Plangere penala impotriva fostului prim-adjunct al SRI Florian Coldea (foto centru), a fostei sefe DNA Laura Kovesi (foto stanga) si a ex-sefului SRI George Maior (foto dreapta), cei care au semnat protocolul incheiat in 2009 intre PICCJ si SRI.

Mediafax Group a depus luni, 27 august 2018, plangere penala impotriva acestora, acuzatiile formulate in plangere vizand abuzul in serviciu, compromiterea intereselor justitiei, uzurparea functiei, delapidare, deturnare de fonduri si divulgare de informatii secrete. In plangerea semnata de administratorul special al Mediafax, Adrian Sarbu, se acuza faptul ca grupul a fost supus multor presiuni care s-au concretizat in numeroase controale din partea organelor fiscale, respectiv in constituirea unui dosar de urmarire penala. In documentul depus la PICCJ se arata ca Mediafax a facut obiectul cercetarilor in dosarele penale instrumentate de „echipele operative comune”, in care ofiterii Serviciului Roman de Informatii au administrat probe si au efectuat anchete.
Un alt fapt grav semnalat in plangere se refera la faptul ca in baza articolelor 3 si 6 din protocolul de cooperare, au existat mecanisme prin care s-a asigurat comunicarea operativa a datelor si informatiilor din dosarele de urmarire penala, existand un schimb concret de informatii intre organele de urmarire penala si ofiterii Serviciului Roman de Informatii: ”Din moment ce procurorii au transmis informatii secrete de serviciu / nepublice (mai precis, informatii si date care proveneau din ancheta penala si din dosarele de urmarire penala care sunt, cel putin, nepublice), iar ofiterii SRI, la randul lor, au transmis informatii secrete de serviciu / nepublice care proveneau din activitatile operative ale Serviciului, apreciem ca pot fi intrunite elementele constitutive ale infractiunii de 'divulgare a informatiilor secrete de serviciu sau nepublice'”.
Anterior acestei plangeri, in aprilie 2018, agentia de presa Mediafax SA, prin administratorul special Adrian Sarbu, i-a cerut Procurorului General al Romaniei Augustin Lazar sa dispuna sesizarea de indata a organelor de urmarire penala in legatura cu posibila savarsire a mai multor infractiuni prin protocolul SRI-PICCJ incheiat in 2009 (click aici pentru a aici)

Iata textul integral al plangerii:

“PARCHETUL DE PE LANGA INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
DOMNULE PROCUROR GENERAL
Subscrisa MEDIAFAX GROUP S.A. (in insolventa / reorganizare), cu sediul in Bucuresti, ... depunem prezenta

PLANGERE PENALA

impotriva persoanelor care au redactat / semnat Protocolul de cooperare nr. 00750 / 003064 din 04.02.2009 (in continuare 'Protocolul'), incheiat intre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (in continuare 'PICCJ') si Serviciul Roman de Informatii (in continuare 'SRI'), cu privire la savarsirea urmatoarelor infractiuni:

-Abuz in serviciu, prevazuta de art. 297 C.pen.;

-Compromitere a intereselor justitiei, prevazuta de art. 277 C.pen.;

-Uzurpare a functiei, prevazuta de art. 300 C.pen.;

-Delapidarea, prevazuta de art. 295 C.pen.;

-Deturnare de fonduri, art. 307 C.pen.;

-Divulgare a informatiilor secrete de serviciu sau nepublice, prevazuta de art. 304 C.pen.

MOTIVE

I. Situatia de fapt / juridica

Incepand cu prima parte a anului 2014, subscrisa MEDIAFAX GROUP S.A. a fost supusa mai multor presiuni care, intr-un final, s-au concretizat in numeroase controale din partea organelor fiscale locale si centrale, respectiv in constituirea unui dosar de urmarire penala (creat artificial) la nivelul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia de Urmarire Penala si Criminalistica.

Astfel cum se poate observa din documentele atasate plangerii, la data de 05 Mai 2014, A.N.A.F. – DGAF a transmis in mod direct Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, respectiv direct catre Sectia de Urmarire Penala si Criminalistica, Adresa nr. 1068617 intocmita tot la data 05 Mai 2014.

In acest sens, este relevant petitul Adresei nr. 1068617 din 05 Mai 2014:

'Catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Sectia De Urmarire Penala si Criminalistica'.

Apoi, la data de 13 Mai 2014, Adresa cu nr. 1068617 emisa de ANAF – DGAF la 05 mai 2014 a fost inaintata de PICCJ catre Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti si s-a constituit dosarul nr. 1739/P/2014. In aceasi zi de 13 Mai 2014, a fost intocmit Referatul motivat nr. 2030/II-6/2014 catre Procurorul General Tiberiu Nitu si s-a solicitat preluarea dosarului 1739/P/2014, care abia se constituise la nivelul Parchetului de pe langa Tribunalul Bucuresti.

In final, ca urmare a Referatului motivat nr. 2030/II-6/2014, Procurorul General Tiberiu Nitu a emis Ordonanta nr. 1456/C/2014 din 16 Mai 2014 prin care a dispus preluarea dosarului 1739/P/2014, fiind format la nivelul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie dosarul nr. 332/P/2014.

Rezulta astfel ca PICCJ a fabricat 'sesizarea' (anterior datei de 05 Mai 2014) solicitand in mod ilegal catre A.N.A.F. – DGAF (fara sa existe niciun dosar de urmarire penala la acea data) sa realizeze un control asupra 'grupului de firme controlate in mod direct sau indirect de Adrian Sarbu'.

In caz contrar, este destul de evident ca A.N.A.F. – DGAF nu avea niciun motiv sa raspunda direct catre PiCCJ, respectiv direct catre Sectia de Urmarire Penala si Criminalistica, deoarece faptele 'descoperite' ar fi fost de competenta Parchetului de pe langa Tribunalul Bucuresti.

Cu toate acestea, incepand cu 16 Mai 2014, societatea subscrisa Mediafax Group SA a fost cercetata in cadrul dosarului nr. 332/P/2014 al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

II. Aplicarea Protocolului de cooperare nr. 00750 / 003064 din 04.02.2009

Cu privire la efectele pe care le-a avut Protocolul de cooperare nr. 00750 / 003064 din 04.02.2009 incheiat intre PICCJ si SRI, respectiv cu privire la vatamarea drepturilor subscrisei Mediafax Group SA, aratam ca, in cuprinsul Volumului 11 dosar urmarire penala 332/P/2014 (fila 71 si urm.), pot fi identificate o serie de documente incheiate la sediul PICCJ - Sectia de Urmarire penala si Criminalistica de ofiteri ai SRI:

- 2 (doua) Procese-verbale din data de 22 decembrie 2014,

- 2 (doua) Procese-verbale din data de 23 decembrie 2014,

- 2 (doua) Procese-verbale din data de 29 decembrie 2014.

Din cuprinsul acestor procese-verbale rezulta ca 'specialisti din cadrul INSTITUTULUI pentru TEHNOLOGII AVANSATE' (dar numele acestor specialisti nu este aratat), au procedat la clonarea si la perchezitionarea informatica a datelor stocate in memoria unor laptopuri, calculatoare, stick-uri de memorie etc. ridicate in urma unor perchezitii efectuate la sediul social al Mediafax Group SA (str. Aurel Vlaicu 62 – 66).

Mai precis, in baza Protocolului de cooperare nr. 00750 / 003064 din 04.02.2009, specialisti din cadrul Institutului pentru Tehnologii Avansate (ofiteri SRI) au efectuat acte de urmarire penala in dosarul penal nr. 332/P/2014 al PICCJ - Sectia de Urmarire penala si Criminalistica.

Avand in vedere cele de mai sus, exista si posibilitatea ca 'specialistii' din cadrul Institutului pentru Tehnologii Avansate sa fi participat inclusiv la perchezitiile domiciliare efectuate la sediul social al Mediafax Group SA (str. Aurel Vlaicu 62 –66), pentru a se 'identifica' obiectele care trebuiau ridicate in urma perchezitiei.

In ceea ce priveste Institutul pentru Tehnologii Avansate, precizam ca acesta este componenta tehnico-stiintifica a SERVICIULUI ROMAN DE INFORMATII si desfasoara activitati complexe de cercetare, proiectare si micro-productie, in domenii precum : electronica, mecanica, optica, informatica, matematici aplicate, comunicatii.

De asemenea, Institutul pentru Tehnologii Avansate functioneaza impreuna cu Centrul Tehnic de Securitate, divizia din cadrul SRI care detine sistemul unic de interceptari.

Avand in vedere ca Procesele-verbale din 22 decembrie 2014 au fost intocmite cu ajutorul unor ofiteri SRI la inceputul fazei de urmarire penala (rechizitoriul fiind emis la 28 Martie 2016), putem presupune in mod rezonabil ca au mai existat si alte cooperari intre SRI si PICCJ cu privire la administrarea si obtinerea probelor / mijloacelor de proba in dosarul nr. 332/P/2014, motiv pentru care va rugam sa dispuneti efectuarea unor cercetari in acest sens.

III. Aspecte privind infractiunile savarsite

Analiza Protocolului arata ca dispozitiile cuprinse de acesta 'confera' Serviciului Roman de Informatii nu doar acces nestingherit la dosarele de urmarire penala instrumentate de parchetele din Romania, ci si competente specifice organelor de urmarire penala, SRI fiind implicat direct in activitatile de cercetare / urmarire penala, precum si in activitatile de adminstrare a probelor / mijloacelor de proba, asa cum se poate observa din exemplul de mai sus.

Or, conform Legii nr. 14/1992 privind organizarea si Functionarea Serviciului Roman de Informatii, organele Serviciului Roman de Informatii nu pot efectua acte de cercetare penala (art. 13). Avand in vedere situatia de fapt (fiind convinsi ca, in urma cercetarilor, vor fi descoperite si alte acte de urmarire penala efectuate de ofiteri SRI), precum si cele expuse in paginile de mai sus, apreciem ca pot fi identificate elementele care contureaza savarsirea mai multor infractiuni. Se poate observa ca incheierea Protocolul de cooperare reprezinta o fapta a unui functionar public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, a indeplinit in mod defectuos actele si operatiunile specifice. Prin aceasta indeplinire defectuoasa, functionarul a cauzat pagube si vatamari drepturilor si intereselor legitime ale persoanei juridice Mediafax Group SA.

Se observa ca societatea a facut obiectul cercetarilor in dosarele penale instrumentate de 'echipele operative comune', in care ofiterii Serviciului Roman de Informatii au administrat probe / mijloace de proba, respectiv au desfasurat activitati de ancheta / urmarire penala. Astfel, sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii de Abuz in serviciu, prevazuta de art. 297 C.pen. De asemenea, pot fi observate dispozitiile art. 277 C.pen. care reglementeaza infractiunea de 'Compromitere a intereselor justitiei'.
Cu privire la aceasta infractiune, Codul penal arata ca dezvaluirea, fara drept, de mijloace de proba sau de inscrisuri oficiale dintr-o cauza penala, inainte de a se dispune o solutie de netrimitere in judecata ori de solutionare definitiva a cauzei, de catre un functionar public care a luat cunostinta de acestea in virtutea functiei, se pedepseste cu inchisoare de la o luna la un an sau cu amenda. In acest sens, sunt de mentionat Articolele 3 si 6 din Protocolul de cooperare, in baza carora au existat mecanisme prin care s-a asigurat comunicare operativa a datelor si informatiilor din dosarele de urmarire penala, existand un schimb concret de informatii intre organele de urmarire penala si ofiterii Serviciului Roman de Informatii cu privire la infractiunile prevazute de Articolul 2 din Protocol, dintre care exemplificam: infractiuni contra patrimoniului, care au produs consecinte deosebit de grave; falsificare de monede sau de alte valori; infractiuni privind jocurile de noroc; spalarea banilor; infractiuni de coruptie, infractiunile asimilate acestora, precum si infractiunile in legatura directa cu infractiunile de coruptie etc.

Apoi, existand indicii rezonabile ca, in baza Protocolului de cooperare, anumiti functionari publici, aflati in timpul serviciului, au indeplinit acte (de cercetare /urmarire penala; strangere si administrare a probelor / mijloacelor de proba) ce nu intrau in atributiile lor de serviciu, consideram ca pot fi intrunite si elementele constitutive ale infractiunii de 'Uzurpare a functiei', prevazuta de art. 300 C.pen.

Faptele astfel savarsite in baza Protocolului au cauzat pagube si vatamari drepturilor si intereselor legitime ale persoanei juridice Mediafax Group SA, cel putin cu privire la dosarul 332/P/2014 in cadrul caruia ofiterii Serviciului Roman de Informatii au administrat probe / mijloace de proba, respectiv au desfasurat activitati de ancheta /urmarire penala.

Protocolul de cooperare a condus in mod evident la situatia in care ofiterii Serviciului Roman de Informatii si resursele acestui serviciu sa nu fie directionate catre domeniul de activitate reglementat prin Legea nr. 14 din 24 februarie 1992, ci catre obtinerea de date si informatii in dosarele de urmarire penala ale parchetelor sau chiar catre activitati specifice organelor de urmarire penala (cercetare penala, administrarea unor probe / mijloace de proba etc.). Asadar, consideram ca trebuie analizat daca semnarea Protocolului de cooperare si punerea in aplicare a acestuia, ca urmare a aprobarii Directorul Serviciului Roman de Informatii de la momentul 2009, constituie fapte de folosire de catre un functionar public, in interesul sau ori pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestioneaza sau le administreaza, astfel cum arata dispozitiile art. 295 C.pen. (Delapidarea).

In egala masura, aceasta verificare poate viza si faptele persoanelor reprezentante ale Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justiei, care au semnat si pus in aplicare respectivul Protocol, incepand cu momentul 2009. Potrivit art. 70 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie coordoneaza activitatea parchetelor din subordine si gestioneaza bugetul Ministerului Public. Tot art. 70 arata ca Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie este condus de Procurorul General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, ajutat de un Prim-adjunct si un Adjunct. Astfel cum se poate observa, Protocolul de cooperare a fost semnat atat de Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (de la momentul 2009), cat si de Prim-adjunct.
Asadar, in raport de dispozitiile art. 295 C.pen., consideram ca se impune a fi analizat daca, in baza Protocolului de cooperare, resursele umane si materiale ale parchetelor din Romania au fost folosite in cadrul unor activitati care exced cadrul stabilit de procesul penal. Faptele descrise mai sus pot intruni elementele constitutive ale infractiunii de 'Deturnare de fonduri' (art. 307 C.pen.) care arata ca schimbarea destinatiei fondurilor banesti ori a resurselor materiale alocate unei autoritati publice sau institutii publice, fara respectarea prevederilor legale (adica spre alte obiective decat cele stabilite prin Bugetul de Stat), se pedepseste cu inchisoarea de la unu la 5 ani. Este de mentionat ca, pentru realizarea elementului material, norma de incriminare nu mai prevede producerea unei consecinte de natura materiala sau vreo paguba in patrimoniul autoritatii publice sau institutiei publice prin schimbarea destinatiei fondurilor banesti sau resurselor materiale alocate acestora.

De asemenea, apreciem ca ar trebui verificat si daca, raportat la incheierea si punerea in aplicare a Protocolului de cooperare, s-a savarsit infractiunea de 'Divulgare a informatiilor secrete de serviciu sau nepublice' (art. 304 C.pen.), in oricare dintre cele trei variante, respectiv: 1) divulgarea, fara drept, a unor informatii secrete de serviciu sau care nu sunt destinate publicitatii, de catre cel care le cunoaste datorita atributiilor de serviciu, daca prin aceasta sunt afectate interesele sau activitatea unei persoane, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amenda;

2) divulgarea, fara drept, a unor informatii secrete de serviciu sau care nu sunt destinate publicitatii, de catre cel care ia cunostinta de acestea, se pedepseste cu inchisoare de la o luna la un an sau cu amenda;

3) daca, urmare a faptei prevazute in alin. (1) si alin. (2), s-a savarsit o infractiune impotriva investigatorului sub acoperire, a martorului protejat sau a persoanei incluse in Programul de protectie a martorilor, pedeapsa este inchisoarea de la 2 la 7 ani, iar daca s-a comis cu intentie o infractiune contra vietii, pedeapsa este inchisoarea de la 5 la 12 ani.

Astfel cum rezulta din cuprinsul Protocolului de cooperare, a existat un schimb real de informatii intre Serviciul Roman de Informatii si parchetele din Romania, subordonate Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (incepand cu momentul 2009). Prin urmare, din moment ce procurorii au transmis informatii secrete de serviciu / nepublice (mai precis, informatii si date care proveneau din ancheta penala si din dosarele de urmarire penala care sunt, cel putin, nepublice), iar ofiterii Serviciului Roman de Informatii, la randul lor, au transmis informatii secrete de serviciu / nepublice care proveneau din activitatile operative ale Serviciului, apreciem ca pot fi intrunite elementele constitutive ale infractiunii de 'Divulgare a informatiilor secrete', (art. 304 C.pen.), in oricare dintre cele trei variante.

MEDIAFAX GROUP S.A.
Adrian Sarbu"