Fosta sefa DIICOT Alina Bica (foto stanga) a facut un prim pas pentru desfiintarea condamnarii de 4 ani inchisoare cu executare pentru favorizarea faptuitorului. Este vorba despre o condamnare contra naturii in opinia noastra, in conditiile in care un Complet de 5 judecatori al ICCJ a ignorat decizia CCR privind lipsa completelor specializate la instanta suprema, hotarand executarea fostei sefe DIICOT desi cauza trebuia trimisa spre rejudecare la instanta de fond.

Astfel, luni, 21 septembrie 2020, un Complet de 5 judecatori al Inaltei Curti de Casatie si Justitie a admis in principiu cererea de recurs in casatie formulata de Alina Bica impotriva deciziei penale nr. 284 din 27 noiembrie 2019, pronuntata in dosarul 3067/1/2018, prin care a fost mentinuta sentinta de la fond prin care un complet de 3 judecatori ICCJ o condamnase pe fosta sefa DIICOT la 4 ani inchisoare cu executare pentru favorizarea faptuitorului. Evident, solutia Inaltei Curti de admitere in principiu a recursului in casatie nu schimba deocamdata cu nimic situatia juridica a Alinei Bica, fiind vorba doar despre un prim pas facut spre anularea deciziei de condamnare care va fi dipsusa doar in cazul admiterii recursului in casatie. Totusi, chiar si asa hotararea ICCJ apare ca un semn bun pentru Alina Bica, care inca mai poate spera ca in final Inalta Curte sa ii admita recursul in casatie impotriva deciziei de condamnare, pe care sa o desfiinteze. Ramane de vazut insa daca judecatorii ICCJ care vor solutiona recursul in casatie vor avea curajul sa pronunte o decizie favorabila celei mai mari dusmance a fostei sefe DNA Laura Kovesi (foto dreapta).

Iata minuta ICCJ pronuntata luni, 21 septembrie 2020, in dosarul 2180/1/2020:

“In baza art. 440 alin. (4) din Codul de procedura penala, admite in principiu cererea de recurs in casatie formulata de inculpata Bica Alina Mihaela impotriva deciziei penale nr. 284 din data de 27 noiembrie 2019 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, Completul de 5 Judecatori, in dosarul nr. 3067/1/2018. Trimite cauza in vederea judecarii recursului in casatie, la Completul de 5 Judecatori – Penal P1 - 2020.

Fixeaza termen de judecata, in sedinta publica, la data de 2 noiembrie 2020, pentru cand se citeaza recurenta inculpata Bica Alina Mihaela. Se va incunostiinta aparatorul ales al recurentei inculpate Bica Alina Mihaela cu privire la termenul acordat. Se va emite adresa la Baroul Bucuresti in vederea desemnarii unui aparator din oficiu pentru recurenta inculpata. Definitiva. Pronuntata in sedinta publica, azi, 21 septembrie 2020”.

Decizia CCR aplicata de ICCJ in alte dosare nu a avut valoare in cazul Alinei Bica

Amintim ca in 27 noiembrie 2020 un Complet de 5 judecatori al Inaltei Curti - format din judecatorii Simona Encean, Lucia Tatiana Rog, Alexandra Rus, Sandel Macavei si Maricela Cobzariu – a dispus condamnarea Alinei Bica la 4 ani inchisoare cu executere pentru favorizarea faptuitorului intr-un dosar instrumentat de DNA, respingand apelul acesteia fata de sentinta de la fond pronuntata in 29 noiembrie 2016. Decizia de condamnare a fost luata cu o opinie separata in sensul achitarii Alinei Bica.

Ciudata condamnare

Foarte ciudat este, credem noi, modul in care Inalta Curte a ignorat in dosarul Alinei Bica decizia CCR 417/2019 prin care s-a stabilit ca ICCJ a incalcat legea cand nu a avut complete specializate in materia coruptiei si ca dosarele DNA care fuseserea judecate la fond de complete nespecializate si care se aflau in apel trebuie trimise in prima instanta pentru rejudecare. Or, fix asta era situatia dosarului Alinei Bica, fosta sefa DIICOT fiind condamnata la fond de un complet nespecializat, iar cauza sa aflandu-se in faza apelului la momentul pronuntarii deciziei CCR, deci dosarul sau in care fusese trimisa de DNA trebuia intors la instanta de fond din punctul nostru de vedere pentru rejudecare. Desigur, este foarte posibil ca judecatorii ICCJ sa fi considerat ca decizia CCR nu se aplica in cazul Alinei Bica in conditiile in care favorizarea faptuitorului nu este fapta de coruptie. Asta desi DNA este structura de parchet care a trimis-o in judecata pe Bica.

Pe scurt, cronologia dosarului fostei sefe DIICOT Alina Bica a fost urmatoarea:

-Alina Bica a fost condamnata la 4 ani inchisoare cu executare pentru favorizarea faptuitorului, prin sentinta 1057 din 29 noiembrie 2016, din dosarul 2471/1/2015;

-in 26 iunie 2018, Completul de 5 judecatori a respins apelul Alinei Bica, mentinand sentinta de condamnare la 4 ani inchisoare cu executare;

-in 20 decembrie 2018, ca urmare a Deciziei CCR 685/2018 privind compunerea nelegala a Completelor de 5 judecatori de la Inalta Curte, instanta suprema a admis in principiu contestatia in anulare, suspendand executarea sentintei de condamnare la 4 ani inchisoare cu executare;

-in 18 martie 2019, Completul de 5 judecatori ICCJ a admis contestatia in anulare a Alinei Bica, dispunand desfiintarea deciziei de condamnare si rejudecarea apelului;

-in 3 iulie 2019, CCR a pronuntat decizia nr. 417 prin care a stabilit ca dosarele aflate in faza de apel la Completele de 5 judecatori sa fie trimise la fond spre rejudecare, pe mtiv ca in prima instanta nu au fost judecate de complete de 3 specializate in materia coruptiei, asa cum cerea art. 29 din Legea 78/2000;

-desi Alina Bica se afla fix in situatia de mai sus – dosarul sau fiind in faza de apel dupa ce la fond nu fusese solutionat de un complet de 3 specializat in materia coruptiei, deci trebuia trimis spre rejudecare de catre un complet specializat in fapte de coruptie – ICCJ a ignorat decizia CCR hotarand in 27 noiembrie 2019 mentinerea condamnarii fostei sefe DIICOT la 4 ani inchisoare cu executare.