Inalta Curte a pus capac peste condamnarea nelegala a fostei sefe DIICOT Alina Bica (foto stanga). Dupa cinci amanari, instanta suprema a respins miercuri, 13 ianuarie 2021, recursul in casatie formulat de Alina Bica impotriva deciziei din 27 noiembrie 2019, prin care aceasta a fost condamnata definitiv la 4 ani inchisoare cu executare pentru favorizarea faptuitorului.

Hotararea ICCJ a fost luata de un complet de 5 judecatori format din Constantin Epure, Eleni Marcu, Hermina Iancu, Leontina Serban si Dan Andrei Enescu, solutia fiind una care cu siguranta o va face fericita pe fosta sefa DNA Laura Kovesi (foto dreapta). A existat totusi o opinie separata in sensul admiterii recursului in casatie, casarii deciziei de condamnare si achitarii Alinei Bica pentru favorizarea faptuitorului, in temeiul art. 16 alin. 1 lit. b) teza I din Codul de procedura penala - "fapta nu este prevazuta de legea penala".

Prezentam minuta ICCJ:

“Minuta d.p. nr.1/Respinge, ca nefondat, recursul in casatie formulat de recurenta inculpata Bica Alina Mihaela impotriva deciziei penale nr. 284 din data de 27 noiembrie 2019 pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie, Completul de 5 Judecatori, in dosarul nr. 3067/1/2018.

In baza art. 275 alin. (2) din Codul de procedura penala, obliga recurenta inculpata la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare catre stat. Onorariul aparatorului desemnat din oficiu pentru recurenta inculpata pana la prezentarea aparatorului ales, in suma de 160 lei ramane in sarcina statului. Definitiva. Pronuntata in sedinta publica, astazi, 13 ianuarie 2021.

Cu opinia separata: in sensul admiterii recursului in casatie formulat de recurenta inculpata Bica Alina Mihaela, casarii deciziei recurate si achitarii inculpatei Bica Alina Mihaela pentru savarsirea infractiunii prevazute de art. 269 alin. (1) din Codul penal, in temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din Codul de procedura penala”.

Istoria dosarului fostei sefe DIICOT Alina Bica a fost urmatoarea:

-Alina Bica a fost condamnata la 4 ani inchisoare cu executare pentru favorizarea faptuitorului, prin sentinta 1057 din 29 noiembrie 2016, din dosarul 2471/1/2015;

-in 26 iunie 2018, Completul de 5 judecatori a respins apelul Alinei Bica, mentinand sentinta de condamnare la 4 ani inchisoare cu executare;

-in 20 decembrie 2018, ca urmare a Deciziei CCR 685/2018 privind compunerea nelegala a Completelor de 5 judecatori de la Inalta Curte, instanta suprema a admis in principiu contestatia in anulare, suspendand executarea sentintei de condamnare la 4 ani inchisoare cu executare;

-in 18 martie 2019, Completul de 5 judecatori ICCJ a admis contestatia in anulare a Alinei Bica, dispunand desfiintarea deciziei de condamnare si rejudecarea apelului;

-in 3 iulie 2019, CCR a pronuntat decizia nr. 417 prin care a stabilit ca dosarele aflate in faza de apel la Completele de 5 judecatori sa fie trimise la fond spre rejudecare, pe mtiv ca in prima instanta nu au fost judecate de complete de 3 specializate in materia coruptiei, asa cum cerea art. 29 din Legea 78/2000;

-desi Alina Bica se afla fix in situatia de mai sus – dosarul sau fiind in faza de apel dupa ce la fond nu fusese solutionat de un complet de 3 specializat in materia coruptiei, deci trebuia trimis spre rejudecare catre un complet specializat in fapte de coruptie – ICCJ a ignorat decizia CCR hotarand in 27 noiembrie 2019 mentinerea condamnarii fostei sefe DIICOT la 4 ani inchisoare cu executare.

Practic, prin respingerea recursului in casatie Inalta Curte a confirmat din punctul nostru de vedere condamnarea nelegala dispusa fata de Alina Bica. Si spunem nelegala intrucat, dupa cum am aratat, Completul de 5 judecatori ICCJ a condamnat-o pe Alina Bica, in 27 noiembrie 2019, cu ignorarea deciziei CCR privind lipsa completelor specializate in materia coruptiei la instanta suprema, si fara sa tina cont ca fosta sefa DIICOT se afla fix in aceasta situatie, fiind condamnata la fond de un complet nespecializat in materia coruptiei. In mod normal, asa cum s-a intamplat cu zeci de dosare, Completul de 5 judecatori ar fi trebuit sa dispuna si in cazul Alinei Bica desfiintarea sentintei de la fond si trimiterea la rejudecare a dosarului catre un complet specializat in materia coruptiei. In schimb, Completul de 5 judecatori a retinut ca rejudecarea apelului ca urmare a admiterii contestatiei in anulare a privit doar infractiunea de favorizare a faptuitorului (Alina Bica fiind achitata pentru abuz in serviciu inca de la fond), fapta care nu ar fi de coruptie. Asta desi Bica a fost trimisa in judecata pentru favorizarea faptuitorului de catre DNA, iar procuror de sedinta in timpul procesului a fost din partea DNA.