ASALTUL DECISIV LA MASTI – CCR a fost investita cu exceptia de neconstitutionalitate a OUG 192/2020 prin care guvernul Orban a modificat art. 13 din Legea 55/2020, impunand purtarea mastilor pe strada. Ordonanta este criticata pentru incalcarea art. 53 si 115 din Constitutie, care prevad ca drepturile si libertatile pot fi ingradite doar prin lege. Cand a avut pe masa Legea 55/2020, CCR s-a prefacut ca nu vede ca art. 13 a fost modificat prin OUG (Exceptia)

Scris de: Valentin BUSUIOC

01.08.2021 11:03
Vizualizari: 4399

Desi in iunie Curtea Constitutionala a Romaniei s-a prefacut ca nu vede abuzul de la art. 13 lit. a din Legea 55/2020 (care le permite autoritatilor sa ne oblige a purta masti chiar si pe strada, articolul fiind modificat in acest sens prin ordonanta de urgenta, iar nu prin lege), de data aceasta CCR nu va mai putea ignora aberatia legislativa (click aici pentru a citi). Caci instanta de contencios constitutional va trebui sa analizeze exceptia de neconstitutionalitate a insesi OUG 192/2020, care a modificat art. 13 lit. a din Legea 55/2020 privind unele masuri pentru prevenirea si combaterea efectelor pandemiei de COVID-19. Amintim ca ordonanta a fost emisa de catre guvernul lui Ludovic Orban (foto 1 stanga), iar de ea a profitat si cabinetul lui Florin Citu (foto 1 dreapta), astfel incat sa-i tina pe romani cu masca pe strazi pana la 15 mai 2021.



Unul dintre cei care au ridicat in instante exceptii de neconstitutionalitate ale Ordonantei de Urgenta nr. 192/2020 este studentul la Drept Adrian-Cristian Secu (foto 2), cel care a obtinut in prima instanta constatarea inexistentei hotararii CNSU privind certificarea pandemiei de coronavirus in Romania, din cauza ca acea hotarare nu a fost publicata in Monitorul Oficial (click aici pentru a citi).

Adrian Secu ataca Ordonanta 192/2020 pe doua paliere. Pe partea extrinseca, reclama faptul ca ea a fost adoptata fara solicitarea avizelor din partea Consiliului Legislativ si a Consiliului Economic si Social. Daca Guvernul a cerut primul aviz abia dupa emiterea ordonantei, al doilea nu a fost solicitat niciodata, subliniaza petentul.

Ca motive intrinseci de neconstitutionalitate, Secu indica incalcarea articolelor 53 din Constitutie (care spune ca exercitiul drepturilor si libertatilor poate fi restrans numai prin lege) si 115 alin. 6, care intareste ideea din precedentul articol, interzicand emiterea ordonantelor de urgenta daca ele afecteaza drepturile si libertatile constitutionale.

Mentionam ca exceptia e fost ridicata la Judecatoria Sectorului 3 in dosarul nr. 7114/301/2021, unde Adrian Secu a contestat fara succes o amenda primita pentru nepurtarea mastii. Chiar daca judecatoarea Roza Marcu (foto 3) – fost secretar general al CSM – i-a admis sesizarea CCR in sedinta din 17 mai 2021, aceeasi magistrata i-a respins lui Secu actiunea pe fond o luna mai tarziu, la 14 iunie 2021.


Iata principalul pasaj din exceptia de neconstitutionalitate:


In esenta, OUG nr. 192/2020 pentru modificarea si completarea Legii nr. 55/2020 privind unele masuri pentru prevenirea si combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, precum si pentru modificarea lit. a) a art. 7 din Legea nr. 81/2018 privind reglementarea activitatii de telemunca este afectata de vicii de neconstitutionalitate extrinseci, care duc la neconstitutionalitatea in ansamblul sau, fiind dat cu incalcarea art. 1 alin. 3) si alin.5) coroborat cu art. 79 alin.1) din Constitutie, iar in subsidiar, articolul I pct 1 din OUG nr. 192/2020 este neconstitutional fiind dat cu incalcarea art.53, art. 115 alin. 4) si 6) si art. 147 alin.4) din Constitutie

1. Infrangerea principiilor legalitatii si loialitatii, si incalcarea normelor constitutionale ale art. 1 alin. 3) si alin.5) din Constitutie coroborat cu art. 79 alin.1) din Constitutie

OUG 192/2020 este dat cu incalcarea principiului legalitatii intrucat:

- Adoptarea ordonantei s-a facut fara a se solicita avizul obligatoriu al Consiliului Legislativ, avizul acestei institutii fiind cerut dupa adoptarea Ordonantei de Urgenta

- Adoptarea ordonantei s-a facut fara solicitarea avizului Consiliului Economic si Social

- Adoptarea ordonantei s-a facut in lipsa avizului de oportunitate al Departamentului pentru Relatia cu Parlamentul din cadrul Secretariatului General al Guvernului

Astfel, Deciziile Curtii Constitutionale nr. 229/2020, nr. 139/2019 si 339/2020 se aplica mutatis mutandis si cu privire la prezenta exceptie de neconstitutionalitate.

1.1 Adoptarea ordonantei s-a facut fara a se solicita avizul obligatoriu al Consiliului Legislativ

OUG nr. 192/2020 a fost adoptata de prim-ministrul demisionar Ludovic Orban la data de 05.11.2020, iar asa cum reiese din Avizul nr. 1134/06.11.2020 al Consiliului legislativ, Secretariatul General al Guvernului a transmis proiectul de Ordonanta spre avizare la o zi dupa adoptare, prin adresa nr. 437/6.11.2020, inregistrata la Consiliul Legislativ cu nr. D1200/06.11.2020. De asemenea, la aceeasi data de 05.11.2020, prin Hotararea Guvernului nr. E250/05.11.2020 a fost supus spre adoptare Parlamentului proiectul de lege privind adoptarea OUG nr. 192/2020, in aceeasi forma ca si ordonanta.

Legiuitorul constituant a reglementat in art.79 din Legea fundamentala rolul Consiliului Legislativ, de „organ consultativ de specialitate al Parlamentului, care avizeaza proiectele de acte normative in vederea sistematizarii, unificarii si coordonarii intregii legislatii”. Concretizand aceste prevederi constitutionale, art.4 alin.(1) din Legea nr.73/1993 pentru infiintarea, organizarea si functionarea Consiliului Legislativ, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.1122 din 29 noiembrie 2004, prevede ca „Proiectele de ordonante si de hotarari cu caracter normativ se supun spre adoptare Guvernului numai cu avizul Consiliului Legislativ cu privire la legalitatea masurilor preconizate si la modul in care sunt realizate cerintele prevazute la art.3 alin.(3), care se aplica in mod corespunzator”. De asemenea, art.9 alin.(2) din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.260 din 21 aprilie 2010, stabileste ca „Dupa elaborarea lor si incheierea procedurii de avizare prevazute la alin.(1), proiectele de legi, propunerile legislative, precum si proiectele de ordonante si de hotarari cu caracter normativ ale Guvernului se supun in mod obligatoriu avizarii Consiliului Legislativ”.

Aceasta din urma dispozitie legala subliniaza importanta rolului pe care Consiliul Legislativ il are in cadrul procesului de legiferare, prin aceea ca avizul acestui organ este emis doar dupa ce procedura de elaborare a actului normativ a fost incheiata, ingloband eventualele modificari propuse prin avizul altor autoritati competente in materie, astfel ca reprezinta o evaluare finala si globala a actului normativ inainte de a fi supus adoptarii sale.

Din continutul prevederilor constitutionale si legale mai sus aratate se desprinde ca fiind evidenta obligatia Guvernului ca, inainte de a adopta o ordonanta de urgenta, sa solicite avizul Consiliului Legislativ. Nerespectarea acestei obligatii duce la neconstitutionalitatea in integrum a actului normativ adoptat.

Ca urmare a solicitarii adresate, Consiliul Legislativ, in indeplinirea atributiilor sale constitutionale ce privesc asigurarea sistematizarii, unificarii si coordonarii intregii legislatii, are posibilitatea de a-si exprima opinia cu privire la: legalitatea masurilor preconizate; concordanta reglementarii propuse cu Constitutia, cu legile-cadru in domeniu, cu reglementarile Uniunii Europene si cu actele internationale la care Romania este parte, iar in cazul proiectelor de lege si al propunerilor legislative, natura legii si care este prima Camera ce urmeaza a fi sesizata; asigurarea corectitudinii si claritatii exprimarii juridice, inlaturarea contradictiilor sau necorelarilor din cuprinsul proiectului de act normativ, asigurarea caracterului complet al prevederilor sale, respectarea normelor de tehnica legislativa, precum si a limbajului normativ; prezentarea implicatiilor noii reglementari asupra legislatiei in vigoare, prin identificarea dispozitiilor legale care, avand acelasi obiect de reglementare, urmeaza sa fie abrogate, modificate sau unificate, precum si prin evitarea reglementarii unor aspecte identice in acte normative diferite [art.3 alin.(3) din Legea nr.73/1993].

Desi avizul Consiliului Legislativ este consultativ, art.10 alin.(4) din Legea nr.24/2000 prevede ca observatiile si propunerile privind respectarea normelor de tehnica legislativa vor fi avute in vedere la definitivarea proiectului de act normativ, iar neacceptarea acestora trebuie motivata in cuprinsul actului de prezentare a proiectului sau intr-o nota insotitoare. Legiuitorul delegat nu a fost interesat si nu a permis ca acest organ consultativ sa-si indeplineasca rolul sau constitutional, ignorand dispozitiile Legii nr.24/2000 si pe cele ale art.1 alin.(5) din Constitutie ce urmaresc asigurarea calitatii actelor normative.

Potrivit dispozitiilor art.4 alin.(3) ultima teza din Legea nr.73/1993, in cazul ordonantelor de urgenta, Consiliul Legislativ trebuie sa emita avizul sau in 24 de ore, dar daca avizul nu este dat in acest termen, aceasta nu impiedica desfasurarea procedurii legislative.

Termenul in care trebuie exprimat punctul de vedere al Consiliului Legislativ curge de la data inregistrarii la Consiliul Legislativ a solicitarii de avizare a proiectului de act normativ. Nu este suficient ca solicitarea de aviz privind proiectul de ordonanta de urgenta sa sa fie inregistrata in ziua publicarii Ordonantei de Urgenta in Monitorul Oficial, pentru ca altfel s-ar compromite chiar rolul Consiliului Legislativ, iar dispozitiile Constitutionale ale art. 79 ar fi golite de continut. Astfel, data inregistrarii la Consiliul Legislativ a adresei de solicitare a avizului sau este certa, si anume 6 noiembrie 2020, prin urmare la data emiterii ordonantei de urgenta, Guvernul nu a solicitat avizul Consiliului Legislativ si astfel a incalcat art.1 alin.(3) si (5), precum si art.79 alin.(1) din Constitutie.

1.2 Adoptarea ordonantei s-a facut fara solicitarea avizului obligatoriu al Consiliului Economic si Social

In ceea ce priveste lipsa avizului Consiliului Economic si Social, conform fisei normative aflate pe siteul oficial al Camerei Deputatilor PL-X nr. 31/2021 privind Legea de aprobare a OUG nr.192/2020, http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?idp=19101, dar si din raspunsul primit prin adresa 2488/18.03.2021, acesta nu a fost solicitat.

Potrivit art.141 din Constitutie, „Consiliul Economic si Social este organul consultativ al Parlamentului si al Guvernului in domeniile de specialitate stabilite prin legea sa organica de infiintare, organizare si functionare”. Potrivit art.2 alin.(1) si (2) din Legea nr.248/2013 privind organizarea Consiliului Economic si Social, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.740 din 2 octombrie 2015, cu modificarile si completarile ulterioare, „(1) Consiliul Economic si Social este consultat obligatoriu asupra proiectelor de acte normative initiate de Guvern sau a propunerilor legislative ale deputatilor ori senatorilor. Rezultatul acestei consultari se concretizeaza in avize la proiectele de acte normative. (2) Domeniile de specialitate ale Consiliului Economic si Social sunt: g) drepturi si libertati cetatenesti, h)politicile in domeniul sanatatii, i)politici in domeniul educatiei [...], iar, potrivit art.5 lit.a) din acelasi act normativ, „Consiliul Economic si Social exercita urmatoarele atributii: a) avizeaza proiectele de acte normative din domeniile de specialitate prevazute la art.2 alin.(2), initiate de Guvern, precum si propunerile legislative ale deputatilor si senatorilor, invitand initiatorii la dezbaterea actelor normative”.

In aplicarea normelor constitutionale de referinta, Legea nr.24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative impune, prin art.31 alin.(3), anterior citat, ca forma finala a instrumentelor de prezentare si motivare a proiectelor de acte normative sa faca referiri la avizul Consiliului Legislativ si, dupa caz, al altor autoritati avizatoare, precum Consiliul Economic si Social. Desigur ca, nu este obligatorie si obtinerea unui aviz, iar procedura legislativa nu poate fi obstructionata de pasivitatea autoritatilor avizatoare. Insa, in cauza, un astfel de aviz nu a fost solicitat.

Masurile adoptate in continutul actului normativ privesc politici in domeniul sanatatii, domeniul educatiei, drepturi si libertati cetatenesti si sfera relatiilor de munca si administratiei publice.

In concret, instituirea obligativitatii purtarii mastii de protectie in spatiile publice, spatiile comerciale, mijloacele de transport in comun si la locul de munca (art. I pct. 1) constituie o prevedere de natura a intra in sfera drepturilor si libertatilor cetatenesti si domeniul sanatatii; reglementarea muncii la domiciliu sau in regim de telemunca, precum si organizarea programului de lucru de catre angajatorii din sistemul privat, autoritatile si institutiile publice centrale si locale, regiile autonome, societatile nationale, companiile nationale si societatile la care capitalul social este detinut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativteritoriala, cu un numar mai mare de 50 de salariati (pct. 2, pct. 3 si art. II) constituie prevederi de natura a intra in sfera relatiilor de munca si a administratiei publice; masura suspendarii activitatilor care impun prezenta fizica a anteprescolarilor, prescolarilor si elevilor in unitatile de invatamant si continuarea activitatilor didactice in sistem on-line (pct. 4) sunt de natura a intra in sfera educatiei.

Ca urmare, avand in vedere dispozitiile constitutionale si legale citate, absenta solicitarii avizului Consiliului Economic si Social este de natura sa sustina neconstitutionalitatea extrinseca a OUG nr. 192/2020 in integrum, in raport de prevederile art.1 alin.(3) si (5) din Constitutie. Principiul loialitatii.

In ceea ce priveste respectarea prevederilor legale si constitutionale care stabilesc competenta autoritatilor, in speta de faza Guvernul Romaniei, pe de-o parte si Consiliului Economic si Social, respectiv Consiliul Legislativ, pe de alta parte, prin Decizia nr.611 din 3 octombrie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.877 din 7 noiembrie 2017, paragraful 106, s-a aratat ca statul de drept presupune punerea in aplicare a prevederilor explicite si formale ale legii si ale Constitutiei. Cu alte cuvinte, „sub aspectul colaborarii loiale intre institutiile/autoritatile statului, o prima semnificatie a conceptului o constituie respectarea normelor de drept pozitiv, aflate in vigoare intr-o anumita perioada temporala, care reglementeaza in mod expres sau implicit competente, prerogative, atributii, obligatii sau indatoriri ale institutiilor/autoritatilor statului”. Prin urmare, „colaborarea loiala presupune, dincolo de respectul fata de lege, respectul reciproc al autoritatilor/institutiilor statului, ca expresie a unor valori constitutionale asimilate, asumate si promovate, in scopul asigurarii echilibrului intre puterile statului. Loialitatea constitutionala poate fi caracterizata, deci, ca fiind o valoare-principiu intrinseca Legii fundamentale, in vreme ce colaborarea loiala intre autoritatile/institutiile statului are un rol definitoriu in implementarea Constitutiei”. (paragraful 107)

1.3 Adoptarea ordonantei s-a facut in lipsa avizului de oportunitate al Departamentului pentru Relatia cu Parlamentul din cadrul Secretariatului General al Guvernului

Asa cum reiese din Avizul nr. 1134/06.11.2020 al Consiliului legislativ, cat si din adresa nr.R481/11.03.2021 a Consiliului legislativ, nu a fost transmis avizul de oportunitate al Departamentului pentru relatia cu Parlamentul din cadrul Secretariatului General al Guvernului.

Asa cum reiese si din adresa nr. 15C/134/rp/2021, avizul a fost emis la o zi dupa adoptarea Ordonantei de urgenta nr. 192/2020.

Potrivit art. 31 alin.1) al REGULAMENTULUI din 10 mai 2009 privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea si prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum si a altor documente, in vederea adoptarii/aprobarii, aprobat prin HG nr. 561/2009, proiectele de ordonanta de urgenta sunt avizate de catre Secretariatul General al Guvernului din punctul de vedere al oportunitatii promovarii acestora, in sensul motivarii situatiei extraordinare a carei reglementare nu poate fi amanata, precum si a prezentarii consecintelor neadoptarii proiectului de act normativ in regim de urgenta.

In continuare, la art. 31 alin.3) se prevede ca dupa obtinerea tuturor avizelor, ordonantele de urgenta vor fi prezentate in reuniunea de lucru pregatitoare, iar apoi vor fi incluse pe agenda de lucru a sedintei Guvernului.

Motivul pentru care legiuitorul delegat a inteles sa includa aceasta prevedere in Regulamentul sau este tocmai pentru asigurarea bunei desfasurari a raporturilor constitutionale dintre Guvern si Parlament [ art. 5 alin.2 din HG nr. 137/2020].

Legiuitorul constituant a prevazut la art. 1 alin.5) din Constitutie ca in Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie. Lato sensu, conceptul de lege prevazut de prima norma constitutionala cuprinde: legile constitutionale, organice si ordinare, decretele, ordonantele Guvenului, hotararile de Guvern, ordinele, instructiunile si reglementarile conducatorilor organelor centrale ale administratiei de stat, actele normative emise de autoritatile administratiei publice [Maria Fodor, Drept Civil: Teoria generala, Universul Juridic 2017].

Incalcandu-si propriul regulament, legiuitorul delegat a infrant principiul legalitatii, golind de continut una din atributiile prevazute in sarcina Departamentului pentru Relatia cu Parlamentul din cadrul Secretariatului General al Guvernului.

Referitor la existenta sau solicitarea unor avize in procedura de elaborare a actelor normative Curtea Constitutionala a statuat ca acestea sunt aspecte ce tin de respectarea obligatiilor legale ale autoritatilor implicate in aceasta procedura si, implicit, ca vizand o eventuala neconstitutionalitate a actelor normative. De asemenea, Curtea a subliniat ca principiul legalitatii prevazut de dispozitiile art. 1 alin. (5) din Constitutie impune ca atat exigentele de ordin procedural, inclusiv obtinerea avizelor, cat si cele de ordin substantial sa fie respectate in cadrul legiferarii, acestea fiind instrumente pentru asigurarea dezideratului calitatii legii, o lege care sa slujeasca cetatenilor, iar nu sa creeze insecuritate juridica (Decizia nr. 139/2019 sau Decizia nr. 29/2020).

2. Incalcarea art. 115 alin. 4) din Constitutie in ceea ce priveste art. I pct. 1 privind purtatul mastii

In preambulul actului normativ OUG nr.192/2020 s-a prevazut ca Legea nr. 55/2020 privind unele masuri pentru prevenirea si combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificarile si completarile ulterioare, prevede la art. 38 alin. (1) faptul ca „pe durata starii de alerta, activitatile didactice ce impun prezenta fizica a anteprescolarilor, prescolarilor si elevilor in unitatile de invatamant se pot suspenda, la propunerea consiliului de administratie a unitatii de invatamant preuniversitar, cu avizul inspectoratului scolar judetean/Inspectoratului Scolar al Municipiului Bucuresti si al directiei de sanatate publica judetene/Directiei de Sanatate Publica a Municipiului Bucuresti si cu aprobarea prin hotarare a comitetului judetean pentru situatii de urgenta/Comitetului Municipiului Bucuresti pentru Situatii de Urgenta, pe baza argumentelor legale privind starea de sanatate“. Stiind ca anul scolar este in desfasurare si ca termenul pentru asigurarea cadrului legal necesar este foarte scurt, este necesara o noua reglementare care sa asigure o buna protejare a dreptului la sanatate corelat cu asigurarea dreptului la invatatura.Caracterul urgent al prezentului act normativ decurge din faptul ca starea de urgenta, precum si starea de alerta se instituie numai in situatii exceptionale, cu aplicabilitate limitata atat in timp, iar suspendarea activitatilor didactice de predare, evaluare, care presupun interactiunea fata in fata, poate sa fie dispusa de autoritatile din domeniu si in afara acestor situatii deosebite fundamentat pe baza deciziilor dispuse de Comitetul National pentru Situatii de Urgenta.

In conditiile unei potentiale limitari a interactiunii la clasa/cursuri este imperios necesar sa asiguram cadrul juridic adecvat si implicit securitatea raporturilor juridice in privinta asigurarii dreptului fundamental la invatatura, corelat cu asigurarea dreptului la sanatate.Avand in vedere faptul ca neadoptarea prin ordonanta de urgenta a acestor masuri imediate si a reglementarilor pentru implementarea lor poate genera disfunctionalitati majore cu efecte negative asupra bunei desfasurari a activitatilor din sistemul national de invatamant, dar si asupra beneficiarilor dreptului la invatatura,intrucat educatia constituie prioritate nationala a Guvernului si in considerarea necesitatii instituirii, inclusiv la nivel legislativ, in contextul existentei unei situatii exceptionale care impiedica interactiunea fata in fata, a unor mecanisme care sa asigure, in mod adecvat si cu prioritate, exercitarea dreptului fundamental la invatatura si avand in vedere obligatia constitutionala in sarcina autoritatilor statului de a lua masuri pentru asigurarea acestui drept,pentru ca se impune instituirea cadrului legal pentru asigurarea activitatilor didactice si in conditiile epidemiologice actuale, stabilit de Comitetul National pentru Situatii de Urgenta, avand in vedere faptul ca neadoptarea acestor masuri are efecte negative asupra bunei desfasurari a activitatilor din sistemul national de invatamant, dar si asupra elevilor in contextul existentei unei situatii exceptionale care impiedica interactiunea fata in fata intre elevi si cadrele didactice, adoptarea unor mecanisme care sa asigure exercitarea dreptului fundamental la invatatura este imperios necesara.Stiind ca anul scolar este in desfasurare si in regim de urgenta, unitatile de invatamant, cadrele didactice trebuie sa stie cum sa isi organizeze activitatea de predare-invatare-evaluare, prin asigurarea dreptului atat la educatie, cat si la sanatate al elevilor.Deoarece toate aspectele de mai sus vizeaza interesul elevilor si constituie o situatie extraordinara a carei reglementare nu poate fi amanata, se propune adoptarea de urgenta a proiectului propus.

Intrucat in actualul context epidemiologic se impune adaptarea cadrului legal prin stabilirea posibilitatii luarii unor decizii aplicate si adaptate nevoilor locale, avand in vedere situatiile specifice fiecarei unitati administrativ-teritoriale, iar in conditiile unei potentiale limitari a interactiunii la clasa/cursuri, dar si la nivel national, este imperios necesara asigurarea cadrului juridic adecvat si implicit securitatea raporturilor juridice in privinta asigurarii dreptului fundamental la invatatura,luand in considerare necesitatea asigurarii unei protectii adecvate pentru beneficiarii primari ai dreptului la invatatura, studenti si personalul din sistemul national de invatamant,Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta de urgenta.

Nota de fundamentare este prezenta. Este astfel indeplinita, din punct de vedere formal, cerinta impusa de art.30 alin.(1) lit.b) din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, in sensul existentei unui instrument de motivare. Aplicand insa dispozitiile art.1 alin.(5) din Constitutie, cu raportare la cele ale art.30- 32 din Legea nr.24/2000, circumscrise cerintelor de calitate si predictibilitate a legii impuse de textul constitutional de referinta, acestea stabilesc o serie de reguli in privinta continutului instrumentului de motivare, menite sa asigure o fundamentare temeinica proiectului de ordonanta. Or, vazand continutul notei de fundamentare, se observa ca este deficitara sub acest aspect: nu rezulta cerintele care au reclamat interventia normativa a implementarii masurii de port al mastii in toate spatiile publice, de natura a valida si justifica urgenta acestei masuri. Urgenta, rezumandu-se doar la masuri necesare a impacta sistemul educational, care vizeaza interesul elevilor si constituie o situatie extraordinara a carei reglementare nu poate fi amanata, nu incorporeaza nicidecum oportunitatea implementarii unei masuri de natura a impacta desfasurarea intregii activitati a populatiei Romaniei,precum purtatul mastii. Mai mult,lipseste prezentarea impactului social asupra populatiei generale, urmare a masurii preconizate,cu incalcarea art. 31 alin.1 lit b) din Legea 24/2000.

Prin urmare, lipsa situatiei extraordinare care a determinat implementarea masurii portului mastii atrage neconstitutionalitatea extrinseaca a dispozitiilor art. I pct. I din OUG 192/2020.

3. Incalcarea art. 53, art. 115 alin. 6) din Constitutie si ale art. 147 alin.4) din Constitutie in ceea ce priveste art. I pct. 1 privind purtatul mastii

In jurisprudenta sa recenta, unitara si constanta, Curtea Constitutionala a Romaniei a retinut ca drepturile si libertatile pot fi restranse doar prin lege, ca act formal al Parlamentului.

In cauza dedusa judecatii, se aplica mutatis mutandis, cele retinute de Curtea Constitutionala a Romaniei, prin Decizia de admitere nr. 152/06.05.2020, opozabila erga omnes, deci si Guvernului Romaniei:

82. [...] Potrivit normei constitutionale, exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate fi restrans numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru: apararea securitatii nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a drepturilor si a libertatilor cetatenilor; desfasurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor unei calamitati naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav. Restrangerea poate fi dispusa numai daca este necesara intr-o societate democratica. Masura trebuie sa fie proportionala cu situatia care a determinat-o (care este aceeasi cu cea care a determinat instituirea starii de urgenta), sa fie aplicata in mod nediscriminatoriu si fara a aduce atingere existentei dreptului sau a libertatii.

111. [...] ordonanta de urgenta nu poate fi insa adoptata in domeniul legilor constitutionale, nu poate afecta regimul institutiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertatile si indatoririle prevazute de Constitutie, drepturile electorale si nu poate viza masuri de trecere silita a unor bunuri in proprietatea publica. Intrucat prevederile constitutionale stabilesc cadrul si limitele exercitarii delegarii legislative, conditionand legitimitatea si deci constitutionalitatea ordonantelor Guvernului de indeplinirea unor cerinte exprese, calificate in jurisprudenta Curtii Constitutionale drept criterii de constitutionalitate, cu privire la indeplinirea sau neindeplinirea exigentelor constitutionale se poate pronunta doar instanta constitutionala.

9. [...] Art. 115 alin. (6) din Constitutie sustine interpretarea data art. 53 de Curtea Constitutionala dupa revizuirea Constitutiei, in sensul ca restrangerea exercitiului unor drepturi nu este posibila pe calea actelor de delegare legislativa de vreme ce ordonantele de urgenta nu sunt expres mentionate in art. 53 si nici nu pot afecta „in sens negativ“ (a se vedea Decizia nr. 1.189/2008) „drepturile, libertatile si indatoririle prevazute de Constitutie“. – opinie separata a doamnelor judecatori dr. Livia Doina Stanciu si prof.dr. Elena Simina Tanasescu.

Masura purtarii mastii afecteaza in sens negativ libertatea de miscare si dreptul la viata intima si privata(dreptul de a dispune de sine insusi), ba chiar dreptul la sanatate in cazul meu. Prin urmare, restrangerea acestor drepturi prin OUG nu este posibila, in lumina jurisprudentei recente a Curtii Constitutionale.

In concluzie, nesocotirea dispozitiilor art. 53 coroborate cu cele ale art. 115 alin.6) privind delegarea legislativa si ale art. 147 alin.(4) potrivit carora deciziile Curtii Constitutionale sunt general obligatorii, atrag neconstitutionalitatea intrinseca a dispozitiilor art. I pct. I din OUG 192/2020.


* Cititi aici intreaga exceptie de neconstitutionalitate a OUG 192/2020

 

sursa foto Orban-Citu: Mediafax

Comentarii

# gica date 1 August 2021 16:44 +10

Deci cei care au dat ordonanta au inacalcat legea. Asteptam ca aceasta fantoma care se numeste procuratura sa-si faca datoria si sa-i ancheteze pe cei vinovati.

# maxtor date 5 August 2021 00:39 0

oug192 cand distrusul shef a descins la guvernul lui orban cu camarila spp(ca la 23 august cu bolshevicii lui).

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

ATENTIE

Mesajele cu continut indecent nu vor fi postate.

Inainte de a posta, cititi regulamentul: Termeni legali si Conditii