29 March 2024

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

CAILE EXTRAORDINARE RAMAN GREU DE RAZBIT – Exclusiv. ICCJ a admis in 2014-2020 mai putin de 1 din 7 cai extraordinare de atac in materie penala. Cel mai mult succes: recursurile in casatie, cu 15,55% admise. Contestatii in anulare admise: 6,9%. Revizuirile: 5,62% sorti de izbanda. Recursurile in casatie raman cele mai numeroase. Contestatiile in anulare erau in 2014 aproape la fel de multe, dar pana in 2016 au coborat abrupt pana la nivelul revizuirilor (Statistica)

Scris de: Valentin BUSUIOC | pdf | print

4 April 2021 16:11
Vizualizari: 4894

Lumea Justitiei va prezinta in premiera nationala o statistica de interes pentru toti avocatii din Romania – cu atat mai mult cu cat tema de la care a pornit demersul nostru este dureros de actuala.



Abuziva condamnare a avocatului Robert Rosu de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie la inchisoare cu executare doar pentru ca si-a exercitat profesia a readus in prim-plan discutia despre caile extraordinare de atac in materie penala. De altminteri, Rosu insusi are acum pe rolul instantei supreme o asemenea cale extraordinara (contestatie in anulare) care a trecut recent de filtrul admisibilitatii (click aici pentru a citi).

In acest context, Lumea Justitiei a solicitat ICCJ, in baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, sa ne precizeze, defalcat pe ani, cate cai extraordinare de atac in materie penala au fost exercitate la nivelul instantei supreme impotriva unor condamnari definitive, iar dintre ele cate au fost admise si cate respinse.


Ne referim, desigur, la cele patru cai de atac pe care le gasim in Codul de procedura penala:


- contestatii in anulare;

- recursuri in casatie;

- revizuiri;

- redeschideri ale procesului penal in cazul judecarii in lipsa persoanei condamnate.


Ne vom concentra pe primele trei, intrucat redeschiderile au fost extrem de putine (sub 10 pe an, de multe ori chiar sub 5), dupa cum veti vedea in statistica anexata la final.

Am luat ca referinta perioada 1 februarie 2014 – 1 februarie 2021, intrucat la 1 februarie 2014 au intrat in vigoare noul Cod penal si noul Cod de procedura penala. O perioada care acopera atat ultimii doi ani de mandat ai Liviei Stanciu in fruntea Inaltei Curti (2014-2016), cat si domnia completa a Cristinei Tarcea (2016-2019), precum si primii doi ani de presedintie ai judecatoarei Corina Corbu (foto) – respectiv 2019-2021.

La randul ei, instanta suprema ne-a prezentat statisticile avand ca referinta intervalele 1 ianuarie – 31 decembrie ale fiecarui an din 2014 pana in 2020, plus luna ianuarie a anului curent.

De asemenea, precizam ca am analizat doar dosarele solutionate in anul respectiv, nu pe cele depuse.

Raportandu-ne la totalul contestatiilor in anulare, recursurilor in casatie si revizuirilor solutionate intre anii 2014 si 2020 (pentru 2021 nu este disponibila decat statistica lunii ianuarie), vedem ca media de admitere a acestor cai extraordinare de atac a fost de 13,15%. Altfel spus: mai putin de una din sapte actiuni a avut sorti de izbanda.

[Cei familiarizati cu definitiile din CPP pot sari peste urmatorul pasaj.]


Ce presupune fiecare cale de atac


Cazurile in care poate fi exercitata fiecare dintre cele patru cai de atac enumerate mai sus sunt enumerate in urmatoarele articole ale Codului de procedura penala:

- art. 426:

Cazurile de contestatie in anulare

Impotriva hotararilor penale definitive se poate face contestatie in anulare in urmatoarele cazuri:

a) cand judecata in apel a avut loc fara citarea legala a unei parti sau cand, desi legal citata, a fost in imposibilitate de a se prezenta si de a instiinta instanta despre aceasta imposibilitate;

b) cand inculpatul a fost condamnat, desi existau probe cu privire la o cauza de incetare a procesului penal;

c) cand hotararea din apel a fost pronuntata de alt complet decat cel care a luat parte la dezbaterea pe fond a procesului;

d) cand instanta de apel nu a fost compusa potrivit legii ori a existat un caz de incompatibilitate;

e) cand judecata in apel a avut loc fara participarea procurorului sau a inculpatului, cand aceasta era obligatorie, potrivit legii;

f) cand judecata in apel a avut loc in lipsa avocatului, cand asistenta juridica a inculpatului era obligatorie, potrivit legii;

g) cand sedinta de judecata in apel nu a fost publica, in afara de cazurile cand legea prevede altfel;

h) cand instanta de apel nu a procedat la audierea inculpatului prezent, daca audierea era legal posibila;

i) cand impotriva unei persoane s-au pronuntat doua hotarari definitive pentru aceeasi fapta”;

- art. 433:

Scopul recursului in casatie si instanta competenta

Recursul in casatie urmareste sa supuna Inaltei Curti de Casatie si Justitie judecarea, in conditiile legii, a conformitatii hotararii atacate cu regulile de drept aplicabile”;

- art. 434:

Hotararile supuse recursului in casatie

(1) Pot fi atacate cu recurs in casatie deciziile pronuntate de curtile de apel si de Inalta Curte de Casatie si Justitie, ca instante de apel, cu exceptia deciziilor prin care s-a dispus rejudecarea cauzelor.

(2) Nu pot fi atacate cu recurs in casatie:

a) hotararile de respingere ca inadmisibila a cererii de revizuire;

b) hotararile de respingere a cererii de redeschidere a procesului penal in cazul judecarii in lipsa;

c) hotararile pronuntate in materia executarii pedepselor;

d) hotararile pronuntate in materia reabilitarii;

e) solutiile pronuntate cu privire la infractiuni pentru care actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate;

f) Incetat efectele juridice (n.r. ca urmare a unei decizii de neconstitutionalitate).

g) Incetat efectele juridice (n.r. idem).

(3) Recursul in casatie exercitat de procuror impotriva hotararilor prin care s-a dispus achitarea inculpatului nu poate avea ca scop obtinerea condamnarii acestuia de catre instanta de recurs in casatie”;

- art. 438:

Cazurile in care se poate face recurs in casatie

(1) Hotararile sunt supuse casarii in urmatoarele cazuri:

1. in cursul judecatii nu au fost respectate dispozitiile privind competenta dupa materie sau dupa calitatea persoanei, atunci cand judecata a fost efectuata de o instanta inferioara celei legal competente;

2. abrogat;

3. abrogat;

4. abrogat;

5. abrogat;

6. abrogat;

7. inculpatul a fost condamnat pentru o fapta care nu este prevazuta de legea penala;

8. in mod gresit s-a dispus incetarea procesului penal;

9. abrogat;

10. abrogat;

11. nu s-a constatat gratierea sau in mod gresit s-a constatat ca pedeapsa aplicata inculpatului a fost gratiata;

12. s-au aplicat pedepse in alte limite decat cele prevazute de lege;

13. abrogat;

14. abrogat;

(2) Cazurile prevazute la alin. (1) pot constitui temei al casarii hotararii doar daca nu au fost invocate pe calea apelului sau in cursul judecarii apelului ori daca, desi au fost invocate, au fost respinse sau instanta a omis sa se pronunte asupra lor.

(3) In cazul in care cererea de recurs in casatie a fost respinsa, partea sau procurorul care a declarat recursul in casatie nu mai poate formula o noua cerere impotriva aceleiasi hotarari, indiferent de motivul invocat”;

- art. 453:

Cazurile de revizuire

(1) Revizuirea hotararilor judecatoresti definitive, cu privire la latura penala, poate fi ceruta cand:

a) s-au descoperit fapte sau imprejurari ce nu au fost cunoscute la solutionarea cauzei si care dovedesc netemeinicia hotararii pronuntate in cauza;

b) hotararea a carei revizuire se cere s-a intemeiat pe declaratia unui martor, opinia unui expert sau pe situatiile invederate de un interpret, care a savarsit infractiunea de marturie mincinoasa in cauza a carei revizuire se cere, influentand astfel solutia pronuntata;

c) un inscris care a servit ca temei al hotararii a carei revizuire se cere a fost declarat fals in cursul judecatii sau dupa pronuntarea hotararii, imprejurare care a influentat solutia pronuntata in cauza;

d) un membru al completului de judecata, procurorul ori persoana care a efectuat acte de urmarire penala a comis o infractiune in legatura cu cauza a carei revizuire se cere, imprejurare care a influentat solutia pronuntata in cauza;

e) cand doua sau mai multe hotarari judecatoresti definitive nu se pot concilia;

f) hotararea s-a intemeiat pe o prevedere legala care, dupa ce hotararea a devenit definitiva, a fost declarata neconstitutionala ca urmare a admiterii unei exceptii de neconstitutionalitate ridicate in acea cauza, in situatia in care consecintele incalcarii dispozitiei constitutionale continua sa se produca si nu pot fi remediate decat prin revizuirea hotararii pronuntate.

(2) Revizuirea hotararilor judecatoresti penale definitive, exclusiv cu privire la latura civila, poate fi ceruta numai in fata instantei civile, potrivit Codului de procedura civila.

(3) Cazurile prevazute la alin. (1) lit. a) si f) pot fi invocate ca motive de revizuire numai in favoarea persoanei condamnate sau a celei fata de care s-a dispus renuntarea la aplicarea pedepsei ori amanarea aplicarii pedepsei.

(4) Cazul prevazut la alin. (1) lit. a) constituie motiv de revizuire daca pe baza faptelor sau imprejurarilor noi se poate dovedi netemeinicia hotararii de condamnare, de renuntare la aplicarea pedepsei, de amanare a aplicarii pedepsei ori de incetare a procesului penal, iar cazurile prevazute la alin. (1) lit. b)-d) si f) constituie motive de revizuire daca au dus la pronuntarea unei hotarari nelegale sau netemeinice.

(5) In cazul prevazut la alin. (1) lit. e), toate hotararile care nu se pot concilia sunt supuse revizuirii”;

- art. 465 alin. 1:

Revizuirea in cazul hotararilor Curtii Europene a Drepturilor Omului

(1) Hotararile definitive pronuntate in cauzele in care Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat o incalcare a drepturilor sau libertatilor fundamentale ori a dispus scoaterea cauzei de pe rol, ca urmare a solutionarii amiabile a litigiului dintre stat si reclamanti, pot fi supuse revizuirii, daca vreuna dintre consecintele grave ale incalcarii Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si a protocoalelor aditionale la aceasta continua sa se produca si nu poate fi remediata decat prin revizuirea hotararii pronuntate”.

- art. 466:

Redeschiderea procesului penal in cazul judecarii in lipsa persoanei condamnate

(1) Persoana condamnata definitiv care a fost judecata in lipsa poate solicita redeschiderea procesului penal in termen de o luna din ziua in care a luat cunostinta, prin orice notificare oficiala, ca s-a desfasurat un proces penal impotriva sa.

(2) Este considerata judecata in lipsa persoana condamnata care nu a fost citata la proces si nu a luat cunostinta in niciun alt mod oficial despre acesta, respectiv, desi a avut cunostinta de proces, a lipsit in mod justificat de la judecarea cauzei si nu a putut incunostinta instanta. Nu se considera judecata in lipsa persoana condamnata care si-a desemnat un aparator ales ori un mandatar, daca acestia s-au prezentat oricand in cursul procesului, si nici persoana care, dupa comunicarea, potrivit legii, a sentintei de condamnare, nu a declarat apel, a renuntat la declararea lui ori si-a retras apelul.

(3) Pentru persoana condamnata definitiv judecata in lipsa fata de care un stat strain a dispus extradarea sau predarea in baza mandatului european de arestare, termenul prevazut la alin. (1) curge de la data la care, dupa aducerea in tara, i-a fost comunicata hotararea de condamnare.

(4) Procesul penal nu poate fi redeschis in cazul in care persoana condamnata a solicitat sa fie judecata in lipsa.

(5) Dispozitiile alineatelor precedente se aplica in mod corespunzator persoanei fata de care s-a pronuntat o hotarare de renuntare la aplicarea pedepsei sau de amanare a aplicarii pedepsei”.


Cifre generale


Cele mai multe cai extraordinare de atac in perioada 2014-2020 au fost recursurile in casatie, cu un minim de 370 in 2014 si un maxim de 583 in 2016. Tot ca volum, ele erau initial apropiate de contestatiile in anulare (cele mai numeroase: 354 in 2014), insa acestea au scazut abrupt in urmatorii doi ani, ajungand in 2016 la un nivel comparabil cu cel al revizuirilor. De altfel, tot anul 2014 a fost cel mai aglomerat la Inalta Curte in materie de revizuiri: 130 de dosare (vezi tabel 1 si grafic 1).

 

 



Insistam asupra revizuirilor in intervalul 2016-2020, perioada marcata de trei decizii istorice ale Curtii Constitutionale:

- Decizia 51/2016 privind scoaterea SRI din dosarele penale;

- Decizia 685/2018 privind nelegala compunere a Completurilor de 5 ICCJ puse cu mana;

- Decizia 417/2019 privind obligativitatea ca Inalta Curte sa constituie completuri specializate in judecarea cauzelor de coruptie.

Or, dupa cum am vazut mai sus, art. 453 alin. 1 lit. f CPP spune ca poate fi introdusa revizuirea impotriva unei condamnari definitive cand „hotararea s-a intemeiat pe o prevedere legala care, dupa ce hotararea a devenit definitiva, a fost declarata neconstitutionala ca urmare a admiterii unei exceptii de neconstitutionalitate ridicate in acea cauza, in situatia in care consecintele incalcarii dispozitiei constitutionale continua sa se produca si nu pot fi remediate decat prin revizuirea hotararii pronuntate”.

Asa cum veti citi in PDF-ul anexat la final, revizuirile inaintate la ICCJ (deci nu cele solutionate) au consemnat o crestere semnificativa in 2016 si 2017 fata de 2015 (de la 42 la 61, apoi la 69), au avut o evolutie neconcludenta din 2017 pana in 2019 (cu suisuri si coborasuri), dar au fost mai mult decat duble in 2020 comparativ cu 2019, sporind de la 33 la 71.


Recursurile in casatie au fost cele mai rodnice


Cifrele furnizate de ICCJ la solicitarea Luju.ro arata ca recursurile in casatie au avut in 2014-2020 cea mai mare rata de admisibilitate, media intervalului fiind de 15,55%. Cel mai prielnic an a fost 2016, cu 36,19% astfel de cai admise, urmat imediat de prabusirea catre minimul perioadei analizate, anul 2017 aducand victorii pentru condamnatii definitiv in numai 4,99% dintre dosarele solutionate (vezi tabel si grafic 2).

 

 



Trei ani necrutatori la contestatiile in anulare


Evolutia contestatiilor in anulare se remarca atat prin imputinarea vertiginoasa a unor astfel de dosare solutionate din 2014 pana in 2016, cat si prin trei ani consecutivi fara nicio victorie pentru condamnatii definitiv: zero asemenea cai de atac admise in 2017, 2018 si 2019.

Media actiunilor admise a fost de 6,9%, varful fiind atins in 2016 – respectiv 25,28% dintre dosare solutionate favorabil (vezi tabel si grafic 3).

 

 



Placuta surpriza a revizuirilor din 2016-2017


Daca intervalul 2016-2017 a adus dezamagiri statistice in materie de recursuri in casatie si contestatii in anulare (a se vedea prabusirile procentelor expuse mai sus), fix opusul se poate afirma despre revizuiri. Aceste cai de atac au cunoscut un puseu de victorii in 2017, rata actiunilor admise crescand de peste 6 ori prin raportare la 2016: de la 1,75% la 10,95%.

Media celor sapte ani analizati in ceea ce priveste dosarele de revizuire solutionate favorabil s-a cifrat la 5,62% (vezi tabel si grafic 4).

 

 


In incheiere, va lasam sa cititi singuri cifrele privind cazurile de redeschideri ale procesului penal in cazul judecarii in lipsa persoanei condamnate, precum si situatia tuturor celor patru cai extraordinare de atac la nivelul lunii ianuarie 2021.


* Cititi aici intreaga statistica a ICCJ

Comentarii

# nae din dealul feleacului date 4 April 2021 17:44 +4

D-le autor Valentin Busuioc,de caile extraordinare in procese civile de ce nu vorbiti,ca aici e mai mare prapadul?Tara asta nu e in stare sa produca doua coduri,civil si penal si alte doua coduri de procedura,civila si penala?Ca nu mai incape "feisbucul"de laudatio a caselor de avocatura precum si o "armata"de judecatori si procurori citi ii are tara si care la un loc sint mai numerosi decit armata lui Ciuca;ca sa nu mai vorbim ce salarii babane incaseaza .Caile de atac (toate)admise sunt simple colaborari infractionale!In RO ca sa cistigi un proces nu ai nevoie de avocat ci ai nevoie de judecator!Halal justitie!

# Redundanța ciclică a pungășiei judiciare date 4 April 2021 18:15 -6

Din schema de mai sus putem înțelege că mai ușor trece o cămilă prin urechea acului decât un jude de la Magna Cloaca Aequitatis (Marea Hazna Judiciară) să recunoască tembelismele unor colegi de rang inferior. Dar, ne aducem aminte de alegația preferată ca argument de paraditori: „Nu există nici o hotărâre judecătorească care să precizeze eventuale nereguli, abuzuri, etc”. Ș-atunci stai și te crucești cu deștul mare de la piciorul stâng: juzii, dintr-un infect spirit de solidaritate de GRUP INFRACȚIONAL, nu admit căile extraordinare. Infractorii ceia mai mititei, argumentează exact cu rezultatul acțiunii infame ale juzilor cârdași-solidari. Și atunci, nu poți să nu te întrebi: ce dracu e megapungășia asta ciclică? Un câine care se învârte încercând să-și muște coada sau un câine care stă încovrigat, lingându-și [beep]a?

# maxtor date 4 April 2021 21:20 -1

eee,maxtor e pe civil.....

# Lorenzo de Medici date 5 April 2021 10:35 +1

Luând de bune cifrele, ar trebui, spre exemplu în cazul procentului de 15, 55 % admisibilitate la recursul în casație, să vedem care este procentul de inculpați achitați în recurs în casație, după ce au fost, pe nedrept, condamnați la fond și în apel. Ca să vedem eficiența celor 15, 55 %. Că nu mă încântă cu nimic, cel puțin pe mine, că din cele 15, 55 % am 0 achitați în recursul în casație, ele însemnînd, de fapt, doar înlăturarea formală a unor greșeli de drept, care, pe fond, nu schimbă cu nimic situația judiciară a recurentului.

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 28.03.2024 – Bomba cu fas a lui Kovesi

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva