24 April 2024

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

CAPUL JUDECATOAREI PE TAVA DNA – Dezvaluiri explozive facute la Inalta Curte de avocatul Radu Cristian Nistor despre vanatoarea declansata de DNA Pitesti impotriva judecatoarei Irina Mihaela Lazar de la Tribunalul Arges, care il suparase pe Calin Nistor: “Dosarul a inceput ca urmare a disensiunilor create intre procurorul sef de la Pitesti si presedinta Tribunalului, care pronunta solutii de achitare... Tinta era doamna Lazar"

Scris de: Bogdan GALCA | pdf | print

26 May 2019 10:10
Vizualizari: 7824

Informatii bomba ies la iveala din dosarul fabricat de DNA Pitesti avocatului Radu Cristian Nistor. Acesta a dezvaluit in fata completului de 3 judecatori al Inaltei Curti, care l-a achitat definitiv, ca adevarata tinta a dosarului a fost de fapt judecatoarea Irina Mihaela Lazar (foto 2), fosta presedinta a Sectiei penale a Tribunalului Arges si a instantei.


Avocatul Nistor a fost achitat definitiv in octombrie 2018 de catre Inalta Curte pentru inchipuitele acuzatii de folosirea, in orice mod, direct sau indirect, de informatii ce nu sunt destinate publicitatii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informatii, trafic de influenta si fals in inscrisuri sub semnatura privata in forma continuata, decizia fiind data in temeiul art. 16 alin. 1 lit. b) teza I din Codul de procedura penala - “fapta nu este prevazuta de legea penala”, iar pentru acuzatia de marturie mincionasa decizia de achitare fiind data in baza art. 16 alin. 1 lit. c) din Codul de procedura penala - “nu exista probe”. La fond, Curtea de Apel Pitesti facuse pe plac DNA si dispusese o sentinta de condamnare la 2 ani inchisoare cu suspendare.

In rechizitoriul intocmit de procurorii Radu Sevastian si de vestita Daniela Lupu (foto 3), actuala sefa a DNA Pitesti, si confirmat de procurorul Gheorghe Popovici, fost sef al Sectiei I DNA, avocatul a fost acuzat, printre altele, ca ar fi “pretins si primit suma de 2.000 euro de la un denuntator, lasandu-l sa creada ca are o influenta reala asupra completului de judecata de la Tribunalul Arges care judeca apelul formulat de denuntator in dosarul pentru care a fost trimis in judecata in legatura cu savarsirea unei infractiuni la legea circulatiei”. Concret, DNA a retinut in rechizitoriu ca avocatul Nistor i-ar fi spus denuntatorului, care se afla in arest, ca va remite suma de bani judecatoarelor Irina Mihaela Lazar si Valerica Vartopeanu.

Ei bine, tinta reala a dosarului a fost in realitate chiar judecatoarea Irina Lazar, asa cum avocatul Radu Nistor a sustinut in fata judecatorilor supremi. Iar asta intrucat seful de la acea vreme al DNA Pitesti, procurorul Calin Nistor (foto 1), actulul sef al DNA, ar fi fost deranjat de faptul ca judecatoarea Lazar pronunta si solutii de achitare: "De fapt, dosarul meu a inceput ca urmare a disensiunilor create intre procurorul sef de la Serviciul Teritorial Pitesti si presedinta Tribunalului ...., doamna L., care pronunta solutii de achitare, spre deosebire de alti colegi ai sai. Apreciez ca tinta acestui dosar era doamna L., care s-a pensionat. Din denuntul formulat de T. rezulta ca acesta intelege sa formuleze denunt impotriva doamnei L., astfel cum este mentionat in preambulul denuntului'".

Intr-adevar, DNA chiar avea motive de nemultumire fata de judecatoarea Lazar, care a refuzat sa se faca pres in fata procurorilor. Merita amintit in acest sens doar un episod din 2012, cand Irina Lazar, in sentinta penala nr. 973 din 15 noiembrie 2012, prin care a dispus achitarea fostului director al Agentiei Nationale a Medicamentelor (ANM), Daniel Boda, a denuntat practicile pe langa lege ale DNA. Mai exact, Irina Lazar a aratat ca intregul dosar in care au fost trimisi in judecata Daniel Boda si altii a fost instrumentat de DNA Pitesti, structura condusa la acea vreme de procurorul sef Calin Nistor strict pe baza unor interceptari telefonice, si acelea obtinute, in marea lor majoritate, fara a exista autorizatii legale (click aici pentru a citi).
Denunt impotriva judecatoarei

Revenind la decizia Inaltei Curti de achitare a avocatului Nistor, judecatorii supremi au retinut in motivare ca martorul T., care fusese condamnat la fond la o pedeapsa de doi ani cu executare pentru conducere sub influenta alcoolului, este adus la sediul parchetului, printr-o dispozitie de transfer de la Penitenciarul Craiova la Penitenciarul Colibasi, data de procurorul de caz, iar in prezenta acestuia din urma a formulat un denunt, la data de 26 iunie 2012, in care a aratat ca este de acord sa formuleze 'un denunt impotriva judecatoarei L. din cadrul Tribunalului .... – Sectia Penala. Acesta a sustinut in denunt ca avocatul Nistor i-ar fi spus ca daca ii da “suma de 2.000 euro, din care 500 euro pentru el si 1.500 euro pentru judecatori imi va obtine o solutie de amenda administrativa”.
In final insa, Inalta Curte a stabilit ca din cuprinsul denuntului rezulta ca avocatul nu putea sa pretinda martorului denuntator sume de bani pentru a-si exercita influenta asupra membrilor completului de judecata, in conditiile in care, la data la care denuntatorul a afirmat ca a remis banii, dosarul nu era inregistrat pe rolul Tribunalului Arges, fiind formulat doar apel impotriva sentintei de condamnare.
“Denuntul facut de mine nu a fost din proprie initiativa”

Nu la mult timp dupa prima declaratie data la DNA Pitesti, denuntatorul a precizat ca nu isi mai mentine denuntul formulat si a precizat ca “la momentul in care am formulat denuntul am fost transferat la Penitenciarul .... cu circa doua saptamani inainte de a intra in comisia de liberare conditionata. La momentul respectiv eram suparat pentru ca nu stiam pentru ce am fost transferat.
Situatia prezentata in denunt nu este adevarata si am facut acest denunt intrucat eram suparat pe avocatul N.

Mai mult, cel care l-a denuntat pe avocatul Nistor si-a schimbat de mai multe ori declaratiile, insa una dintre ele este bomba. Iat-o:DNA m-a citat in vara lui 2012 si mi-a prezentat, cred, un rechizitoriu cu privire la inculpat. Denuntul facut de mine nu a fost din proprie initiativa. Din acel rechizitoriu rezulta ca DNA cunostea situatia de fapt din acest dosar. Nu mi-a sugerat nimeni sa fac denuntul. Am formulat denuntul dupa ce mi s-au aratat acele acte de catre DNA Pitesti”.

Avand in vedere cele relatate mai sus, ICCJ a dispus achitarea avocatului Radu Catalin Nistor. Completul de 3 judecatori arata ca depozitiile martorului denuntator T., “contradictorii si inconsistente in legatura cu o imprejurare esentiala a cauzei, si deopotriva interesate, nu se coroboreaza cu alte mijloace de proba administrate in cauza si, ca atare, nu pot fi luate in considerare la solutionarea cauzei. Nu s-a dovedit ca inculpatul N. a promis martorului denuntator T., exercitarea vreunei influente sau ca – in varianta retinuta in rechizitoriu – a lasat sa se creada ca are o atare influenta pentru a-i determina pe membrii completului de judecata sa pronunte o solutie favorabila in apelul declarat de denuntator”.

Iata cele mai importante pasaje din motivarea ICCJ, pe care o atasam integral la finalul articolului:

“In cursul procedurilor, martorul T. este adus la sediul parchetului, printr-o dispozitie de transfer de la Penitenciarul Craiova la Penitenciarul Colibasi, data de procurorul de caz, iar in prezenta acestuia din urma a formulat un denunt, la data de 26 iunie 2012, in care a aratat ca este de acord sa formuleze 'un denunt impotriva judecatoarei L. din cadrul Tribunalului .... – Sectia Penala'..., ca a 'formulat recurs impotriva sentintei penale date de Judecatoria .... (n.r. prin care a fost condamnat la 8 luni inchisoare), la Tribunalul .... – Sectia Penala' si a avut aparator pe avocatul N., care i-a promis ca il ajuta sa obtina o solutie favorabila, ca este un complet bun si daca ii da 'suma de 2.000 euro, din care 500 euro pentru el si 1.500 euro pentru judecatori imi va obtine o solutie de amenda administrativa'.

Inalta Curte retine, din cuprinsul denuntului, ca inculpatul nu putea sa pretinda martorului denuntator sume de bani pentru a-si exercita influenta asupra membrilor completului de judecata, in conditiile in care, la data la care denuntatorul a afirmat ca a remis inculpatului suma de bani (noiembrie 2010), dosarul nu era inregistrat pe rolul Tribunalului..., ci doar inculpatul formulase apel impotriva sentintei prin care martorul fusese condamnat de catre Judecatoria.... (...)

La 27 septembrie 2012 martorul denuntator da o noua declaratie, tot in cursul urmaririi penale, in care mentine depozitiile date anterior si precizeaza ca inculpatul i-a spus ca va remite suma de bani 'judecatoarelor' de la tribunal (L. si Vartopeanu Valerica), pe care le-a identificat dupa plansa foto. In cuprinsul aceleiasi depozitii, denuntatorul revine asupra celor mentionate mai sus si precizeaza ca inculpatul nu i-a comunicat numele celor doi judecatori, ci doar ca este un complet bun. Totodata, este de acord ca, in situatia in care va fi eliberat, sa participe la efectuarea unei inregistrari ambientale cu avocatul N. cu referire la conditiile in care i-a remis suma de 2.000 euro.

Martorul denuntator T. este audiat de catre organele de urmarire penala, la 16 septembrie 2013, de data aceasta in prezenta aparatorului ales al invinuitului N. (martorul P.). Luand cunostinta ca este audiat in calitate de martor in cauza in care se efectueaza urmarirea penala fata de avocatul N., T. arata ca nu mai mentine denuntul formulat la data de 26 iunie 2012 si solicita ca audierea sa sa aiba loc in prezenta unui aparator ales.

Cu aceasta ocazie martorul a precizat ca 'la momentul in care am formulat denuntul am fost transferat la Penitenciarul .... cu circa doua saptamani inainte de a intra in comisia de liberare conditionata. La momentul respectiv eram suparat pentru ca nu stiam pentru ce am fost transferat. Situatia prezentata in denunt nu este adevarata si am facut acest denunt intrucat eram suparat pe avocatul N. Cu privire la declaratiile date sub prestare de juramant, arat ca aceste declaratii nu sunt reale si au fost facute din aceleasi motive ca si denuntul, in sensul ca eram suparat si voiam sa ma razbun pe acest avocat'. (...)

D.N.A. m-a citat in vara lui 2012 si mi-a prezentat, cred, un rechizitoriu cu privire la inculpat ... Denuntul facut de mine nu a fost din proprie initiativa. Din acel rechizitoriu rezulta ca D.N.A. cunostea situatia de fapt din acest dosar. Nu mi-a sugerat nimeni sa fac denuntul. Am formulat denuntul dupa ce mi s-au aratat acele acte de catre D.N.A. Pitesti. (...)

In fata instantei de apel, la termenul din 11 iunie 2018, apelantul inculpat N. a precizat ca regreta 'doar ca l-am cunoscut pe T.. De fapt, dosarul meu a inceput ca urmare a disensiunilor create intre procurorul sef de la Serviciul Teritorial Pitesti si presedinta Tribunalului ...., doamna L., care pronunta solutii de achitare, spre deosebire de alti colegi ai sai. Apreciez ca tinta acestui dosar era doamna L., care s-a pensionat. Din denuntul formulat de T. rezulta ca acesta intelege sa formuleze denunt impotriva doamnei L., astfel cum este mentionat in preambulul denuntului'. (...)

Din depozitiile constante ale martorului P., a carui probitate morala nu poate fi pusa la indoiala, rezulta ca martorul denuntator T. a aratat, la data de 16 septembrie 2013, ca nu a formulat de buna voie denuntul din 26 iunie 2012, ca a fost fortat sa-l formuleze, intrucat a fost amenintat – in conditiile in care se afla, la acel moment, foarte aproape de termenul pentru propunerea de liberare conditionata – ca nu va intra in comisie sau ca va fi amanat de comisia de liberare conditionata. Conchizand, Inalta Curte retine caracterul inconsecvent, contradictoriu si, ca atare, nesincer, al depozitiilor martorului T. date pe parcursul procesului penal, depozitii care difera, prin continut, in mod substantial, atat unele de altele, dar si in raport cu denuntul initial formulat in cauza, astfel cum s-a aratat anterior.

Contradictorialitatea depozitiilor denuntatorului deriva, in principal, in legatura cu un aspect esential al cauzei, acela al pretinderii unei sume de bani, cu titlu de trafic de influenta (pretinderea de bani de catre o persoana care lasa sa se creada ca are influenta asupra unui functionar public si care promite ca il va determina pe acesta sa indeplineasca un act contrar indatoririlor sale de serviciu).

Inalta Curte retine si caracterul interesat al denuntului si al declaratiilor ulterioare ale martorului, T. fiind interesat in a obtine, mai intai, dreptul (vocatia) la liberarea conditionata si ulterior, o solutie favorabila cu privire la acuzatiile de marturie mincinoasa si favorizarea infractorului pentru care parchetul dispusese inceperea urmaririi penale la data de 09 octombrie 2013. Inalta Curte constata ca depozitiile martorului denuntator T., contradictorii si inconsistente in legatura cu o imprejurare esentiala a cauzei, si deopotriva interesate, astfel cum s-a aratat mai sus, nu se coroboreaza cu alte mijloace de proba administrate in cauza si, ca atare, nu pot fi luate in considerare la solutionarea cauzei.

Nu s-a dovedit ca inculpatul N. a promis martorului denuntator T., exercitarea vreunei influente sau ca – in varianta retinuta in rechizitoriu – a lasat sa se creada ca are o atare influenta pentru a-i determina pe membrii completului de judecata sa pronunte o solutie favorabila in apelul declarat de denuntator”.

*Cititi aici integral motivarea deciziei ICCJ

Comentarii

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 23.04.2024 – „Baronul Lamborghini” risca sa fie arestat 30 de zile. Propunere pentru reorganizarea parchetelor (Foto)

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva