BLOCAREA TARII ADUCE COLAPSUL ECONOMIC – Un antreprenor da glas exasperarii mediului de afaceri: „Decesele COVID sunt mult mai putine decat cele de gripa obisnuita... Chiar si-n timpul pandemiilor trecute, oamenii au mers la munca... Mii de proiecte antreprenoriale sunt complet destructurate... 10% din populatia activa e deja in somaj... Cati romani isi vor pierde locurile de munca si economiile? Cati vor ceda depresiei, abuzului de droguri si alcool sau sinuciderii? Cati isi vor pierde casele?”
Se fac tot mai auzite vocile din mediul de afaceri care le striga autoritatilor sa ia cizma de pe economie si sa permita redeschiderea firmelor. Daca miercuri, 1 aprilie 2020, va prezentam un patron din Caras-Severin care efectiv urla ca va iesi lumea in strada, nemaiputand sa rabde cutitul la os (click aici pentru a citi), de data aceasta va aratam cum mai multi oameni de afaceri incearca sa le deschida ochii autoritatilor, explicandu-le ca au exagerat profund cu masurile de prevenire a raspandirii epidemiei de coronavirus.
Este vorba despre initiativa #hailatreaba (in contrapondere la arhicunoscutul hashtag #stauacasa), pornita marti, 31 martie 2020, de catre omul de afaceri Octavian Badescu (foto 1), fost director al serviciului de curierat rapid PrioriPost din Posta Romana si fondator al mai multor firme de curierat si imobiliare. Pana la momentul scrierii acestui articol, miscarea reunea peste 420 de antreprenori, a precizat Badescu pentru Lumea Justitiei.
Miercuri, 1 aprilie 2020, Octavian Badescu le-a trimis o scrisoare deschisa presedintelui Klaus Iohannis (foto 2 stanga) si premierului Ludovic Orban (foto 2 dreapta), avertizandu-i asupra profundei crize economice care ne paste – cel putin pe noi, romanii – dupa epidemia de coronavirus. De ce? Din simplul motiv ca autoritatile le-au impus unor numeroase afaceri sa isi suspende activitatea pe timpul starii de urgenta, ignorand ca dupa aceea societatea va fi lovita de un val de someri si de falimente. De altfel, „aproximativ 10% din populatia activa este deja in somaj”, iar „sute de mii de venituri sunt afectate”, subliniaza Badescu. Astfel, va aparea un cerc vicios, intrucat redresarea economica a acestor angajatori si angajati va apasa tot pe bugetul de stat – deci pe fiecare contribuabil.
Situatia este cu atat mai aberanta, cu cat omenirea s-a mai confruntat cu pandemii, razboaie si crize (depresiuni) economice – si cu toate acestea oamenii au continuat sa mearga la munca, mentioneaza Octavian Badescu.
Si vor avea de suferit nu doar veniturile, ci si vietile personale ale oamenilor trimisi acum cu forta in somaj. Depresii, abuzuri de alcool si droguri sau chiar sinucideri sunt doar cateva dintre problemele la care ar fi trebuit deja sa se gandeasca mai-marii zilei, explica Octavian Badescu.
Cat priveste dimensiunea medicala a discutiei, si aici exista mai multe fatete. Pe de o parte, este dificil de precizat in ce masura oamenii au murit doar de coronavirus sau si din cauza comorbiditatilor. In al doilea rand, cifrele deceselor disponibile pana acum asaza COVID-19 pe pozitie inferioara in raport cu gripa sezoniera sau chiar cu pandemiile prin care globul pamantesc a trecut de-a lungul timpului, puncteaza omul de afaceri. Ca si cum nu ar fi fost de ajuns, tot efortul medical este concentrat aproape exclusiv pe coronavirus, romanii care sufera de alte boli fiind nevoiti pur si simplu sa rabde, asteptand sa treaca starea de urgenta, noteaza Badescu.
Concluzia manifestului #hailatreaba este ca guvernantii trebuie sa-i lase sa se intoarca in campul muncii pe acei antreprenori si angajati care doresc s-o faca pe propria raspundere si care, mai ales, stau sub amenintarea falimentului.
Prezentam textul integral al manifestului #hailatreaba, asa cum l-a postat omul de afaceri pe Facebook:
„Oprirea generalizata a vietii sociale si a economiei romanesti prin decrete militare ar trebui sa se incheie. Daunele de durata si de anvergura cauzate de acest precedent autoritar le depasesc cu mult pe cele cauzate de virusul COVID-19. Poporul roman – indivizi, familii, afaceri – trebuie sa decida singuri cum si cand sa revina la viata lor de zi cu zi.
Nicio institutie a Statului nu are caderea (cel putin morala) sa inchida viata economica si sociala a cetatenilor sai, pe termen nedefinit, sub pretextul unor 'situatii de urgenta'. Functionarii de stat si locali pot pretinde, sau chiar detine, puteri legale pentru a-si inchide comunitatile. Dar ar trebui sa reziste la exercitarea acestor puteri.
Consideram 'sanatatea' o chestiune ce intra in primul rand in zona de 'responsabilitate individuala' si abia apoi de responsabilitate a comunitatilor (familie, loc de munca, localitate). Responsabilitatea conceptului de 'stat' poate fi asumata eventual in profilaxie, in anumite interventii punctuale, tintite si in limitele bugetare prestabilite, fiind constienti ca niciun sistem nu este arhitecturat sa functioneze corect in regim de 'suprasarcina' conjuncturala.
Nu stim si inca nu putem sti cati romani se vor imbolnavi sau vor muri de virus.
Stim ca predictiile cu privire la infectia si ratele de deces sunt extrem de nesigure.
Chiar si decesele reale atribuite COVID-19 nu sunt atat de usor de numarat. Varsta, starea generala de sanatate si comorbiditatea sunt variabile dificil de evaluat, iar oamenii pot muri 'cu' virusul, dar nu 'din' cauza acestuia in mod necesar – dovada rata dintre vindecari si decese. De asemenea, este foarte dificil de evaluat letalitatea virusului in raport cu tipurile de gripa si raceli cunoscute anterior.
Pana in prezent, decesele COVID-19 in Romania si in alte parti din lume sunt cu mult mai putine decat decesele in anotimpurile gripei obisnuite sau din pandemiile anterioare. Aceasta intelegere este importanta pentru a pune virusul, iar raspunsul guvernului la acesta, in perspectiva. Chiar si in timpul pandemiilor, depresiilor si razboaielor mondiale trecute, oamenii au mers la munca.
Suntem la curent cu statisticile legate de victimele COVID-19 si cu scenariile estimate in functie de gradul de intensitate al reactiei guvernamentale, la nivelul statelor. Ne dorim un numar cat mai mic de victime ale pandemiei, dar, in acelasi timp, nu putem ignora numarul victimelor calculat ca rezultat al intregului proces sau costurile financiare ale diferitelor tipuri de interventii ale statelor, costuri care sub o forma sau alta sunt si vor fi suportate in final tot de catre contribuabili.
In 1850, economistul francez Frederic Bastiat a ajutat lumea sa inteleaga 'costurile vazute si nevazute' ale politicilor statului. Este simplu sa vezi cum carantinele si blocajele vor incetini raspandirea COVID-19. Este esential, dar nu atat de simplu, sa vedeti costurile si prejudiciile cauzate de oprirea economica. Doar atunci vom putea intelege rational compromisurile implicate.
In mai putin de o luna, mii de proiecte antreprenoriale mici si medii sunt complet destructurate. Companii mijlocii si mari se confrunta cu probleme majore. Aproximativ 10% din populatia activa este deja in somaj. Sute de mii de venituri sunt afectate. Libertatea individuala este profund afectata.
Cati romani care sufera de alte boli nu pot vedea acum un medic? Cati romani isi vor pierde locurile de munca, economiile de viata si sentimentul lor de valoare de sine? Cati vor ceda depresiei, abuzului de droguri, alcool sau sinucidere? Cati isi vor pierde casele, vor divorta sau vor suferi abuzuri? Cati nu se vor recupera niciodata in cariera lor? Cate intreprinderi mici, inclusiv cele vitale ale medicilor, vor disparea din comunitatea dvs.? Cati tineri nu vor mai 'decola' antreprenorial? Va creste criminalitatea?
Aceste intrebari nu sunt retorice. Toate aceste lucruri s-au intamplat, intr-o anumita masura, cu ocazia si in urma recesiunilor anterioare. Se vor intampla din nou – foarte curand – daca nu reusim sa actionam imediat. Mii si mii de intreprinderi mici si mijlocii sunt destructurate si se vor inchide, la fel cum au facut deja multi angajatori mai mari. Milioane de lucratori sunt deja someri, multi altii vor urma. Efectele vor fi in lant si se petrec deja.
Consideram ca masurile draconice impuse populatiei si agentilor economici trebuie sa inceteze, facand loc abordarilor rationale, echilibrate, constructive. Interventionismul politicului pentru combaterea epidemiei de coronavirus genereaza deja un adevarat genocid economic.
Consideram ca abordarea '#stamacasa', in forma continuata si impusa politic, a declansat si va accentua o criza economica, o posibila situatie de 'stagflatie' (n.r. inflatie si somaj ridicate iar crestere economica nula sau redusa), ce poate depasi ca impact negativ, ca pagube totale, criza medicala provocata de pandemia Covid-19.
Ne este teama ca din aceasta criza provocata de interventia politicului (care reprezinta Statul) vom iesi cu totii mai saraci si mai lipsiti de libertati si de independenta economica. 'Interven ionismul etatist' ocupa gradual un teren apartinand 'pietei libere' si consideram 'etatovirusul' mai periculos pentru societate in ansamblu decat 'coronavirusul'.
Ne este teama ca exista o probabilitate semnificativa ca evolutiile viitoare sa afecteze prin diferite masuri intr-o proportie mult mai mare pe cei mai cumpatati si si mai productivi indivizi si companii, prin diferite masuri ce vor fi impuse de catre factorul politic si justificate apoi prin 'nevoia de solidaritate'.
Consideram ca abordarea politica in problema 'coronavirus' este marcata, in general, de populism. Acesta are ca si cauze principale sistemul actual de vot – caracterizat prin necorelarea intre puterea de vot si contributia la bugetele publice – si consecinta sa directa – permanenta expansiune a statului in dauna sferei private (persoane fizice si juridice), la nivel de reglementari, de arii de responsabilitate si de marime a bugetelor.
Consideram ca oportunitatea care se cere a fi fructificata in aceasta conjunctura nefericita poate fi aceea de a deschide o discutie serioasa cu privire la reducerea atributiilor statului si implicit a costurilor sale, despre nevoia de echilibru bugetar si despre actuala forma a sistemului de vot, intrucat in aceste aspecte se afla radacina tuturor problemelor, a abordarilor eronate.
Nu vrem sa 'primim' nimic de la stat pentru care nu am platit.
Nu vrem sa fim 'protejati' fara sa cerem.
Nu vrem sa ne fie 'ingradita libertatea' atunci cand nu deranjam pe nimeni.
Vrem sa fim lasati sa ne 'asumam individual responsabilitatea' pentru propriile decizii!
Consideram ca nu virusul este cauza problemelor economice aparute deja, ci raspunsul inadecvat, disproportionat al politicului la aceasta provocare. Nu exista niciun conflict intre preocuparile umanitare si cele economice. O Romanie mai saraca va fi o Romanie mult mai putin sanatoasa, una mai vulnerabila la boli viitoare. O abordare locala, de jos in sus, este singura cale eficienta de a lupta cu virusul. Dupa cum vedem acum si am vazut si in trecut, in general, conducerea unui stat manifesta structural un deficit de competenta in timp de criza.
La nivel fundamental, libertatea este cu adevarat mai importanta decat securitatea – sau – in acest caz – decat o iluzie a securitatii. Guvernul nu poate decide ce aspecte ale vietii noastre sunt esentiale sau neesentiale. Poporul nu poate sta pur si simplu acasa si nu poate astepta ajutoarele guvernamentale din fonduri pe care guvernul, aflat intr-un permanent deficit bugetar, nu le are.
Stim ca nu suntem o societate avansata medical, tocmai din aceasta pricina tinem sa mentionam ca abordarea de fata este in deplina concordanta cu bunele practici pe care tarile din prima linie a combaterii pandemiei SARS-COV2, adica Coreea de Sud, Japonia si Taiwan le-au dovedit. Aceste tari, prin cele doua masuri simple si eficace: distributia de masti si distributia de teste, acompaniate de izolarea celor simptomatici sau asimptomatici, au reusit sa conjuge cele doua segmente din societate atat de importante acum: sanatatea si economia fara a le prejudicia impreuna sau separat.
Economia si urgenta repornirii sale nu este, in opinia noastra, un moft sau o atitudine de insubordonare ori de fronda, ci, asa cum arata nenumarati antreprenori, economisti, companii de analiza si strategie, o necesitate imediata interconectata in mod vital si cu strategia de combatere, pe termen mediu si lung, a pandemiei, de diminuare consistenta a efectelor sale cumulate si bineinteles de repornire accelerata a economiei.
Dupa cum stim cu totii, evolutia Romaniei nu a fost usoara in ultimii 30 de ani. De la angajat la angajator, de la firma mica la companie transnationala, provocarile si dificultatile imense ne-au calit pe toti in feluri extrem de complicate. Or, ratiunea, experienta, datele statistice, stiinta economica si o miriada de alte discipline ne arata cat de greu se construieste un climat economic stabil si cat de usor se pierde.
Prin urmare, pledam pentru un semnal inechivoc de a ne intoarce in cel mai scurt timp posibil in deplina activitate, doar aceia care gasim de cuviinta sa o facem, in deplina cunostinta de cauza si prin respectarea fireasca a regulilor de preventie in contextul actual.
Numai prin schimbarea de urgenta a paradigmei din #stamacasa in #hailatreaba putem reporni economia, limita pagubele produse deja si demara revenirea la o normalitate imperios necesara.
Stimati decidenti politici – Redeschideti economia, redati-ne libertatea! Hai la treaba!”
Adauga comentariu
DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii
Comentarii
# geo 2 April 2020 18:02 -50
# NM 2 April 2020 18:15 -45
# ghro 2 April 2020 19:43 +47
# Andrei Muresan (pseudonim) 2 April 2020 21:06 -48
# MIKE NICOLAU 2 April 2020 22:26 +41
# Antreprenor sau Cioclu ? Nu poate garanta pentru viata! 3 April 2020 08:22 +49
# gândirea libera 3 April 2020 08:40 +40
# gheo 3 April 2020 09:20 -18
# gândirea libera 3 April 2020 09:45 +38
# Laura 3 April 2020 10:29 +1
# gândirea libera 3 April 2020 12:08 +28
# Pintea 3 April 2020 12:43 +5
# Capac 4 April 2020 09:11 +7