Probleme birocratice

Fata de orice problema statul si autoritatile pot avea una dintre urmatoarele atitudini: interzicere, reglementare sau liberalizare. Avand in vedere ca traim intr-un stat de drept, de obicei se foloseste reglementarea sau liberalizarea, interzicerea fiind rezervata pentru fapte grave din domeniul penal, contraventional etc.

Liberalizarea nu inseamna anarhie, ci doar ca se recunoaste ca majoritatea avocatilor sunt cinstiti si nu trebuie striviti de birocratie. Interpretarea conform careia majoritatea avocatilor sunt niste infractori pune sub semnul intrebarii capacitatea UNBR de a supraveghea si reglementa aceasta profesie. Publicitatea este permisa tuturor profesionistilor/comerciantilor inclusiv producatorilor de medicamente sau prestatorilor de servicii medicale. Majoritatea profesionistilor nu trebuie sa indeplineasca nici o formalitate pentru a-si face publicitate. Astfel, societatea merge inainte si cei necinstiti sunt sanctionati ”din mers”. Legile mai sus amintite sunt arhi-suficiente pentru a-i sanctiona pe avocatii incorecti. Dincolo de aceste legi, in avocatura exista si prestigiu profesional pe care nici o publicitate nu il poate repara odata ce este distrus. Modelarea matematica a tranzactiilor explica stiintific ca, ”ingroparea de bani” in publicitate si in marca ii face pe comercianti sa devina ”prizonierii” acesteia. Asta inseamna ca daca au investit mult in publicitate, avocatii pierd foarte mult daca se comporta neloial. Comerciantii care investesc intr-o marca sau intr-un renume nu vor risca valoarea renumelui pentru a insela un client; ei gandesc pe termen lung spre deosebire de paradigma propusa de UNBR in care este imposibil sa se faca vreo diferenta intre avocati si este mai profitabil pentru avocatii neloiali sa insele clientii care in lipsa oricaror informatii au ales gresit avocatul.

Nu trebuie uitat ca documentul pus la dispozitie de Consiliul UNBR arata ca in toate tarile avute in vedere publicitatea ESTE PERMISA. Ne este greu sa intelegem care a fost rationamentul urmat de Consiliul UNBR in formularea propunerilor la care ne referim. Este si mai greu de inteles de ce a publicat materialul documentar cu privire la legislatia straina. Acest document arata ca in tari cu traditie in avocatura publicitatea este permisa in conditii lejere si rationale. Documentul amintit arata ca in Austria, Germania, Spania, Luxenburg, Marea Britanie si Portugalia publicitatea personala a avocatului este permisa cu respectarea unor conditii minime si rationale privind claritatea si onestitatea. Trebuie subliniat ca in Marea Britanie prin publicitate se mentioneaza si tariful practicat de avocati. Nu exista nici o logica in a studia prevederile legislative dintr-un numar de tari civilizate si apoi, fara nici o justificare sa interzica orice forma de publicitate.

Mai trebuie subliniat ca atat reglementarea anterioara, cat si noua reglementare constituie o mare discriminare in privinta avocatilor care nu pot sa isi faca publicitate in timp ce mediatorii, lichidatorii, recuperatorii de creante, consultantii, etc. pot sa faca orice fel de publicitate. Omul de rand este considerat suficient de inteligent ca sa vada publicitate la case, masini, medicamente, imprumuturi, active financiare, dar nu poate sa vada reclame cu privire la avocati.

Esenta birocratiei este ca majoritatea sa suporte proceduri si interdictii aberante si disproportionate pentru ca o minoritate incorecta nu poate fi controlata institutional.

Probleme tehnice

Interviul acordat denota o grava necunoastere a felului in care functioneaza internetul si arata ca nu exista nici un fel de expertiza la baza noilor modficari. Se pare ca pe Facebook multa lume are nume ”codat”. Codat inseamna folosirea encriptarii sau a obfuscarii. Nu este cazul, pe Facebook numele sunt scrise in clar. Juridic nu se are in vedere faptul ca Facebook are politici stricte impotriva folosirii de nume ”codate” (pseudonime).

Este inacceptabil ca UNBR (in lipsa unui studiu de impact interviul este singura sursa care ne poate arata la ce s-a gandit Consiliul UNBR) nu stie nici macar lucruri de baza despre infrastructura juridica a internetului:

”Nu ma hazardez, pentru ca Facebook nu reprezinta un agent economic.”

O astfel de afirmatie nu mai poate avea ca scuza lipsa de cunostiinte tehnice. Este vorba de lipsa de cunostiinte juridice de specialitate. Ar fi interesant de vazut cum se explica ca Facebook s-a listat la bursa desi nu este agent economic. incercarea de a arata ca Facebook nu face parte dintre agentii economici avuti in vedere de modificarile aduse statutului arata cat de neclare sunt aceste modificari.

Tot in acelasi interviu se recunoaste ca este de interpretat si de discutat despre noile modificari ale statutului dupa ce acestea au fost adoptate si publicate. Reglementarile ar trebui sa aiba la baza o expertiza si sa fie CLARE. Nu este in interesul nimanui ca statutul avocatilor sa fie clarificat prin decizii interpretative fara forta juridica sau prin jurisprudenta facuta pe spinarea avocatilor.

Formularile din noul statut sunt atat de neclare incat au aparut imediat opinii care spuneau ca emailurile yahoo, gmail, hotmail, facebook etc. sunt interzise de art. 244 lit e pentru ca sunt adrese de email de pe un domeniu folosit de un agent economic (google, yahoo, hotmail, facebook sunt agenti economici, iar serviciile lor online sunt pentru a aduna date si a servi publicitate personalizata, deci ei se prezinta publicului online). Urmare a acestor interpetari legitime a aparut si interpretarea ”corecta” care arata ca Google nu este ”agent economic care se prezinta”. Explicatia este fortata si s-ar fi putut evita aceasta nebunie daca modificarile la statut ar fi fost clare de la inceput. Este edificator ca insusi autorul articolului cere UNBR sa emita o decizie interpretativa ca sa clarifice situatia creata.

Modificarile privind publicitatea sunt deficitare in privinta intelegeri modului de functionare al internetului si al comunicarii online. Probabil aceasta situatie este de inteles in conditiile in care insusi site-ul UNBR este un model de opacitate. Hotararile sunt publicate fie in format doc, fie in format PDF si nu sunt semnate electronic. Nu sunt publicate toate hotararile Consiliului UNBR sau sunt publicate imprastiat. Hotararea interpretativa privind publicitatea nu apare in lista hotararilor Consiliului UNBR din 2009. Mai mult decat atat, hotararea mentionata nu este vizibila pentru motoarele de cautare, fiind pusa in sectiunea documentelor anexate Hotararii 852/2013.

Avand in vedere limbajul folosit de hotararea UNBR se impun niste clarificari neexaustive cu privire la terminologia specifica internetului:

domeniul de internet = in principiu adresa principala de internet (toate celelalte pagini web contin aceasta adresa in radical; este numele care se rezerva la ROTLD). De exemplu www.unbr.ro;

adresa de internet = url (unique resource locator) care se scrie in bara de sus a browserului, de exemplu http://unbr.ro/ro/contact/ este o adresa de internet. Daca o scrieti in adress bar-ul browserului si dati enter, ajungeti pe site.

pagina web = continutul afisat de browser dupa ce se acceseaza o adresa de internet (poze, text si alt continut) ; de exemplu ce se afiseaza dupa accesarea http://unbr.ro/ro/contact/;

link = adresa de internet cuprinsa in interiorul unei pagini. in cuprinsul paginii linkurile sunt subliniate si colorate diferit in functie de setarile browserului sau de stilul aferent paginii. De exemplu acest articol este plin de linkuri (text subliniat).

adresa de email = adresa de corespondenta electronica; identificator folosit pentru a se transmite un mesaj electronic. De exemplu: unbr@unbr.ro.

Pe fond modificarile folosesc un limbaj care nu este nici tehnic, nici juridic. De exemplu se foloseste sintagma: domeniu de internet si pagina web la art. 244, dar la art. 248 se vorbeste despre adresa de internet care este diferita de adresa electronica. Din perspectiva celor care au modificat statutul adresa de Internet face parte din corespondenta formei de exercitare a profesie. Art. 249 vorbeste din nou despre adresa de internet care cuprinde mentiuni cu privire la modul de realizare a corespondentei. Asadar art. 248 si 249 arata ca adresa de internet include corespondenta si corespondenta include adresa de internet, astfel incat corespondenta este acelasi lucru cu adresa de internet.

Conform UNBR adresa de internet poate contine informatii cu privire la activitatea profesionala, adresa fizica etc. Avand in vedere ce inseamna de fapt adresa de internet, este probabil ca UNBR se referea la pagina web. E destul de bizar sa ne imaginam url-uri de forma:

http://unbr.ro/ro/contact/Telefondirect:021-314-1135;Fax:021-315-1406CODFISCAL:RO4315974

Avizarea ”adresei de internet” (art. 249) - paginii web probabil - de catre Barou este contrara oricarui drept la libera exprimare. Nici o alta profesie, in nici un alt mediu de comunicare nu mai cere aprobarea unei institutii pentru a publica. Exista judecatori cu blog care publica ce vor ei si raspund daca incalca o lege. Prin reglementarea propusa UNBR se presupune ca avocatii in general incalca legea. Daca nu se dorea folosirea internetului, oamenii ar fi comunicat in continuare prin scrisori. Avizarea continutului paginilor va fi nu numai abuziva ci si inceata. Sa ne aducem aminte cat dureaza eliberarea unei decizii sau a unui card de catre UNBR si sa multiplicam asta cu sutele sau miile de modificari pe care avocatii le fac zilnic la site-urile lor. Multe din aceste site-uri au costat mult si au fost realizate cu un deosebit efort din partea avocatilor implicati. Toata munca acestor avocati este pusa sub semnul intrebarii de noua reglementare. Nu este o expropiere prin statut, ci doar o distrugere a muncii a sute sau mii de avocati pentru ca asta a vrut UNBR.

Foarte interesanta este situatia avocatilor ”in house” care in mod legitim si-au facut email @firmaincarelucreaza. Ce ar trebui sa faca acesti avocati? Sa isi schimbe emailul sau firma in care lucreaza? UNBR nu ofera o explicatie.

Nu poate fi inteles ce s-a vrut prin interdictia afisarii functiilor detinute in autoritati publice (art. 244, alin (2) lit. h). Ce ar trebui sa scrie avocatul? Vor exista gauri penibile in CV-ul fiecarui avocat doar pentru ca UNBR a decis asta. De exemplu, zeci sau sute de avocati nu vor mai putea sa vorbeasca despre nici una dintre functiile publice detinute.

Tot ilogica este si interdictia ca site-ul sa contina linkuri catre site-uri care ar afecta prestigiul si onoarea profesiei de avocat (art. 249). Avand in vedere ca UNBR a tinut in profesie persoane condamnate penal, avocatilor le va fi foarte greu sa isi mai dea seama ce anume incalca onoarea si prestigiul profesiei de avocat. Incluzand un link catre un raport despre coruptie si trafic de influenta, avocatii s-ar putea trezi ca incalca jurisprudenta UNBR in materie si sa fie sanctionati in conformtitate cu noile prevederi.

Nici o institutie nu raspunde pentru continutul site-urilor catre care face trimitere. Nu asa functioneaza internetul; fiecare persoana raspunde pentru ceea ce posteaza. Un link generic catre un site ca www.unbr.ro face trimitere la mult continut si nimeni nu sta sa verfice daca una din paginile care ar putea fi afisate afecteaza onoarea profesiei.

Precizarile de mai sus sunt necesare pentru ca, UNBR a avut grija sa incalce aproape toate normele de tehnica legislativa (legea 24/2000 din pacate ignorata in Romania):

Textul legislativ trebuie sa fie formulat clar, fluent si inteligibil, fara dificultati sintactice si pasaje obscure sau echivoce. (a se vedea folosirea notiunii de adresa de internet si pagina web)

In cazul existentei unor paralelisme acestea vor fi inlaturate fie prin abrogare, fie prin concentrarea materiei in reglementari unice (a se vedea reglementarile referitoare la publicitate)

Elaborarea proiectelor de acte normative trebuie precedata de o activitate de documentare si analiza stiintifica (a se vedea studiul UNBR care arata ca TOATE tarile studiate permit publicitatea)

Solutiile legislative preconizate prin noua reglementare trebuie sa aiba in vedere reglementarile in materie ale Uniunii Europene, asigurand compatibilitatea cu acestea (a se vedea dreptul la libera exprimare si jurisprudenta CEDO in materie)

Foarte putine dictaturi au reusit sa castige lupta cu libertatea de exprimare pe internet. Dupa intrarea in vigoare a noilor prevederi, pe harta gaurilor negre ale internetului, alaturi de Belarus, Burma, China, Cuba, Iran, Libya, Madive, Nepal, Corea de Nord, Arabia Saudita, Siria, Tunisia, Turkmenistan, Uzbekistan si Vietnam, a mai aparut o pata: UNBR.>>