CCR A SPART CERCUL VICIOS – Exclusiv. Argumentele avocatului Cristian Zeiler ce au dus la istorica decizie prin care CCR a desfiintat art. 539 CPP, ce bloca despagubirile pentru arestatii achitati definitiv: „Cerc vicios: pentru despagubiri am nevoie de o hotarare a instantei care sa constate nelegalitatea arestarii. Dupa ramanerea definitiva a achitarii instanta refuza sa mai analizeze o cerere in acest sens a inculpatului achitat”. Infamul RIL 15/2017, combatut cu speta Grebla (Documente)

Scris de: Valentin BUSUIOC

20.06.2021 17:48
Vizualizari: 8367

Lumea Justitiei va prezinta in exclusivitate argumentele care au dus la Decizia 136/2021, prin care Curtea Constitutionala a Romaniei a constatat neconstitutionalitatea intregului articol 539 din Codul de procedura penala, care punea bariere in calea despagubirilor pentru romanii arestati, apoi achitati definitiv. Subliniem: intregul articol 539, chiar daca exceptia a fost ridicata doar pentru alineatul 2 din respectivul text de lege (click aici pentru a citi).



Iata mai intai textul art. 539 CPP:


Dreptul la repararea pagubei in cazul privarii nelegale de libertate

(1) Are dreptul la repararea pagubei si persoana care, in cursul procesului penal, a fost privata nelegal de libertate.

(2) Privarea nelegala de libertate trebuie sa fie stabilita, dupa caz, prin ordonanta a procurorului, prin incheierea definitiva a judecatorului de drepturi si libertati sau a judecatorului de camera preliminara, precum si prin incheierea definitiva sau hotararea definitiva a instantei de judecata investita cu judecarea cauzei”.


Cel care a obtinut rasunatoarea victorie la CCR este avocatul Cristian Zeiler (foto dreapta), din Baroul Hunedoara, care il reprezinta pe omul de afaceri Cristian Marius Nita (foto stanga). Cazul acestuia este mai mult decat spectaculos: arestat preventiv timp de peste 10 luni (din 6 iunie 2000 pana in 25 aprilie 2001), Nita a fost achitat si la fond, si la apel abia in 2016, dupa un parcurs al dosarului pe care Luju.ro il va prezenta in episodul viitor. Ei bine, din 2017 incoace, Cristian Nita se lupta sa obtina daune materiale si morale din partea Tribunalului Dolj.


Nici judecatoarea, nici ANAF n-au fost impresionate de drama petentului


Si aici, cu privire la lupta pentru daune, este destul de mult de povestit, dar deocamdata ne rezumam a spune ca sesizarea Curtii Constitutionale a fost incuviintata la 6 noiembrie 2017 de catre judecatoarea Violeta Florescu de la Tribunalul Dolj in dosarul nr. 5090/63/2017. Dupa cum veti vedea in documentele anexate la final, desi a aprobat trimiterea exceptiei la CCR (strict pe motive de admisibilitate, adica de forma), magistrata si-a exprimat un punct de vedere nefavorabil, sustinand ca exceptia ar trebui respinsa, pe motiv ca exista deja jurisprudenta nefavorabila a Curtii Constitutionale (mai precis, deciziile 48 din 16 februarie 2016, 179 din 29 martie 2016, 271 din 10 mai 2016 si 139 din 9 martie 2017). La fel a argumentat ANAF Craiova – prin directorul Silviu Mircea Pirvuletu – in punctul de vedere trimis catre CCR.

Totusi, asa cum maestrul Zeiler a argumentat in pledoaria sustinuta in fata instantei de contencios constitutional, toate cele patru decizii ale Curtii Constitutionale enumerate mai sus au fost pronuntate inainte de oribila Decizie nr. 15 din 18 septembrie 2017, prin care completul condus de vicepresedinta ICCJ Gabriela Bogasiu a hotarat ca o achitare definitiva nu este suficienta pentru ca un inculpat arestat sa poata obtine daune morale, ci acesta trebuie sa obtina o hotarare judecatoreasca separata, prin care sa-i fie recunoscut caracterul nelegal al detentiei preventive (click aici pentru a citi).

Un asemenea ghinion s-a abatut si asupra lui Cristian Nita, care le-a cerut fara succes sectiilor penale ale Tribunalului Alba, apoi Curtii de Apel Alba Iulia sa constate nelegalitatea arestului preventiv la care fusese supus in 2000. Astfel, s-a creat „un cerc vicios, cata vreme, pentru a obtine despagubiri pentru arestare nelegala, am nevoie de o hotarare a instantei penale, care sa constate nelegalitatea arestarii, iar, ulterior ramanerii definitive a hotararii de achitare, instanta penala refuza sa mai analizeze o cerere formulata in acest sens de catre fostul inculpat achitat”, a argumentat avocatul Cristian Zeiler. Astfel, avocatul i-a cerut Curtii Constitutionale sa-si revizuiasca jurisprudenta, tinand cont de faptul ca intre timp, dupa cele patru decizii nefavorabile ale CCR, aparuse RIL-ul de mai sus.


Abuzul Binomului impotriva lui Toni Grebla, adus in fata CCR


Demn de mentionat este faptul ca maestrul Cristian Zeiler i-a oferit Curtii Constitutionale doua exemple concrete de justitiabili care nu puteau beneficia de despagubiri din cauza aberantului text din Codul de procedura penala, inrautatit de si mai aberantul RIL. Este vorba in primul rand despre fostul judecator CCR Toni Grebla, achitat si in prima instanta, si definitiv dupa ce Directia Nationala Anticoruptie il retinuse 24 de ore, defilandu-l prin fata presei si prezentandu-l ca pe ultimul corupt. Al doilea exemplu se refera la cazul timisoreanului Alexandru Ioan Riti, retinut de procurorul Flavius Cristea pentru o acuzatie falsa de omor, tinut in arest preventiv timp de 283 de zile, apoi achitat si in prima, si in a doua instanta. Cu toate acestea, in 2014-2015, atat judecatoarea Andra Andrei (de la Tribunalul Timis), cat si magistratii Lidia Barac si Florin Vivi Suiu (de la Curtea de Apel Timisoara) i-au refuzat lui Riti cei 20.000 de lei, cat cerea ca daune morale (click aici pentru a citi).

Incheiem, mentionand ca procesul lui Cristian Nita pentru daune materiale si morale continua la Tribunalul Dolj, tot in cauza nr. 5090/63/2017. Judecatorul Daniel Fanel Stancu a stabilit urmatorul termen pentru data de 6 septembrie 2021.


Redam argumentele avocatului Cristian Zeiler la Tribunalul Dolj, apoi la Curtea Constitutionala (expuse intr-un memoriu, apoi in notele scrise trimise inainte ca CCR sa se pronunte):


Referitor la exceptia de neconstitutionalitate invocata, precizez ca art. 539 alin 2 Cod proc.pen. este neconstitutional, el fiind contrar art. 52 alin. 3 din Constitutia Romaniei revizuita daca se interpreteaza in sensul in care persoana areata preventiv in cursul procesului penal, desi achitata la finalul procesului, nu benefidaza de despagubiri in cazul in care nu s-a statuat expres asupra nelegalitatii arestarii preventive.

Raportat la Decizia nr. 15/18.09.2017 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, pronuntata intr-un recurs in interesul legii, este evident ca, in prezent, aceasta este interpretarea oficiala a art. 539 alin. 2 Cod proc.pen.

Insa aceasta interpretare este una restrictiva, care este de natura sa obstructioneze realizarea scopului urmarit de legiuitor prin aceasta norma, [respectiv] acela de a permite repararea prejudiciului cauzat prin privarea nelegala de libertate in cursul procesului penal, finalizat prin achitare, intrucat constituie eroare judiciara si situatia in care o persoana este arestata preventiv in cursul procesului, iar, la final, aceasta este achitata definitiv pe motivul lipsei de vinovatie. Or, art. 52 alin. 3 din Constitutia Romaniei revizuita prevede ca statul raspunde patrimonial pentru erorile judiciare savarsite in procesele penale, insa acest drept este total golit de continut daca o persoana impotriva careia s-a dispus masura arestarii preventive si care a fost achitata prin hotarare definitiva nu poate beneficia de despagubiri pentru paguba produsa de arestare doar prin prisma hotararii de achitare. Astfel, textul art. 539 alin. 2 Cod procedura penala va permite savarsirea de abuzuri in cursul procesului penal, ce se vor concretiza in privari arbitrare de libertate, de vreme ce, si in situatia achitarii persoanelor vizate de privarea de libertate, statul nu va raspunde patrimonial, pentru ca nicio instanta penala nu va fi dispusa sa pronunte o hotarare care sa constate caracterul nelegal al masurii arestarii preventive.

Desi au mai fost pronuntate decizii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate a art. 539 alin. 2 CPP, apreciez ca este necesara schimbarea jurisprudentei deja formate a Curtii Constitutionale prin prisma celor aratate, sens in care trebuie avuta in vedere si Decizia nr. 255/20.09.2001 a Curtii Constitutionale, care, in considerentele sale referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a art. 504 alin. 2 Cod proc.pen. vechi, a statuat, printre altele, ca, citez: '...textul este neconstitutional in masura in care este inteles – contrar prevederilor art. 48 alin. (3) din Constitutie – ca nu are dreptul la repararea pagubei persoana impotriva careia s-a luat o masura preventiva, iar ulterior a fost scoasa de sub urmarire sau a fost achitata in temeiul oricaruia dintre cazurile de achitare prevazute de Codul de procedura penala'.

Desi decizia Curtii Constitutionale aratata analizeaza exceptia de neconstitutionalitate a art. 504 alin. 2 din vechiul Cod de procedura penala, considerentele sale sunt valabile si in ce priveste art. 539 alin. 2 din actualul Cod de procedura penala, acest din urma text flind contrar art. 52 alin. 3 din Constitutia Romaniei revizuita daca se interpreteaza in sensul in care persoana arestata preventiv in cursul procesului penal, desi achitata la finalul procesului, nu beneficiaza de despagubiri in cazul in care nu s-a statuat expres asupra nelegalitatii arestarii preventive.

Pentru aceste motive, solicit a se dispune sesizarea Curtii Constitutionale cu solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a art. 539 alin. 2 Cod proc.pen., careia ii solicit sa admita exceptia si sa constate ca acest text este neconstitutional daca se interpreteaza in sensul in care persoana arestata preventiv in cursul procesului penal, desi achitata la finalul procesului, nu beneficiaza de despagubiri in cazul in care nu s-a statuat expres asupra nelegalitatii arestarii preventive”.


Examinand fisa privind jurisprudenta Curtii Constitutionale in urma accesarii pe cale electronica a dosarului cu numarul de mai sus, am observat ca au mai fost pronuntate patru decizii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate a art. 539 alin. 2 Cod proc.pen. 2010.

Va rog insa sa observati ca toate aceste decizii au fost pronuntate anterior deciziei nr. 15/18.09.2017 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, pronuntata intr-un recurs in interesul legii, prin care instanta suprema a decis ca, in interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 539 alin. 2 din Codul de procedura penala, caracterul nelegal al masurilor preventive privative de libertate trebuie sa fie constatat explicit prin actele jurisdictionale prevazute in cuprinsul acestuia, iar hotararea judecatoreasca de achitare, prin ea insasi, nu poate constitui temei al stabilirii caracterului nelegal al masurii privative de libertate. Apare astfel ca evident faptul ca, in prezent, aceasta este interpretarea oficiala a art. 539 alin. 2 Cod proc.pen., obligatorie pentru toate instantele judecatoresti din Romania.

In punctul de vedere exprimat de Statul Roman fata de exceptia de neconstitutionalitate se arata, la pag. 3, ca, in cazul in care, prin hotararea de achitare, nu s-a constatat nelegalitatea masurii arestarii preventive, pentru activarea dispozitiilor art. 539 Cod proc.pen. 2010, se impune ca nelegalitatea detentiei preventive sa fie constatata printr-un demers judecatoresc separat, ulterior hotararii de achitare.

Apoi, prin decizia nr. 48/16.02.2016 a Curtii Constitutionale (pct. 12), s-a retinut ca instanta de judecata, care se pronunta prin hotarare definitiva asupra cauzei penale, are obligatia de a stabili caracterul nelegal al masurilor preventive privative de libertate, acest aspect fiind retinut si prin deciziile ulterioare (pct. 16 din decizia nr. 179/29.03.2016, pct. 15 din decizia nr. 271/10.05.2016 si pct. 16 din decizia nr. 133/09.03.2017).

In lumina acestui considerent al instantei de contencios constitutional, vazand si punctul de vedere al Statului Roman cu privire la exceptia de neconstitutionalitate, am solicitat instantei penale printr-un demers judiciar, ulterior hotararii de achitare, sa se constate nelegalitatea masurii arestarii preventive pentru perioada 06.06.2000-25.04.2001, dat fiind faptul ca hotararea definitiva de achitare a subsemnatului nu constata si aceasta.

Demersul meu de obtinere din partea instantei penale a unei hotarari, prin care sa se constate nelegalitatea masurii arestarii preventive pentru perioada mentionata mai sus, a ramas fara rezultatul dorit de mine, deoarece, prin sentinta penala nr. 173/19.11.2018 a Tribunalului Alba (dosar nr. 2366/107/2018), mi-a fost respinsa cererea. Am contestat aceasta hotarare, insa, prin decizia penala nr. 88/03.10.2019 a Curtii de Apel Alba Iulia, mi-a fost respinsa calea de atac, in considerentele acestei decizii (pag. 10) retinandu-se, printre altele, ca nu exista, raportat la legislatia in vigoare la acest moment, nicio alta procedura judiciara, in cadrul careia sa se poata stabili, ulterior ramanerii definitive de achitare, daca privarea de libertate anterior ramanerii definitive a hotararii de achitare, a avut sau nu caracter legal.

De aici reiese existenta unui cerc vicios, cata vreme, pentru a obtine despagubiri pentru arestare nelegala, am nevoie de o hotarare a instantei penale, care sa constate nelegalitatea arestarii, iar, ulterior ramanerii definitive a hotararii de achitare, instanta penala refuza sa mai analizeze o cerere formulata in acest sens de catre fostul inculpat achitat.

Practic, statul roman nu asigura niciun remediu juridic pentru asigurarea accesului la instanta in vederea analizarii caracterului legal sau nelegal al arestarii dispuse in cursul procesului penal, dupa pronuntarea unei hotarari definitive de achitare a inculpatului arestat preventiv, in conditiile in care hotararea de achitare nu statueaza si asupra acestui aspect.

De altfel, am si afirmat in motivarea prezentei exceptii de neconstitutionalitate ca, in interpretarea actuala data de instanta suprema, textul art. 539 alin. 2 Cod proc.pen. va permite savarsirea de abuzuri in cursul procesului penal, ce se vor concretiza in privari arbitrare de libertate, de vreme ce, si in situatia achitarii persoanelor vizate de privarea de libertate, statul nu va raspunde patrimonial, pentru ca nicio instanta penala nu va fi dispusa sa pronunte o hotarare care sa constate caracterul nelegal al masurii arestarii preventive.

Iata, deci, ca exista suficiente elemente noi, care au intervenit dupa pronuntarea deciziilor Curtii Constitutionale, la care se face referire in fisa de jurisprudenta, elemente care, in opinia mea, trebuie sa fie de natura a modifica jurisprudenta Curtii.

Nu in ultimul rand, mai trebuie avut in vedere un aspect extrem de important, care trebuie sa fie relevant pentru modificarea jurisprudentei Curtii Constitutionale.

In toate deciziile enumerate in fisa de jurisprudenta, Curtea Constitutionala retine ca dispozitiile art. 539 alin. 2 din Codul de procedura penala sunt similare prevederilor art. 504 alin. 3 din Codul de procedura penala din 1968.

In acelasi timp, si dispozitiile art. 539 alin.1 din Codul de procedura penala sunt similare prevederilor art. 504 alin. 2 din Codul de procedura penala din 1968, avand in vedere modificarile repetate ale acestui din urma cod.

Or, dupa cum am aratat in exceptia de neconstitutionalitate invocata cu privire la art. 539 alin. 2 Cod proc.pen. 2010, in considerentele deciziei nr. 255/20.09.2001 a Curtii Constitutionale, referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a art. 504 alin. 2 Cod proc.pen. vechi, a statuat, printre altele: ”… textul este neconstitutional in masura in care este inteles - contrar prevederilor art. 48 alin. (3) din Constitutie - ca nu are dreptul la repararea pagubei persoana impotriva careia s-a luat o masura preventiva, iar ulterior a fost scoasa de sub urmarire sau a fost achitata in temeiul oricaruia dintre cazurile de achitare prevazute de Codul de procedura penala”.

Prin urmare, fata de cele aratate, solicit admiterea prezentei exceptii de neconstitutionalitate, pentru ca, altfel, se pune intrebarea: Cand a avut dreptate Curtea Constitutionala, in anul 2001 sau in prezent?


Consider ca se impune admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a textului de lege mentionat mai sus in raport de art. 52 alin. 3 din Constitutia Romaniei revizuita, pentru a se da posibilitatea tuturor persoanelor, care au fost arestate preventiv in cursul procesului penal, sa beneficieze de despagubiri daca au fost achitate la finalul procesului, fara sa mai aiba nevoie de vreunul din actele jurisdictionale enumerate la art. 539 alin. 2 Cod proc.pen.

Ati putut observa din actele dosarului faptul ca, ulterior ramanerii definitive a hotararii de achitare, instanta penala refuza sa mai analizeze o cerere privind constatarea nelegalitatii masurii arestarii preventive formulata de catre fostul inculpat achitat, deoarece nu exista, raportat la legislatia in vigoare la acest moment, nicio alta procedura judiciara, in cadrul careia sa se poata stabili, ulterior ramanerii definitive de achitare, daca privarea de libertate anterior ramanerii definitive a hotararii de achitare, a avut sau nu caracter legal (conform deciziei penale nr. 88/03.10.2019 a Curtii de Apel Alba Iulia).

Daca ne intoarcem putin in timp, ne amintim ca fostul judecator al Curtii Constitutionale, domnul Toni Grebla, a fost retinut timp de 24 ore de catre D.N.A. la data de 10.03.2015 pentru presupuse infractiuni de coruptie, petrecand acest timp in arestul Politiei Capitalei, iar, la data de 27.06.2019, a fost achitat definitiv de Inalta Curte de Casatie si Justitie pentru toate acuzatiile formulate impotriva sa. Or, in lumina interpretarii deciziei nr. 15/18.09.2017 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, pronuntate intr-un recurs in interesul legii, domnul Toni Grebla nu poate solicita despagubiri pentru cele 24 ore de privare de libertate, in pofida faptului ca a fost achitat, daca nu a statuat niciun organ judiciar cu privire la nelegalitatea detentiei sale.

In acelasi timp, sa nu uitam de cazul unui timisorean, pe nume Alexandru Ioan Riti, mediatizat de asemenea in presa ca si cazul domnului Toni Grebla, timisoreanul fiind arestat preventiv timp de 283 zile pentru omor, la finalul procesului penal el fiind achitat de Tribunalul Timis, solutia de achitare fiind mentinuta de Curtea de Apel Timisoara. Dupa finalizarea procesului penal, timisoreanul Alexandru Ioan Riti a solicitat despagubiri pentru perioada petrecuta in arest, dar actiunea i-a fost respinsa tocmai pentru ca nicio instanta penala nu a statuat si asupra nelegalitatii masurii arestarii preventive, si asta anterior deciziei nr. 15/18.09.2017 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Si cazuri din acestea sunt multe in aceasta tara, cu oameni care au ajuns in arest preventiv, iar apoi au fost achitati, dar nu pot beneficia de despagubiri daca nu s-a constatat si nelegalitatea arestarii preventive.

Dupa ce ca omul petrece luni de zile, chiar ani, in arest preventiv, si la finalul procesului penal este gasit nevinovat si, deci, achitat, si nu poate beneficia de despagubiri, care sa-i acopere cat de cat prejudiciul de imagine suferit, este pur si simplu INECHITABIL.

De aceea, va rog, onorati magistrati ai Curtii Constitutionale, sa faceti dreptate in sensul de a da posibilitatea cetatenilor acestei tari, care au fost arestati preventiv, si ulterior achitati prin hotarari penale definitive, sa solicite despagubiri instantelor fara a fi conditionati de existenta vreunuia dintre actele jurisdictionale enumerate la art. 539 alin. 2 Cod proc.pen. Pentru aceasta, singura modalitate este sa declarati neconstitutional art. 539 alin. 2 Cod proc.pen. 2010 in interpretarea data prin decizia nr. 15/18.09.2017 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie”.


* Cititi aici incheierea Tribunalului Dolj de sesizare a CCR, exceptia avocatului si punctul de vedere al ANAF

* Cititi aici memoriul si notele scrise depuse de avocat la CCR

Comentarii

# DODI date 20 June 2021 18:34 +46

În țara în care anormalul este considerat normal și... legal (vezi acțiunile lui ciolaniSS și gașca lui care au acaparat dreptatea) trebuie să duci o muncă sisifică pentru ca magistrații (acoperiți ai SRI sau acoperiți cu diplome cumpărate) să se facă dreptate. Și totuși, pentru că speranța moare ultima, sperăm să ”reanimăm dreptatea” și să nu o mai lăsăm pe mâna acestor netrebnici.

# Andrei Muresan date 21 June 2021 12:15 +20

Justiție !? Poliția din România se situează pe un loc fruntaș într-un top european rușinos, întocmit de Transparency International. Oamenii legii din România s-au clasat pe locul doi în topul celor mai corupte poliții din Europa! La acest studiu au răspuns 4.000 de români. Și voi sunteți corupți.

# Popescu date 21 June 2021 17:10 +59

O perioada se cereau legile raspunderii magistratiilor, in sensul ca oricine greseste sa raspunda ( deci magistratii sa aiba Asigurare de raspundere obligatorie incheiata cu o Casa de Asigurari) si de acolo sa plateasca PERSONAL despagubirile cerute de cei condamnati am-pulea . Au trecut ani si s-a asternut praful ! Ati mai auzit ceva ? Tot de la buget se plateste. Pai dvs. daca faceti o greseala , se plateste de la buget ? :-* Obligatoriu trebuie facute niste legi in sensul acesta, urgent !

# Dromilan date 21 June 2021 18:47 +20

Jos Wuhannis si guvernul mieu ! :-*

# maxtor date 22 June 2021 12:19 0

felicitari!exact acolo e toata critica-"cerc vicios",asta e o metoda generalizata prin care cu reaua intentzie au fost alterate legi,multe;te plimba de la ana la caiafa,clasic.pana si "opinia separata" a doamnelor simina si livia e corecta:cauza penala nu se inchide prin clasare,aviz amatorilor de ouat dosare penale!

# maxtor date 22 June 2021 12:24 0

deci:dosar penal,nitzica presiune,pushcarie ilegala,mica intelegere si clasare.NU!hai cu dosaru in instantza si achitare pentru cine trebuie si bulau pentru cine merita! (asa a disparut "pedeapsa capitala"-cica au fost prea multe "erori judiciare"-de fapt NIMENI NU A PLATIT PENTRU ELE cu aceeasi moneda CAPITALA!).

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

ATENTIE

Mesajele cu continut indecent nu vor fi postate.

Inainte de a posta, cititi regulamentul: Termeni legali si Conditii