şi administrarea eficientă a patrimoniului sistemului cu protecţia integrităţii acestuia prin filialele CAA care se înfiinţează şi funcţionează pe lângă fiecare barou; OHO OHO ce de PRINCIPII si se dusera pe apa sambetei.... :P

# oarecare date 16 September 2015 16:58 -4

Membrii Bota vor veni foarte multi la protest, din moment ce ei spun ca sunt peste 5.000 de avocati.  Tot ei spun ca au sute de hotarari favorabile, inseamna ca fiecare dintre sutele astea va veni sigur impreuna cu toata familia, e o problema oractic de supravietuire. Minim 1.000 vor veni. Daca nu vin atatia, nu ii intereseaza deci e minciuna chestia cu 5.000 membri. Intre timp, de la teapa cu donatia de 2.000 lei si-au gasit serviciu cinstit.

# Botist date 16 September 2015 17:31 +4

Dragul meu vei fi dezamagit.Marea noastra majoritate are termene pe instante maine. Noi chiar punem clientii pe primul plan. Cu parere de rau dar vor merge la protest doar colegii care nu au termene maine in instanta.DEONTOLOGIA FRATE!!!!

# ICCJ date 16 September 2015 17:25 +4

Solutie:  Admite RIL.Stabileste ca opinia conform careia avocatii din structura Bota profeseaza legal este opinia corecta.

# Cornel date 16 September 2015 19:38 0

 Nici vorbă, se admite că s-a vorbit, madam Popa nu stă în loc.

# Adevarul date 14 September 2018 20:38 0

art. 60 alin 6 din Legea nr. 51/1995 nu se poate adăuga la Codul penal fiindcă este o lege distinctă diametral opus este numai de organizare și de funcționare adică cum este și denumirea Legea nr. 51/1995 Legislația profesiei de avocat nu este o lege de pedepsire nu este o lege specială, nu inființează și nu desființează barouri și U.N.B.R , nu există nici un temei de drept legal sau constituțional să poate adăuga la Codul penal fiindcă Codul penal este de pedepsire astfel art. 348 N.C.P Exercitarea fără drept a unei profesii sau activităţi Exercitarea, fără drept, a unei profesii sau activităţi pentru care legea cere autorizaţie ori exercitarea acestora în alte condiţii decât cele legale, dacă legea specială prevede că săvârşirea unor astfel de fapte se sancţionează potrivit legii penale, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă, nu prevede altă încadrare cum este Legea 51/1995 art. 60 alin 6 constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

ATENTIE

Mesajele cu continut indecent nu vor fi postate.

Inainte de a posta, cititi regulamentul: Termeni legali si Conditii