AZI IN BACAU, MAINE-N ORASUL TAU – Cititi actiunile prin care avocatul Sorin Stoleru cere la CA Bacau suspendarea si anularea art. 6 pct. 1 din Anexa 3 a HG 856/2020 si a HG 967/2020 privind ultimele doua prelungiri ale starii de alerta, care ingradesc activitatea restaurantelor si a cafenelelor din intreaga tara. Argumentele avocatului se bazeaza pe cele prin care Tribunalul Bacau a zdrobit dictatura din judet (Documente)

Scris de: Valentin BUSUIOC

24.11.2020 19:15
Vizualizari: 5375

Ceea ce a inceput ca o scanteie poate deveni o adevarata valvataie. Ne referim la victoria industriei HoReCa din judetul Bacau de a obtine ridicarea interdictiilor impuse de regimul Iohannis – izbanda care acum se poate extinde la nivelul intregii tari.



Dupa cum Lumea Justitiei v-a prezentat deja la momentul respectiv, in 3 noiembrie 2020, judecatoarea Diana Stefanescu de la Tribunalul Bacau a dispus anularea articolului 2, alineatul 7 din Hotararea Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta Bacau nr. 44 din 15 octombrie 2020, care interzicea activitatea in spatii inchise a restaurantelor si a cafenelelor din judet in cazul in care incidenta de infectari cu coronavirus sare de 3 la mie. In plus, judecatoarea Stefanescu a obligat CJSU Bacau sa emita alta hotarare, care sa cuprinda masuri graduale de combatere a COVID-19 pentru sectorul HoReCa. Altfel spus: sa nu dea direct cu barda, inchizand localurile (click aici pentru a citi).

De data aceasta, Lumea Justitiei va prezinta atat motivarea sentintei, cat mai ales actiunea prin care avocatul Sorin Stoleru (foto 1), din Baroul Bacau, incearca sa extinda victoria din judetul Bacau la nivelul localurilor din intreaga Romanie. Voind sa starpeasca de la radacina dictatura regimului Iohannis-Orban asupra sectorului HoReCa, avocatul a depus la Curtea de Apel Bacau, in 12 noiembrie, apoi 16 noiembrie 2020, cate o actiune in care cere anularea partiala a Hotararii de Guvern nr. 856/2020, respectiv anularea partiala a HG 967/2020 si suspendarea executarii celor doua acte. Si mai exact, solicitarea avocatului Stoleru se refera la suspendarea si anularea art. 6 pct. 1 din Anexa 3 a fiecareia dintre cele doua hotarari.


Iata mai intai textul criticat:


In conditiile art. 5 alin. (3) lit. f) din Legea nr. 55/2020, cu modificarile si completarile ulterioare, se stabilesc urmatoarele masuri:

1. activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfasoara activitati de preparare, comercializare si consum al produselor alimentare si/sau bauturilor alcoolice si nealcoolice, de tipul restaurantelor si cafenelelor, in interiorul cladirilor, este permisa fara a depasi 50% din capacitatea maxima a spatiului si in intervalul orar 6,00-23,00, in judetele/localitatile unde incidenta cumulata a cazurilor in ultimele 14 zile este mai mica sau egala cu 1,5/1.000 de locuitori, fara a depasi 30% din capacitatea maxima a spatiului si in intervalul orar 6,00-23,00, daca incidenta cumulata in ultimele 14 zile a cazurilor din judet/localitate este mai mare de 1,5 si mai mica sau egala cu 3/1.000 de locuitori, si este interzisa la depasirea incidentei de 3/1.000 de locuitori;

2. activitatea restaurantelor si a cafenelelor din interiorul hotelurilor, pensiunilor sau altor unitati de cazare este permisa fara a depasi 50% din capacitatea maxima a spatiului si in intervalul orar 6,00-23,00, in judetele/localitatile unde incidenta cumulata a cazurilor in ultimele 14 zile este mai mica sau egala cu 1,5/1.000 de locuitori, fara a depasi 30% din capacitatea maxima a spatiului si in intervalul orar 6,00-23,00, daca incidenta cumulata in ultimele 14 zile a cazurilor din judet/localitate este mai mare de 1,5 si mai mica sau egala cu 3/1.000 de locuitori, si doar pentru persoanele cazate in cadrul acestor unitati in judetele/localitatile unde este depasita incidenta de 3/1.000 de locuitori in ultimele 14 zile;

3. masurile prevazute la pct. 1 si 2 se aplica si operatorilor economici care desfasoara activitati in spatiile publice inchise care au un acoperis, plafon sau tavan si care sunt delimitate de cel putin 2 pereti, indiferent de natura acestora sau de caracterul temporar sau permanent.


Prezentam si art. 5 alin. 3 lit. f din Legea 55/2020:


Masurile pentru diminuarea impactului tipului de risc sunt: (...) limitarea sau suspendarea pe durata determinata a activitatii unor institutii sau operatori economici”.


In esenta, in cele doua actiuni identice (pentru ca si hotararile de Guvern atacate sunt aproape la fel), avocatul Sorin Stoleru argumenteaza ca HG-urile adauga la lege, in conditiile in care inaspresc restrictiile prevazute de Legea nr. 55/2020. Or, asa ceva este contrar atat Constitutiei Romaniei, cat si Deciziei Curtii Constitutionale nr. 157/2020, care a intarit prevederea continuta in articolul 53 din legea fundamentala, conform careia restrangerea drepturilor si libertatilor poate fi facuta doar prin lege. In cazul de fata, este vorba despre libertatea economica, protejata de art. 45 din Constitutie.


Redam cele doua articole constitutionale:


Art. 45 – Libertatea economica

Accesul liber al persoanei la o activitate economica, libera initiativa si exercitarea acestora in conditiile legii sunt garantate.

Art. 53 – Restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati

(1) Exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate fi restrans numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru: apararea securitatii nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a drepturilor si a libertatilor cetatenilor; desfasurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor unei calamitati naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.

(2) Restrangerea poate fi dispusa numai daca este necesara intr-o societate democratica. Masura trebuie sa fie proportionala cu situatia care a determinat-o, sa fie aplicata in mod nediscriminatoriu si fara a aduce atingere existentei dreptului sau a libertatii”.


De asemenea, Stoleru (care a depus actiunile in numele unei firme ce administreaza un restaurant din Bacau) subliniaza ca restrictiile impuse de guvernul Orban industriei ospitalitatii discrimineaza acest segment economic in raport cu alte sectoare, a caror activitate cunoaste minime restrangeri – de exemplu, hipermarketurile si transportul in comun, unde oamenii continua sa se inghesuie, fara prea mari precautii in sensul distantarii fizice. Iar culmea cinismului este atinsa prin faptul ca guvernarea PNL continua nestingherita campania electorala, adauga avocatul.

Inainte sa va prezentam textul comun al actiunilor lui Sorin Stoleru, mentionam ca acestea fac obiectul dosarelor nr. 520/32/2020 si 528/32/2020, unde judecatoare sunt Mona Gabriela Ciopraga, respectiv Ionela-Daniela Patrasc-Balan. Primele termene vor avea loc la 3 decembrie, respectiv 11 decembrie 2020.


Iata actiunea avocatului (repetam: argumentele sunt aproape identice cu cele din motivarea judecatoarei Diana Stefanescu):


1. Cu privire la nelegalitatea HG nr.967/2020

Dupa incetarea starii de urgenta instituita prin Decretul 195/2020 si prelungita prin Decretul 240/2020, Parlamentul Romaniei a adoptat Legea 55/2020 privind unele masuri pentru prevenirea si combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 care are ca obiect instituirea, pe durata starii de alerta declarate in conditiile legii, in vederea prevenirii si combaterii efectelor pandemiei de COVID-19, a unor masuri temporare si, dupa caz, graduale, in scopul protejarii drepturilor la viata, la integritate fizica si la ocrotirea sanatatii, inclusiv prin restrangerea exercitiului altor drepturi si libertati fundamentale.

Subsecvent acestei legi sau mai corect spus, pentru aplicarea Legii 55/2020 Guvernul a adoptat mai multe hotarari prin care a restrictionat fie in totalitate, fie in parte activitatea operatorilor economici care desfasoara activitate de preparare, comercializare si consum al produselor alimentare si/sau bauturilor alcoolice (in continuare HoReCa), ultima dintre acestea fiind HG nr.967/2020 adoptata la data de 12.11.2020 si publicata in M.Of. nr.1078/13.11.2020.

Potrivit art.6 pct.1 din Anexa 3 a HG nr.967/2020 activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfasoara activitati de preparare, comercializare si consum al produselor alimentare si/sau bauturilor alcoolice si nealcoolice, de tipul restaurantelor si cafenelelor, in interiorul cladirilor, este permisa fara a depasi 50% din capacitatea maxima a spatiului si in intervalul orar 6,00-23,00, in judetele/localitatile unde incidenta cumulata a cazurilor in ultimele 14 zile este mai mica sau egala de 1,5/1.000 de locuitori, fara a depasi 30% din capacitatea maxima a spatiului si in intervalul orar 6,00-23,00, daca incidenta cumulata in ultimele 14 zile a cazurilor din judet/localitate este mai mare de 1,5 si mai mica sau egala cu 3/1.000 de locuitori, si este interzisa la depasirea incidentei de 3/1.000 de locuitori.

Aceasta dispozitie adoptata prin hotarare de guvern este nelegala, pentru considerentele ce succed.

Art.45 din Constitutia Romaniei reglementeaza dreptul fundamental al libertatii economice si prevede ca accesul liber al persoanei la o activitate economica, libera initiativa si exercitarea acestora in conditiile legii sunt garantate.

In calitatea sa de drept fundamental, libertatea economica reprezinta un drept ce cuprinde mai multe valente, acestea reprezentand pe de o parte manifestari de vointa ale persoanei de a se angaja in raporturi de natura economica in scopul obtinerii unui beneficiu iar pe de alta parte, libertatea economica trebuie sa fie caracterizata de lipsa constrangerii persoanei in actul actiunii din punct de vedere economic.

Libertatea economica implica relatia individului cu puterea publica, astfel incat celei de-a doua ii incumba o serie de obligatii atat pozitive dar mai ales negative, de abtinere.

Consecintele normative ale constitutionalizarii libertatii economice sunt reprezentate atat de obligatia statului de a avea un rol activ cat si de faptul ca libertatea economica este un drept contra statului.

Restrangerea exercitiului libertatii economice nu poate interveni decat in cadrul instituit de art.53 din Constitutie, care prevede urmatoarele:

(1) Exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate fi restrans numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru: apararea securitatii nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a drepturilor si a libertatilor cetatenilor; desfasurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor unei calamitati naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.

(2) Restrangerea poate fi dispusa numai daca este necesara intr-o societate democratica. Masura trebuie sa fie proportionala cu situatia care a determinat-o, sa fie aplicata in mod nediscriminatoriu si fara a aduce atingere existentei dreptului sau a libertatii.

Asadar, restrangerea exercitiului libertatii economice implica existenta unor anumite cauze determinate cum sunt apararea securitatii nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a drepturilor si libertatilor cetatenilor, desfasurarea instructiei penale sau pentru prevenirea unei calamitati naturale, ale unui dezastru ori a unui sinistru deosebit de grav, precum si respectarea unor conditii strict precizate in textul constitutional, respectiv ca orice restrangere trebuie sa fie facuta numai prin lege si doar daca este necesara in contextul unei societati de tip democratic, fara a avea un caracter discriminatoriu raportat la subiectii de drept si fara a afecta esenta dreptului sau a libertatii.

Prin Legea 55/2020 legiuitorul a stabilit ca starea de alerta se instituie prin hotarare a Guvernului, a stabilit masuri sectoriale pentru mai multe domenii de activitate, precum si anumite atributii ale Guvernului cu privire la starea de alerta.

Toate actele Guvernului in exercitarea atributiilor mentionate in Legea 55/2020 nu pot fi adoptate decat in limitele prevazute de Constitutia Romaniei insa Guvernul a adoptat hotararea atacata cu incalcarea grava a dispozitiilor constitutionale prin aceea ca a restrans libertatea economica a operatorilor economici din domeniul HoReCa printr-o norma de reglementare secundara, o hotarare de guvern.

Astfel cum prevede si art.108 alin.2 din Constitutie care reglementeaza actele Guvernului, hotararile acestuia se emit pentru organizarea executarii legilor, adica hotararile Guvernului se adopta intotdeauna in baza legii, fiind secundum legem si urmarind organizarea executarii si executarea in concret a legii.

In acelasi sens a statuat si Curtea Constitutionala care in considerentele Deciziei nr.157/2020 a retinut ca Actul administrativ de aplicare a legii nu poate deroga, nu se poate substitui si nici adauga la lege si ca masurile care organizeaza executarea dispozitiilor legale si particularizeaza si adapteaza respectivele dispozitii la situatia de fapt existenta, la domeniile de activitate esentiale pentru gestionarea situatiei care a generat instituirea starii de alerta nu se pot abate (prin modificari sau completari) de la cadrul circumscris prin normele cu putere de lege, deci nu pot viza drepturi si libertati fundamentale.

Mai departe, in cuprinsul aceleiasi decizii Curtea retine ca actiunile si masurile dispuse pe durata starii de alerta, in temeiul dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 21/2004, nu pot viza drepturi sau libertati fundamentale. De asemenea, Curtea constata ca legiuitorul delegat nu poate delega la randul sau unei autoritati/entitati administrative ceea ce el insusi nu detine in competenta. Asa cum Curtea a statuat in mod constant, din coroborarea normelor constitutionale cuprinse in art. 53 alin. (1) si in art. 115 alin. (6) rezulta ca afectarea/restrangerea drepturilor sau libertatilor fundamentale nu se poate realiza decat prin lege, ca act formal al Parlamentului.

Anexa: Decizia CCR nr.157/2020 (a se vedea punctele 87-89)

Prin art.5 alin.3 lit.f din Legea 55/2020 legiuitorul a reglementat ca masura pentru cresterea capacitatii de raspuns limitarea sau suspendarea pe durata determinata a activitatii unor institutii sau operatori economici iar potrivit art.8 alin.1 a stabilit ca pe durata starii de alerta se poate suspenda consumul produselor alimentare si bauturilor alcoolice si nealcoolice in spatiile comune de servire a mesei din restaurante, hoteluri, moteluri, pensiuni, cafenele sau alte localuri publice, atat in interiorul, cat si la terasele din exteriorul acestora.

Asadar, acest text de lege prevede posibilitatea limitarii sau suspendarii unor activitati insa aceasta nu poate interveni decat printr-o alta norma de aceeasi forta juridica si nu printr-o norma de o forta juridica inferioara.

In exercitarea atributiilor sale de adoptare a unor hotarari pentru organizarea executarii legilor, Guvernul a adoptat art.6 pct.1 cuprins in Anexa 3 a HG nr.967/2020 prin care a hotarat:

'In conditiile art. 5 alin.3 lit. f din Legea nr. 55/2020, cu modificarile si completarile ulterioare, se stabilesc urmatoarele masuri:

1. activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfasoara activitati de preparare, comercializare si consum al produselor alimentare si/sau bauturilor alcoolice si nealcoolice, de tipul restaurantelor si cafenelelor, in interiorul cladirilor, este permisa fara a depasi 50% din capacitatea maxima a spatiului si in intervalul orar 6,00-23,00, in judetele/localitatile unde incidenta cumulata a cazurilor in ultimele 14 zile este mai mica sau egala de 1,5/1.000 de locuitori, fara a depasi 30% din capacitatea maxima a spatiului si in intervalul orar 6,00-23,00, daca incidenta cumulata in ultimele 14 zile a cazurilor din judet/localitate este mai mare de 1,5 si mai mica sau egala cu 3/1.000 de locuitori, si este interzisa la depasirea incidentei de 3/1.000 de locuitori'.

Prin aceasta prevedere din cuprinsul hotararii atacate, Guvernul Romaniei nu a adoptat doar o simpla hotarare prin care a urmarit organizarea executarii si punerea in executare concreta a Legii 55/2020 ci a adoptat o hotarare prin care a adaugat la Legea 55/2020, lucru nepermis de prevederile art.108 alin.2 din Constitutie, mai ales in contextul in care prin aceasta se restrange un drept fundamental care putea fi restrans numai prin lege si numai in anumite conditii, dupa cum am aratat anterior.

Prin urmare, atunci cand o hotarare a Guvernului incalca legea sau chiar Constitutia ori adauga la dispozitiile legii asa cum este lesne de observat in cauza pendinte, se impune cu forta evidentei ca aceasta sa fie anulata de instanta de contencios administrativ sesizata in temeiul art.52 din Constitutie si a dispozitiilor Legii 554/2004.

2. Cu privire la caracterul discriminatoriu al HG 967/2020

Ca urmare a pandemiei provocate de aparitia virusului SARS-CoV 2 atat institutiile statului cat si operatorii economici din mediul privat au avut de suferit restrangeri sau chiar suspendari ale activitatii.

Dupa incetarea starii de urgenta si instituirea starii de alerta, atat institutiile statului cat si operatorii economici din domeniul privat si-au putut relua activitatea in conditii mai mult sau mai putin restrictive si cu respectarea unor masuri de prevenire a raspandirii virusului.

Bunaoara, in prezent activitatea institutiilor publice se desfasoara in regim normal, doar cu respectarea unor masuri de prevenire a raspandirii virusului, activitatea instantelor judecatoresti se desfasoara cu respectarea acelorasi masuri de prevenire dublate de limitarea sau mai corect spus organizarea accesului persoanelor in incinta cladirilor si a salilor de judecata, s.a.m.d.

In ceea ce priveste operatorii economici din domeniul privat exista insa numeroase diferente in ceea ce priveste masurile impuse prin hotararea atacata, in sensul ca unii dintre ei nu au nicio restrictie iar altii sunt restrictionati in totalitate.

Spre exemplu:

-marile lanturi de supermaketuri si magazine de bricolaj isi desfasoara activitatea in regim normal, fara nicio restrictie privind accesul persoanelor in interiorul cladirilor, indiferent de numarul lor desi in aceste locuri se inregistreaza zilnic mari aglomerari de persoane, mai ales la orele de varf

-mall-urile isi desfasoara activitatea in acelasi regim normal doar cu respectarea acelor minime masuri de preventie care in contextul actual au devenit deja uzuale (purtarea mastii, masurarea temperaturii sau dezinfectarea mainilor) desi este indeobste cunoscut faptul ca in astfel de locuri se inregistreaza zilnic mari aglomerari de persoane, inclusiv in zonele de food court unde clientii isi cumpara preparate la pachet dar in realitate le consuma la mesele care exista in spatiile comune ale mall-ului

-transportul in comun de persoane nu a fost restrictionat deloc in perioada starii de alerta desi si in aceste mijloace de transport precum si in statiile de imbarcare/debarcare calatori (spre exemplu la metrou) se inregistreaza aglomerari mari de persoane care nici macar nu pot pastra o distanta minima intre ele

-fabricile in care lucreaza sute de persoane in spatii inchise si de foarte multe ori mult prea mici, de asemenea functioneaza fara niciun fel de restrictii cu privire la accesul acestor persoane in interiorul cladirilor

-este permisa organizarea targurilor expozitionale (in mun.Bacau spre exemplu a avut loc in perioada 14-18 octombrie 2020 un astfel de targ autorizat de autoritatile locale)

-este permisa organizarea de workshop-uri cu conditia participarii unui numar limitat de persoane

-alegerile locale care au avut loc pe data de 27 septembrie 2020 unde din nou au existat mari aglomerari de persoane nu au fost considerate un pericol de raspandire a virusului

-campania electorala care este in plina desfasurare in aceasta perioada nu a fost si nu este considerata un pericol de raspandire a virusului

-alegerile parlamentare care urmeaza a avea loc la data de 06 decembrie 2020, de asemenea nu sunt considerate un pericol de raspandire a virusului.

Si exemplele pot continua.

In schimb, fara a exista date relevante rezultate din anchete epidemiologice si fara o expunere de motive coerenta si argumentata din care sa rezulte ca activitatea operatorilor economici din domeniul HoReCa a condus sau exista riscul sa conduca la cresterea numarului de infectari, prin art.6 pct.1 din Anexa 3 a HG 967/2020 s-a restrictionat accesul persoanelor in interiorul cladirilor in functie de anumiti indici despre care nimeni nu cunoaste de ce au fost stabiliti la nivelul de 1,5 respectiv 3 la mia de locuitori si nu mai mult sau chiar mai putin.

Ori, sub acest aspect, apreciem ca tratamentul aplicat operatorilor economici din domenii diferite de activitate este in mod vadit discriminatoriu.

Masura impusa prin art.6 pct.1 din Anexa 3 a HG 967/2020 este discriminatorie si in ceea ce priveste tratamentul operatorilor din acelasi domeniu de activitate (HoReCa).

Astfel, potrivit art.6 pct.2 din Anexa 3 a HG 967/2020 activitatea restaurantelor din interiorul hotelurilor, pensiunilor sau altor unitati de cazare este permisa pentru persoanele care sunt cazate in cadrul acestor unitati.

Astfel, prin aceste prevederi se creeaza pe de o parte un tratament juridic diferentiat in cadrul aceleiasi branse de operatori economici iar pe de alta parte, se creeaza un tratament juridic diferentiat intre operatorii economici din domeniul HoReCa si operatorii economici sau institutiile din alte domenii de activitate.

In expunerea de motive a Legii 55/2020 in baza careia s-a adoptat hotararea atacata se precizeaza in mod expres ca este necesara adoptarea de catre Parlamentul Romaniei, prin lege, a unor masuri restrictive, cu caracter esentialmente temporar si, dupa caz, gradual, proportionale cu nivelul de gravitate prognozat sau manifestat al acesteia, necesare pentru prevenirea si inlaturarea amenintarilor iminente la adresa drepturilor conventionale, unionale si constitutionale la viata, integritate fizica si sanatate ale persoanelor, in mod nediscriminatoriu, si fara a aduce atingere existentei altor drepturi sau libertati fundamentale.

Dincolo de faptul ca prin HG 967/2020 puterea executiva adauga la o norma edictata de puterea legislativa astfel cum am aratat anterior, rugam instanta sa observe ca aceasta este discriminatorie, nu respecta caracterul gradual si proportional si nici principiul egalitatii de tratament juridic pentru situatii identice sau comparabile care este expres reglementat de art.1 din Legea 55/2020.

Prin urmare, cata vreme Constitutia nu permite restrangerea unor drepturi fundamentale prin norme secundare, cata vreme legea prevede luarea in caz de nevoie a unor masuri proportionale si graduale, cata vreme aceste masuri nu au fost luate prin lege, in lipsa unor minime elemente care sa conduca la concluzia ca unitatile HoReCa sunt cele in care virusul SARS-CoV 2 se poate raspandi mai mult decat in alte unitati sau institutii, apare ca evident ca masura dispusa este discretionara, discriminatorie si a fost luata prin exces de putere a institutiei emitente.

3. Cu privire la cererea de suspendare

Potrivit art.15 din Legea 554/2004, suspendarea executarii actului administrativ unilateral poate fi solicitata de reclamant, pentru motivele prevazute de art.14.

Potrivit art.14 alin.1, in cazuri bine justificate si pentru prevenirea unei pagube iminente, persoana vatamata poate sa ceara instantei competente sa dispuna suspendarea executarii actului administrativ unilateral pana la pronuntarea instantei pe fond.

Din dispozitiile legale anterior enuntate rezulta ca suspendarea executarii actului administrativ unilateral poate fi dispusa numai cu indeplinirea cumulativa a conditiilor prevazute de lege, respectiv existenta unui caz bine justificat si necesitatea prevenirii unei pagube iminente.

Potrivit art.2 alin.1 lit.t cazuri bine justificate reprezinta acele imprejurari legate de starea de fapt si de drept, care sunt de natura sa creeze o indoiala serioasa in privinta legalitatii actului administrativ.

In ceea ce priveste aceasta prima conditie, este lesne de observat ca, contrar dispozitiilor Constitutiei si contrar a ceea ce a retinut CCR in considerentele Deciziei nr.157/2020, actul administrativ atacat adauga la lege prin aceea ca dispune masuri de restrictionare a activitatii operatorilor din domeniul HoReCa in temeiul unor criterii care nu sunt prevazute de lege.

Mai mult, aparenta de nelegalitate a acestei hotarari rezulta si din aceea ca aceasta masura de restrangere a dreptului constitutional al libertatii economice nu poate fi dispusa decat prin lege si nu printr-o hotarare a Guvernului.

In alte cuvinte, acea indoiala serioasa cu privire la legalitatea actului atacat nu numai ca exista ci din analiza textelor legale rezulta cu evidenta ca ea este chiar o certitudine.

Art.2 alin.1 lit.s defineste sintagma paguba iminenta ca fiind prejudiciul material viitor si previzibil sau, dupa caz, perturbarea previzibila grava a functionarii unei autoritati publice sau a unui serviciu public.

In ceea ce priveste aceasta a doua conditie prevazuta de lege pentru dispunerea suspendarii executarii actului administrativ invederam instantei faptul ca restaurantul administrat de subscrisa are 14 mese la interior (81 de locuri) si numai 4 mese la exterior (16 locuri), pe terasa.

In conditiile in care activitatea subscrisei a fost restrictionata la interior toata vara, in perioada in care vremea ne-a permis, am putut functiona in regim de avarie doar cu locurile pe care le avem pe terasa.

De circa 3 saptamani insa, din cauza conditiilor meteo specifice anotimpului in care ne aflam, functionarea restaurantului doar cu locurile pe care le avem pe terasa este imposibila din motive lesne de inteles (nicio persoana nu ar putea sa ia masa la o temperatura de 3-4 grade) iar continuarea activitatii doar in acest mod echivaleaza de fapt cu o incetare a activitatii care va aduce grave prejudicii prin aceea ca incasarile restaurantului deja tind spre zero si astfel apare ca evident ca paguba pe care subscrisa urmeaza sa o incercam este iminenta.

Subscrisa nu suntem singurul operator economic care se confrunta cu aceasta problema, in intreaga industrie intalnindu-se exact aceeasi situatie.

Pentru aceste motive, sub acest aspect, solicitam instantei suspendarea executarii dispozitiei pana la solutionarea definitiva a cauzei.

Toate aspectele de nelegalitate expuse in prezenta cerere au fost deja retinute si de Tribunalul Bacau in considerentele hotararii nr.612/2020 pronuntata la data de 03.11.2020 pe care intelegem sa o anexam prezentei si sintetizandu-le, ele se prezinta dupa cum urmeaza:

- Dispozitia prevazuta de art.6 pct.1 din Anexa 3 din HG 967/2020 este nelegala atat sub aspectul faptului ca prin aceasta se restrange un drept fundamental care potrivit Constitutiei nu poate fi restrans decat prin lege

- Aceasta prevedere este nelegala motivat si de faptul ca prin ea se adauga la dispozitiile Legii 55/2020

- Prevederea este discriminatorie atat in raport cu alti operatori economici din aceeasi bransa cat si in raport cu operatori economici din alte domenii de activitate, este discretionara si este rezultatul excesului de putere al emitentului

Dincolo de toate aspectele de legalitate anterior prezentate, chiar daca aparent nu ar avea o foarte mare relevanta in cauza, in incheiere intelegem sa aratam instantei cateva aspecte legate de masurile luate de Guvern in aceasta perioada, cu incidenta asupra domeniului HoReCa pentru ca instanta sa aiba o imagine mai ampla asupra situatiei disperate in care se gaseste in prezent intreaga industrie HoReCa.

Astfel, incepand cu data de 15.03.2020 si pana la data de 15.06.2020 activitatea operatorilor economici din domeniul HoReCa a fost total restrictionata iar de la data de 15.06.2020 activitatea acestora a fost permisa, insa numai in exteriorul cladirilor si cu interdictia fireasca pentru contextul actual de a organiza petreceri. Pe toata perioada verii majoritatea acestor operatori economici au reusit cumva sa isi tina in viata afacerile pentru ca au putut functiona cu terasele (cei care au).

Incepand cu data de 01.09.2020 s-a permis accesul clientilor si in interior, in anumite conditii si in stransa legatura cu rata de imbolnaviri.

In atare conditii, in mun.Bacau spre exemplu, functionarea in interior nu a fost posibila decat o singura saptamana in luna septembrie pentru ca in restul perioadei aceasta a fost restrictionata total din cauza indicelui de imbolnaviri.

Toate aceste restrictii au venit in contextul in care dupa cum am aratat si anterior, toate celelalte activitati comparabile au putut functiona fara nicio restrictie, ci doar cu respectarea acelor masuri de distantare fizica si purtarea mastii.

Ca masura de sprijin, Guvernul a oferit unele ajutoare/indemnizatii timp de 3 luni reprezentand 41,5% din salariul brut, suma ce a fost suficienta pentru acoperirea aproape in intregime a contributiilor la salarii.

Insa aceasta masura de ajutor de stat nu a venit oricum ci a putut fi accesata numai cu indeplinirea unor conditii foarte stricte pe care nu toti operatorii economici le-au indeplinit (cu titlu de exemplu, lipsa datoriilor restante la bugetul de stat, tocmai in acest context economic?!!) si totodata cu asumarea obligatiei ca pana la data de 31.12.2020 operatorii economici sa nu inceteze niciun contract de munca, sub sanctiunea restituirii sumelor de bani primite.

Ori, in prezent, in conditiile in care acesti operatori economici nu mai pot functiona deloc, salariatii nu pot fi concediati (adica activitatea nu poate fi suspendata) sunt obligati sa tina restaurantele deschise si sa plateasca in continuare salarii.

In afara acestui fabulos ajutor oferit de Guvern, acesta a initiat un mult trambitat program de finantare din fonduri europene (granturi IMM).

Din nou, conditiile pentru ca aceste fonduri sa poata fi accesate au fost extrem de restrictive in sensul ca fiecare operator trebuia sa detina certificatul galben pentru situatii de urgenta care nu a putut fi obtinut decat pana la data de 15.09.2020 (de ce oare o fi trebuit Guvernul sa limiteze in timp posibilitatea obtinerii acestuia…?!) iar inscrierea in program s-a realizat pe o platforma online a Ministerului Economiei.

Initial, Guvernul a anuntat ca aloca pentru aceste granturi (din fonduri UE nu din propriul buget) suma totala de 350 milioane de euro care va ajunge pentru circa 30.000 de societati.

In ziua lansarii apelului de proiecte, in primele 7 minute s-au inscris in program peste 8.000 de societati iar per total peste 22.000. Ulterior, surpriza! Guvernul a constatat ca banii nu ajung decat pentru 5.200 de societati dupa primele estimari, adica doar pentru acele societati care probabil au avut operatori atat de abili incat au putut lucra cu tastatura calculatorului in primele 3 minute.

Poate ca este si aceasta o chestiune pe care acesti operatori economici nu au luat-o in seama, anume ca pe langa vina pe care o poarta pentru raspandirea virusului sunt vinovati si de faptul ca nu si-au angajat specialisti IT (de parca acesta ar fi domeniul lor de activitate), eventual chiar in starea de urgenta cand toate activitatile au fost inchise.

Prin urmare, in toata aceasta perioada Guvernul a luat aceste masuri numai in contra acestui domeniu de activitate de parca acesta ar fi responsabil de ceea ce se intampla in jurul nostru de cateva luni de zile.

Chestiunile anterior prezentate au scopul de a arata instantei fata nevazuta a pandemiei (prost gestionata de Guvern) si efectele devastatoare pe care aceasta le are asupra acestui domeniu de activitate.

In mun. Bacau, in acest domeniu de activitate opereaza circa 150 de societati care au in total peste 1.500 de angajati care in cel mai scurt timp vor ramane fara loc de munca. In afara acestor salariati, vor ramane fara venituri si societatile care administreaza aceste activitati si care cel mai probabil isi vor declara in curand falimentul.

In aceasta perioada niciun operator economic nu isi doreste sa realizeze profit ci toti acesti operatori isi doresc numai sa mentina in viata afacerile pe care le administreaza si sa isi mentina salariatii pe care ii au si pe care cu greu i-au format, in speranta ca poate la un moment dat lucrurile vor reveni la normal pentru noi toti.

Singura masura cu adevarat utila si lipsita de vreun pericol pentru acest domeniu de activitate nu era aceea de a arunca cateva firimituri operatorilor economici, nici sa le ofere la concurs bani gratis din fonduri UE ci era aceea de a-i lasa sa functioneze. Cu restrictii de distantare, cu masuri de prevenire ca peste tot, dar trebuiau lasati sa functioneze.

Guvernul, in schimb, nu a fost in masura sa ia o astfel de decizie simpla desi aveau exemplele altor tari UE care toata vara au avut deschise toate restaurantele si desi nu exista niciun element care sa indice ca acest domeniu este sau poate deveni o sursa de infectare mai mare decat altele, a luat aceste masuri restrictive in mod nelegal, discretionar si discriminatoriu prin hotarare si nu prin lege probabil tocmai pentru ca adoptarea unei legi presupunea o minima dezbatere si bineinteles un vot in Parlament in urma caruia cu siguranta forma finala a normei nu ar fi fost aceasta.

Astfel, am ajuns cu totii in situatia de a fi condusi prin hotarari de guvern date la recomandarea unor comisii pline de specialisti, cu incalcarea grava a tuturor drepturilor fundamentale atat de greu obtinute.

Nu era suficient ca de mai multi ani de zile puterea legislativa a fost practic inlocuita de puterea executiva care, indiferent de culoarea politica, a guvernat in mod excesiv prin ordonante de urgenta contrar tuturor principiilor statului de drept, dar in prezent am ajuns ca reglementarile legale sa nu mai fie date nici macar prin ordonante ci prin hotarari de guvern la recomandarea unor comisii fantoma.

Probabil ca in acest ritm, in aceasta tara va ajunge sa legifereze CNSU, CJSU, DSP sau alte CN-uri si CJ-uri inventate peste noapte de politicieni incapabili sa ia masuri eficiente, coerente, nediscriminatorii dar in primul rand legale.

Astfel cum am aratat si anterior, cele prezentate in finalul prezentei cereri nu au o foarte mare relevanta in ceea ce priveste vadita nelegalitate a hotararii atacate insa am inteles sa facem aceste scurte precizari pentru ca instanta sa aiba o imagine mai ampla asupra contextului in care subscrisa (si nu numai) ne-am desfasurat (sau mai degraba nu) activitatea in ultimele 8 luni de zile.

In concluzie, pentru toate motivele anterior aratate, solicitam instantei ca prin hotararea ce o va pronunta, sa dispuna:

- Anularea in parte a Hotararii Guvernului nr.967/12.11.2020 publicata in M.Of. nr.1078/13.11.2020, respectiv a art.6 pct.1 din Anexa 3 a hotararii

- Suspendarea executarii dispozitiilor art.6 pct.1 din Anexa 3 a HG nr.967/12.11.2020 pana la solutionarea definitiva a cauzei”.


* Cititi aici intreaga actiune

* Cititi aici motivarea sentintei de la Tribunalul Bacau

Comentarii

# johanniskraut date 24 November 2020 19:50 +9

Pe alte meleaguri justitia a dat peste nas obsedatilor de la sanepid cu PCRul: http://www.dgsi.pt/jtrl.nsf/33182fc732316039802565fa00497eec/79d6ba338dcbe5e28025861f003e7b30

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

ATENTIE

Mesajele cu continut indecent nu vor fi postate.

Inainte de a posta, cititi regulamentul: Termeni legali si Conditii