CALVARUL DEVESELU – MApN a adus in pragul falimentului un om de afaceri. Antreprenorul Petre Tanase Marinescu se chinuie de 23 de ani sa-si recupereze in instanta zeci de milioane de lei de la Ministerul Apararii pentru neplata unor lucrari executate la baza militara Deveselu. MApN a efectuat plati cu intarziere, obligandu-l pe omul de afaceri sa se imprumute la banca pentru a-si plati muncitorii. Marinescu si-a pierdut peste doua decenii alergand de la o instanta la alta (Documente)

Scris de: Valentin BUSUIOC

04.08.2019 10:35
Vizualizari: 8100

Lumea Justitiei va prezinta tulburatorul caz al unui antreprenor roman adus in pragul falimentului de catre Ministerul Apararii Nationale, de la care de 23 de ani incoace se chinuie sa recupereze in instanta zeci de milioane de lei. Ajuns la limita disperarii si cu sanatatea subrezita, omul de afaceri Petre Tanase Marinescu (foto) se zbate sa demonstreze justitiei din Romania faptul ca MApN nu si-a respectat angajamentele legate de un contract pentru lucrari la baza militara de la Deveselu (care in prezent gazduieste celebrul scut antiracheta). Veti vedea cum ministerul refuza sa-i plateasca lui Marinescu banii a caror lipsa aproape i-au falimentat firma. Necazurile nici pe departe nu s-au incheiat, antreprenorul ambitionandu-se sa-si duca lupta mai departe chiar si in zilele noastre.


Totul a inceput pe 1 august 1993, cand intre societatea teleormaneanului Petre Tanase Marinescu (SC Alex Prod Com SRL din Alexandria) si Ministerul Apararii Nationale a fost incheiat contractul nr. 1/1993, prin care cea dintai se obliga ca in intervalul 15 august 1993 – 15 septembrie 1994 sa execute diverse lucrari la baza militara de la Deveselu (UM 01905): „lucrari de revizii si reparatii a instalatiilor electrice de forta, comanda, instalatii de iluminat, reparatii tencuieli, finisaje si vopsitorii”, dupa cum se arata in cererea de chemare in judecata depusa la Tribunalul Bucuresti pe 11 octombrie 1996 (vezi Anexa 1). Valoarea totala a contractului: 150 de milioane de lei vechi.

Bani cu taraita

In august, septembrie si octombrie 1993, beneficiarul a receptionat lucrarile, acordandu-le calificativul „bine” si virandu-i firmei constructoare suma de 29.848.112 lei vechi (ROL). In 1994, compania lui Petre Tanase Marinescu a primit de la MApN alta transa, in valoare de 21.115.977 ROL. Totusi, ministerul Apararii Nationale se angajase prin contract sa plateasca 30% in avans (iar nu pe parcursul derularii lucrarilor), sustine Marinescu in cererea de chemare in judecata. Asa se face ca ministerul a ramas dator cu niste zeci de milioane de lei vechi (inclusiv penalitati de intarziere si majorari cauzate de inflatie), bani a caror palta a tot amanat-o. Intre timp, societatea a fost nevoita sa contracteze imprumuturi bancare ca sa-si poata plati angajatii pana la data de 16 august 1995, cand au fost receptionate lucrarile. Chiar si aceasta receptie avusese loc cu intarziere (sustine antreprenorul), intrucat lucrarile fusesera incheiate inca din 28 noiembrie 1994.

Asa cum puteti citi mai jos, necazurile au inceput inca din iunie 1994, cand Petre Tanase Marinescu s-a dus la baza militara din Deveselu, sa-si ceara sumele restante. Intre timp, se schimbase garnitura de conducere, iar noii ofiteri ii acuzau pe cei vechi de intelegeri necinstite cu antreprenorul. Pana la urma, noii sefi de la Deveselu i-au platit lui Marinescu o parte din bani, insa au pretins ca acesta nu efectuase toate lucrarile la care se obligase. Din disperare de cauza, omul de afaceri a mers chiar pana la Ministerul Apararii Nationale. La randul sau, MApN a trimis la Deveselu o comisie care dupa o verificare sumara a asternut pe hartie niste constatari neconforme cu realitatea, reclama Petre Tanase Marinescu. In cele din urma, omul de afaceri a fost nevoit sa notifice baza de la Deveselu prin executor judecatoresc, insa fara niciun rezultat. Motiv pentru care Marinescu a apelat la instanta.

Iata cel mai important pasaj din cererea de chemare in judecata:

Desi beneficiarul s-a obligat prin Contract la plata in avans a 30% din valoarea contractului pentru procuroarea de materiale si nu si-a onorat aceasta obligatie, tot amanand-o, noi am continuat executarea lucrarilor, procurand materiale din banii nostri si din credite bancare, considerand ca un beneficiar cum este MApN isi va onora obligatiile asumate. In perioada mai-iunie 1994, s-au produs modificari si in structura de personal a beneficiarului si noii veniti in cadrul serviciului cazarmare n-au mai luat in considerare procesele verbale de receptie si predare a lucrarilor, asa cum am aratat.

Astfel ca, pe data de 23.06.1994, ne-am prezentat la UM 01905 Deveselu impreuna cu alti ofiteri din cadrul serviciului tehnic nou-constituit (asa cum reiese din procesul verbal incheiat la acea data), care au afirmat ca fostul sef al serviciului, mr. ing. Ioana Tudor si mr. Popovici Gheorghe, sunt niste afaceristi, iar de acum incolo ei raspund de totul si n-o sa mai primim niciun ban daca nu dam declaratie ce le-am oferit acestora. Asta s-o facem cat mai repede si sa incheiem si un proces verbal tot repede, ca ei sunt foarte operativi. Ni s-au restituit o parte din situatiile de plata ale lucrarilor care deja erau receptionate si predate beneficiarului din 1993. Celelalte situatii de plata le vor onora cand considera ei de cuviinta, dar sa mai reducem coeficientul pentru transportul materialelor si fondul de risc.

La inceputul lunii iulie 1994, s-au prezentat la mine acasa lt. col. Preda, lt. col. Roman de la sectia de cazare si mr. Paun de la Contrainformatii, care mi-au cerut sa dau declaratie scrisa cu ce bani am mituit pe mr. Ioana Tudor si mr. Popovici Gheorghe, spunandu-mi ca daca declar aceasta, mi se vor deconta a doua zi lucrarile executate. Bineinteles ca am refuzat acest lucru, intrucat nu era adevarat ceea ce mi se cerea sa declar. Atunci col. Preda m-a amenintat, spunandu-mi ca o sa-mi arate ce inseamna armata.

Pe data de 07.07.1994, am fost convocat iar la UM 01905 Deveselu, unde a participat si un alt ofiter de la contrainformatii, al carui nume nu-l stiu. Acolo mi s-a promis (scrie acest lucru in procesul verbal) ca facturile 7, 6, 3, 5, FN/02.94; FP/01.94 si FN/03.94 (le-am numit FN pentru ca erau scrise pe o coala de hartie din care nu se vedea mai nimic) vor mai fi recalculate de comisie si vor fi platite, dar sa mai modificam indicatorii din recapitulatie.

Cand am explicat ca lucrarile cuprinse in factura F 001/2.08.1993 sunt lucrarile considerate de conducerea UM 01905 ca cele mai urgente atunci (lipsa energie, lipsa apa potabila s.a.) si s-a facut o situatie cu aceste lucrari la inceputul activitatii noastre acolo cand nu ni se ceruse inca de beneficiar sa facem situatiile de plata pe fiecare obiectiv in parte, mi-au spus ca nici nu vor sa auda de asa ceva, ca vreau sa apar pe escrocii care au fost inainte la serviciul tehnic. Si au scris totusi in procesul verbal ca aceste lucrari nu se regasesc pe teren. Lucru care nu era adevarat.

Intelegand ca plata lucrarilor se tergiverseaza intentionat si datorita faptului ca nu mai aveam pur si simplu puterea sa ma mai lupt pentru aceasta cauza, in speranta ca cel putin vor veni altfel de oameni din Directia de Constructii sau din MApN, m-am adresat domnului ministru Tinca (n.r. Gheorghe Tinca, ministrul Apararii din guvernul Nicolae Vacaroiu) printr-o scrisoare pe data de 11.08.1994. Urmare acestei scrisori, pe data de 20.09.1994 se deplaseaza o comisie din partea UM 02496 Bucuresti (...) la UM 01905 Deveselu, care numai in cateva ore verifica iar lucrarile executate de 21 de muncitori intr-un an si jumatate, intr-o cazarma care are un perimetru de sute de hectare, unde sunt dispersate 20 de pavilioane, lucrari incluse in 20 de situatii de lucrari (la acea data) si numai a caror insiruire verbala ar lua timpul cat a stat acea comisie in unitate, nemaicalculand timpul cat a durat scrierea Actului de Constatare.

In acest document se scriu adevarate ineptii. Astfel, se insereaza in acest document (intocmit in mod unilateral de beneficiar si forul sau superior) ca nu sunt executate in diverse pavilioane lucrari in valoare de 51.611.807 lei. Ceea ce ar fi insemnat ca bucatariile, instalatiile electrice si sanitare aferente acestora, cat si centralelor termice, ateliere, dormitoare, birouri s.a. nu ar fi in stare de functiune si ca in mod practic activitatea unitatii ar fi fost compromisa. Or, in aceasta situatie, beneficiarul ar fi procedat imediat la rezilierea contractului si trimiterea noastra in judecata, odata cu interzicerea accesului lucratorilor nostri in unitate pentru a continua lucrarile. Lucrari care s-au incheiat, conform adresei nr. A 710/15.05.1996, a UM 01871 (fosta 01905) Deveselu pe data de 28.11.1994, data de la care, conform legii, am inceput sa percepem majorari de intarziere pentru neplata sumelor datorate (...).

Pe data de 31.10.1994, ne-am adresat si domnului sef de Stat Major al Aviatiei Militare, prin adresa nr. 100, iar dansul ne spune in adresa nr. K 3720/21.11.1994 ca n-am fi efectuat lucrari in valoare de 18.807.540 lei. Un alt punct de vedere...

In urma acestei situatii, am procedat la notificarea beneficiarului prin executorul judecatoresc al Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti, dar nici acum beneficiarul nu-si onoreaza datoriile. Mai mult, prin adresa nr. K 1434 din 6.04.1995, ne spune de aceasta data ca valoarea 'lucrarilor neefectuate' nu mai este nici de 51.611.807 lei (cum constatase pe 20.09.1994), nici de 18.807.540 lei (cat spunea pe 21.11.1994), ci de 31.235.826 lei. Ce sa mai credem?

Prin adresa nr. 15/17.04.1995, noi avertizam beneficiarul asupra aberantei 'constatarilor' sale, efectuate – asa cum am mai precizat – in mod unilateral, si ca-i vom trimite inca un rand complet de documentatie pentru toate lucrarile efectuate pana la data de 28.11.1994, pentru a fi avizate si a ni se face plata acestora. Speranta de a primi banii pentru care am muncit ne-a fost spulberata cand am auzit de la alti constructori care se aflau la sediul paratei din Bucuresti, ca si noi, ca in aceeasi situatie mai sunt inca 48 de firme de constructii din tara si ca pe la comandament se vehiculeaza ideea ca si inainte de Revolutie concentra armata oameni pentru anumite munci. Da, dar atunci tot li se platea ceva; si, in plus, materialele le procura statul, nu muncitorii sau celelalte firme de constructii. Iar acum noi avem 22 milioane de plata salarii restante, iar muncitorilor care ne-au actionat in judecata instanta a hotarat sa platim dublu salariile acestora, fiind vorba de intarzieri la plata de ani de zile si, conform adresei nr. 12065/19.07.1996 a Administratiei Financiare si Trezoreriei Municipiului Alexandria (...), avem de plata numai pana la 21.05.1996 suma de 24.126.472 lei pentru neplata TVA, si la Directia de Munca Judeteana Teleorman avem neplatite sume de 7.268.000 lei.

La toate acestea se mai adauga faptul ca desi prin Actul Aditional la Contract, stabilim cu beneficiarul ca ora medie sa fie platita la suma de 1.125 lei (la nivelul anului 1993), urmand ca acesteia sa i se aplice indexarile ce vor surveni si cota de beneficiu la 17%, beneficiarul nu mai plateste indexarile survenite pe parcurs la manopera, iar pentru cota de beneficiu ne-a amenintat ca daca trecem in situatiile de plata mai mult de 5%, nu ni le mai primeste pur si simplu la plata.

Urmare acestor stari de fapt, constructorii fac apel la instantele de judecata si acestea le dau castig de cauza. Asa se face ca pe data de 04.07.1995, ne intalnim cu alta comisie a beneficiarului si conform Actului de constatare din acea data, beneficiarul ne 'invata' pentru ultima data – cel putin asa a spus – sa intocmim situatiile de lucrari.

Acum toate lucrarile – atat cele efectuate in 1993, cat si cele din 1994 – sunt receptionate cu calificativul 'Bine' pe data de 16.08.1995, asa cum rezulta din cele doua procese verbale de receptie (...). Si in urma acestei receptii se inainteaza beneficiarului 3 (trei) exemplare de documentatie cu adresa nr. 24/4.09.1995, dar primim documentatia aprobata nu imediat (cum se specifica in contract), ci de abia pe data de 02.08.1996, cu adresa nr. K 1694, fara insa ca beneficiarul sa plateasca aceste lucrari nici pana la data la care ne adresam dumneavoastra. Caci la serviciul respectiv sunt alti ofiteri acum!”

Razboi cu MApN pe doua fronturi. Ministerul Apararii a uitat sa timbreze apelul

In 1998, in doua dosare separate, Tribunalul Bucuresti i-a dat castig de cauza lui Petre Tanase Marinescu, obligand MApN la plata a:

- 51.435.997 lei reprezentand contravaloarea lucrarilor neachitate si penalitati in acelasi cuantum, precum si 10.000 lei cheltuieli de judecata;

- 344.191.367 lei daune-interese compensatorii si 12.050.000 lei cheltuieli de judecata (vezi Anexa 2).

Redam minuta sentintei civile nr. 473 din 6 februarie 1998, pronunate in dosarul nr. 5504/1996 de judecatoarea TMB Hermina Ignat:

Admite in pate actiunea reclamantei SC Alex Prod Com SRL in contradictoriu cu UM 01835/K Bucuresti, astfel cum a fost precizata.

Obliga parata la plata sumei de 51.453.997 lei contravaloare lucrari si la 51.453.997 lei penalitati.

Obliga parata la plata sumei de 10.000 lei cheltuieli de judecata.

Cu apel in 15 zile de la comunicare.

Pronuntata in sedinta publica azi, 6 februarie 1998”.

Prezentam minuta sentintei civile nr. 5auto din 30 noiembrie 1998, pronuntate in dosarul nr. 4299/1998 de judecatorul TMB Pavel Filip:

Admite actiunea restransa formulata de reclamanta SC Alex Prod Com SRL, cu sediul in Alexandria, str. Mihail Kogalniceanu, nr. 126, jud. Teleorman, in contradictoriu cu UM 01835/K Bucuresti, cu sediul in sos. Bucuresti-Ploiesti, km 16.

Obliga parata la 344.191.367 lei daune interese compensatorii.

Obliga parata la 12.050.000 lei cheltuieli de judecata.

Cu apel.

Pronuntata in sedinta publica azi 30.11.1998”.

In anul urmator, apelul MApN impotriva celei de-a doua sentinte a fost anulat ca netimbrat de catre judecatoarele Cristina Scheaua si Veronica Popescu de la Curtea de Apel Bucuresti (vezi Anexa 3).

Iata minuta deciziei civile nr. 374 din 24 februarie 1999 pronuntate in dosarul nr. 497/1999:

Anuleaza ca netimbrat apelul declarat de Ministerul Apararii Nationale, cu sediul in Bucuresti, str. Izvor, nr. 13-15, sector 5, impotriva sentintei civile nr. 5auto/30.11.1998, pronuntate de Tribunalul Bucuresti – Sectia Comerciala, in dosarul nr. 4299/1997, in contradictoriu cu SC Alex Prod Com SRL, cu sediul in Alexandria, str. Mihail Kogalniceanu, nr. 126, jud. Teleorman.

Definitiva. Cu recurs.

Pronuntata in sedinta publica de la 24 februarie 1999”.

In ceea ce priveste primul dosar, Ministerul Apararii Nationale a atacat cu apel sentinta Tribunalului Bucuresti. Prin decizia nr. 1058 din 26 iunie 1998, Curtea de Apel Bucuresti a mentinut suma de peste 51,45 milioane lei, dar a respins cererea SC Alex Prod Com SRL privind intarzierile la plata. La randul ei, societatea lui Petre Tanase Marinescu a depus recurs la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Judecatoarele supreme Gabriela Stecoza, Ruxandra Neagu si Ana Alexandrina Savin i-au respins recursul, dand dreptate CAB, care constatase ca reclamanta invocase o lege abrogata (vezi Anexa 4):

Prin contract, la capitolul privind raspunderea contractuala, partile au prevazut ca pentru neindeplinirea obligatiilor asumate, 'partea in culpa datoreaza celeilalte parti penalitati prevazute de legea contractelor economice'.

Instanta de apel a retinut intemeiat ca trimiterea partilor la legea contractelor economice – aplicabila unitatilor socialiste de stat –, care a fost abrogata inca din 1990, este fara temei, astfel ca clauza penala nefiind convenita in sensul stabilirii unor penalitati certe aplicabile, pretentiile privind acest capat de cerere sunt neintemeiate”.

Redam minuta deciziei nr. 1598/27 aprilie 1999 din dosarul nr. 4910/1998:

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta SC Alex Prod Com SRL Alexandria impotriva deciziei civile nr. 1058 din 26 iunie 1998 a Curtii de Apel Bucuresti – Sectia Comerciala.

Irevocabila.

Pronuntata in sedinta publica astazi, 27 aprilie 1999”.

In cealalta cauza, MApN a depus recurs, care a fost admis pe 24 februarie 2000 de catre judecatorii Georgeta Teodorescu, Nicolae Mihai si Dorica Toaca de la Curtea Suprema de Justitie (vechea denumire a Inaltei Curti). Pe cale de consecinta, cei trei magistrati supremi au trimis dosarul spre rejudecare la Curtea de Apel Bucuresti (vezi Anexa 5).

Iata minuta deciziei nr. 1010/24 februarie 2000 din dosarul nr. 3384/1999:

Admite recursul declarat de paratul Ministerul Apararii Nationale impotriva deciziei nr. 374 din 24 februarie 1999 a Curtii de Apel Bucuresti – Sectia Comerciala.

Caseaza decizia atacata si trimite cauza spre rejudecare aceleiasi instante.

Irevocabila.

Pronuntata in sedinta publica astazi, 24 februarie 2000”.

Intoarsa la CAB, cauza s-a soldat cu un nou esec pentru MApN, judecatorul Decebal Taragan respingand apelul Ministerului Apararii Nationale (vezi Anexa 6).

Prezentam minuta deciziei civile nr. 1891 din 21 iunie 2000 pronuntate in dosarul nr. 1743/2000:

In apel dupa casare,

Respinge ca nefondat apelul formulat de apelantul parat Ministerul Apararii Nationale, cu sediul in Bucuresti, str. Izvor, nr. 13-15, sector 5, impotriva sentintei civile nr. 5auto/30.11.1998, pronuntate de Sectia Comerciala a Tribunalului Bucuresti in dosarul nr. 4299/1998, in contradictoriu cu intimata reclamanta SC Alex Prod Com SRL, cu sediul in Alexandria, str. Mihail Kogalniceanu, nr. 126, jud. Teleorman, cod 0700.

Definitiva.

Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare.

Pronuntata in sedinta publica astazi, 21 iunie 2000”.

In episodul urmator, veti vedea cum s-a ajuns pana la CEDO si cum ANAF a intervenit in proces doar ca sa se afle in treaba.

Lista anexelor:

- Anexa 1: cererea de chemare in judecata

- Anexa 2: cele doua sentinte ale Tribunalului Bucuresti

- Anexa 3: anularea ca netimbrat al apelului MApN

- Anexa 4: respingerea recursului Alex Prod Com

- Anexa 5: admiterea recursului MApN

- Anexa 6: respingerea apelului MApN

Comentarii

# Homoroceanu Adrian Camil date 4 August 2019 13:18 +2

Sri si sts mi au virusat iar laptopul.

# TITULESCU date 4 August 2019 14:20 +3

Dar aceasta nu este justite … Doamne Dumnezeule, de cat timp spun asta … ani de zile n-am putut sa imi explic cum cei mai prosti si mai ticalosi absolventi de drept deveau magistrati ...cateva exceptii de oameni corecti si pregatiti . De fapt prin crearea acestei justitii s-a urmarit ASASINAREA ROMANIEI … dreptatea nu o vede aproape nimeni ,scriu ce baliverne vor prin hotarari ,ISI BAT JOC DE OAMENI , la moralitate 90% sunt Luci si Geanina … ASA CEVA NU e justitie ,ROMANIA MOARE CA NATIUNE ,FIINDCA O JUSTITIE DISTRSA DISTRUGE …

# TITULESCU date 4 August 2019 14:22 +2

Dar aceasta nu este justite … Doamne Dumnezeule, de cat timp spun asta … ani de zile, n-am putut sa imi explic cum cei mai prosti si mai ticalosi absolventi de drept deveneau magistrati ...cateva exceptii de oameni corecti si pregatiti . De fapt,prin crearea acestei justitii,s-a urmarit ASASINAREA ROMANIEI … Dreptatea nu o vede aproape nimeni ,scriu ce baliverne vor prin hotarari ,ISI BAT JOC DE OAMENI , la moralitate 90% sunt Luci si Geanina … ASA CEVA NU e justitie ,ROMANIA MOARE CA NATIUNE ,FIINDCA O JUSTITIE DISTRUSA DISTRUGE …

# Tataie date 4 August 2019 15:32 +1

Dacă erai tânăr rezistent, alta era situațiunea :( Dar ești probabil, un lup bătrân care trebuie curățat. Ca așa e in tenis, ca asta înseamnă sa fii Patrot [sic!]

# nae girimea date 5 August 2019 06:49 +1

Pai cam asa-i solidaritatea cu "partenerii" ce isi fac veacul pe aici : ei cu beneficiul , noi cu paguba . Schema functioneaza si la exploatarile de hidrocarburi off shore : trebuie sa le dam moka , pt ca partenerii europeni sa fie independenti energetic . Ce avem noi din asta ? Multumire sufleteasca .

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

ATENTIE

Mesajele cu continut indecent nu vor fi postate.

Inainte de a posta, cititi regulamentul: Termeni legali si Conditii