Dupa ce in ultimii ani a reprezentat un obstacol in calea Sistemului care a terorizat Romania cu arma catuselor, devoaland abuzurile comise si dejucand planurile acestuia, Curtea Constitutionala incepe sa se predea. Daca nu cumva chiar s-a predat deja. Iar totul se intampla fix in perioada in care acelasi Sistem da semne de revenire si de preluare din nou a puterii.

Dupa deciziile istorice privind nelegala compunere a Completelor de 5 judecatori de la ICCJ si lipsa completelor specializate in materia coruptiei la ICCJ, Curtea Constitutionala a refuzat sa ia o noua hotarare care ar fi facut ordine la instanta suprema si care ar fi garantat cat de cat celor trimisi in judecata dreptul la un proces echitabil. In schimb, ICCJ a dispus ca in continuare romanii sa fie judecati de judecatori pusi cu mana in complet.

Astfel, CCR a respins miercuri, 22 ianuarie 2020, cererea presedintelui Senatului Teodor Melescanu de constatare a existentei unui conflict juridic de natura constitutionala intre Parlamentul Romaniei si Inalta Curte de Casatie si Justitie, generat de modul de compunere a completelor de 3 judecatori de la Sectia penala a ICCJ. Pe scurt, in sesizarea pe care o prezentam mai jos, seful Senatul acuza, pe buna dreptate credem noi, modul in care judecatorii sunt practic pusi cu mana in complet, fiind numiti de catre presedintele de sectie, cu aprobarea Colegiului de conducere al Inaltei Curti. Situatia este similara in opinia noastra cu cea din cazul Completelor de 5 judecatori, unde CCR a constatat ca sunt formate nelegal, in conditiile in care doar 4 dintre cei 5 membri erau trasi la sorti, vicepresedintele si presedintele ICCJ fiind membri de drept. Iata insa ca in cazul completelor de 3 judecatori ICCJ, unde nu exista o tragere la sorti, ci o compunere facuta de catre presedintele de sectie, CCR nu a constatat nicio problema.

Pe de alta parte, trebuie spus ca la CCR exista si o exceptie de neconstitutionalitate depusa de Avocatul Poporului, vizand fix aceeasi problema a compunerii completelor de judecata, care poate fi admisa in pofida hotararii CCR de astazi, care a privit strict existenta unui conflict juridic de natura constitutionala (click aici pentru a citi).

Iata comunicatul CCR privind decizia luata in cazul compunerii completelor de 3 judecatori ICCJ ca urmare a sesizarii lui Teodor Melescanu:

“In ziua de 22 ianuarie, Plenul Curtii Constitutionale, investit in temeiul dispozitiilor art.146 lit.e) din Constitutie si ale art.11 alin.(1) pct.A lit.e), precum si ale art.34, art.35 si art.36 din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, s-a pronuntat asupra:

Cererii formulate de presedintele Senatului de solutionare a conflictului juridic de natura constitutionala intre Parlamentul Romaniei, pe de o parte, si Inalta Curte de Casatie si Justitie, pe de alta parte. In urma deliberarilor, Curtea Constitutionala, cu unanimitate de voturi, a constatat ca nu exista un conflict juridic de natura constitutionala intre Parlamentul României si Inalta Curte de Casatie si Justitie, generat de modul de compunere a completurilor de trei judecatori din cadrul Sectiei penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Decizia este definitiva si general obligatorie si se comunica, potrivit art.36 din Legea nr.47/1992, Camerei Deputatilor, Senatului si Inaltei Curti de Casatie si Justitie”.

Sesizarea lui Melescanu

Asa cum Lumea Justitiei a prezentat inca din noiembrie 2019, presedintele Senatului Teodor Melescanu a sesizat CCR cu privire la existenta unui conflict juridic de natura constitutionala dintre Parlamentul Romaniei, pe de o parte, si Inalta Curte de Casatie si Justitie, pe de alta parte, generat de actiunea ICCJ care si-a arogat atributia de legiferare in materia legii organice in ceea ce priveste modul de constituire si compunere a completelor de 3 judecatori din cadrul Sectiei penale, cu incalcarea competentei constitutionale a Parlamentului. Concret, Melescanu a acuzat modul in care sunt formate completele de 3 judecatori la ICCJ, nu prin tragere la sorti, ci prin impunerea membrilor direct de catre presedintii de sectii, cu aprobarea Colegiului de conducere al ICCJ. Melescanu arata ca ICCJ si-a luat competenta de a desemna membrii completelor de 3 prin Regulamentul de funtionare, fara ca legea sa ii confere acest drept, ajungandu-se ca presedintii de sectii si Colegiul de conducere al instantei supreme sa aiba putere discretionara in determinarea compunerii respectivelor complete. In acest sens, presedintele Senatului a explicat faptul ca ne aflam in situatia in care aspecte esentiale privind compunerea completelor de 3 judecatori sunt stabilite prin acte administrative, inferioare legii, desi Constitutia Romaniei prevede ca regulile de functionare ale ICCJ si compunerea ICCJ (prin care se intelege, conform CCR, si compunerea completelor) se stabilesc prin lege organica. Or, stabilirea membrilor completelor de 3 prin acte administrative reprezinta o incalcare a normei constitutionale care prevede ca organizarea si functionarea instantelor judecatoresti se reglementeaza prin lege organica, si anume o incalcare a art. 73 alin. (3) lit. l) si a art. 126 alin. (4) din Constitutia Romaniei.

De asemenea, foarte important, seful Senatului atragea atentia ca prin modul in care se compun completele de 3 judecatori - prin numirea directa a membrilor, nu aleatoriu, prin tragere la sorti – se da nastere unei temeri justificate ca este afectata independenta si impartialitatea judecatorilor, si deci ca este incalcat dreptul la un proces echitabil. In aceeasi ordine de idei, Teodor Melescanu avertiza si asupra unui alt pericol. Acela ca impunerea unor membri in completele de 3 judecatori prin acte administrative, direct de catre presedintii de sectii si Colegiul de conducere al ICCJ, poate da nastere la presiuni fix asupra membrilor respectivelor complete, constand in supunerea judecatorilor superiorilor lor judiciari sau printr-o ezitare ori lipsa de dorinta a judecatorilor de a-i contrazice pe acestia.

Iata fragmente din sesizarea lui Teodor Melescanu din noiembrie 2019, pe care o atasam integral la finalul articolului:

“Potrivit art. 29 alin. (1) lit. a) teza intai din Legea nr. 304/2004, Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie aproba Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa, act administrativ unilateral cu caracter normativ, ca natura juridica.

De asemenea, in temeiul dispozitiilor art. 19 lit. a) indice 1 din Regulament, Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie 'aproba numarul completelor de 5 judecatori in materia penala, la propunerea presedintelui Sectiei penale, aproba compunerea completelor de 5 judecatori si a completelor din cadrul sectiilor'.

De asemenea, potrivit dispozitiilor art. 32 alin. (1) din Regulament: '(1) Presedintii de sectii stabilesc judecatorii care compun completele de judecata din cadrul sectiilor, transmit spre aprobare Colegiului de conducere compunerea completelor de judecata din cadrul sectiilor si programeaza sedintele acestora'.

Atributiile Colegiului de conducere al Inaltei Curti de Casatie si justitie sunt reglementate, la nivel legal, de dispoztiile art. 29 alin. (1) din cadrul Sectiunii a 3-a Conducerea Inaltei Curti de Casatie si Justitie din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara (denumita in continuare 'Legea nr. 304/2004'). In cadrul acestui articol nu se regaseste nicio prevedere similara cu cea reglementata de art. 19 lit. a) indice 1 din Regulament.

(…)

Astfel, legiuitorul utilizeaza sintagmele 'se compun', respectiv 'este format din', insa fara a reglementa modalitatea concreta de compunere/formare si, cu atat mai mult, fara a da vreo competenta in acest sens presedintiilor de sectii si, dupa caz, Colegiului de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Art. 19 lit. a) indice 1 si art. 32 alin. (1) din Regulament nu au corespondent in Legea nr. 304/2004, adaugand la aceasta si, pe cale de consecinta, venind in contradictie cu dispozitiile art. 73 alin. (3) lit. l coroborat cu art. 126 alin. (4) din Constitutia Romaniei, republicata, precum si cu principiul separatiei puterilor in stat si al legalitatii, prescrise de dispozitiile art. 1 alin. (3) si (5) din Constitutie.

Or, prin Decizia CCR 685/2018, par. 135, instanta de contencios constitutional a statuat ca '(…) celelalte autoritati publice nu pot completa, modifica, sau abroga actele legislative ale Parlamentului (cu exceptia Guvernului, atunci cand actioneaza ca legiuitor delegat), nici prin acte administrative si nici prin hotarari judecatoresti. Fiecare dintre autoritatile publice trebuie sa se cantoneze in limitele propriei sale competente, neputand sa isi aroge competente legislative. Ordinea constitutionala astfel cum este consacrata prin Legea fundamentala, nu poate fi nesocotita chiar de autoritatile publice care sunt investite sa o apere (…)'.

Asadar, potrivit art. 73 alin. (3) lit l) din Constitutia Romaniei, republicata, 'Prin lege organica se reglementeaza organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instantelor judecatoresti, a Ministerului Public si a Curtii de Conturi'.

De asemenea, potrivit art. 126 alin. (4) din Constitutia Romaniei, republicata, 'Compunerea Inaltei Curti de Casatie si Justitie si regulile de functionare a acesteia se stabilesc prin lege organica'.

Pe de alta parte, art. 19 lit. a) indice 1 si art. 32 alin. (1) din Regulament prevad ca presedintii de sectii stabilesc judecatorii care compun completele de judecata din cadrul sectiilor, acestea fiind aprobate de Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, fara a exista vreo mentiune cu privire la modul de detrminare a completelor de judecata.

Prin urmare, aceste dispozitii acorda presedintilor de sectii si Colegiului de conducere al Inaltei Curti putere discretionara in determinarea compunerii acestor complete.

Pe acest palier mentionam ca notiunea de 'compunere' a instantei utilizata de art. 126 alin. (4) din Constitutia Romaniei este o notiune constitutionala autonoma, ce nu are in vedere numarul total de judecatori ai acesteia, ci organizarea si compunerea sectiilor, sectiilor unite, completurilor de judecata care realizeaza functia sa jurisdictionala. In acest sens, s-a pronuntat Curtea Constitutionala si prin Decizia nr. 685/2018, par. 177, retinand ca 'Pentru ca organizarea puterii judecatoresti sa nu devina in sine aleatorie si pentru a nu permite aparitia unor elemente de artbitrariu, legiuitorul constituant a stabilit ca procedura de judecata se stabileste prin lege, iar cu privire la compunerea sa, cat si regulile de functionare se stabilesc prin lege organica. Astfel, atunci cand legiuitorul constitutional se refera la compunerea instantei supreme – notiune autonoma folosita de Constitutie – nu are in vedere numarul total de judecatori al acesteia, ci organizarea si compunerea sectiilor, sectiilor uinite, completurilor de judecata care realizeaza functia sa jurisdictionala. Astfel, Curtea constata ca legiuitorul constitutional a dat o mare importanta ordonarii actiunii puterii judecatoresti atat la nivelul instantei supreme, cat si la nivelul celorlalte instante inferioare'.

Prin urmare, nu numai regulile generale de organizare ale instantei supreme trebuie reglementate prin lege organica, ci toate aspectele in legatura cu organizarea si compunerea sectiilor, sectiilor unite si a completurilor de judecata.

Or, din lectura Legii nr. 304/2004, rezulta cat se poate de clar ca in privinta completelor de 3 judecatori nu exista nicio dispozitie care sa prevada modul de compunere al acestora.

Asadar, se poate observa ca dispozitiile infralegale criticate, in ciuda prevederilor cat se poate de clare ale art. 73 alin. (3) si art. 125 alin. (4) din Constitutia Romaniei, republicata, deleaga acest atribut presedintilor de sectii si Colegiului de conducere al Inaltei Curti, care este abilitat sa stabileasca in mod unilateral si arbitrar completele specializate de 3 judecatori.

Prin urmare, potrivit dispozitiilor infralegale criticate, se ajunge la situatia in care nu numai ca modul de compunere a completelor de judecata este reglementat printr-un act administrativ, dar acest act administrativ este emis de insasi conducerea instantei.

Asadar, faptul ca aspecte esentiale ale compunerii celei mai inalte instante nationale sunt prevazute in acte administrative cu caracter inferior legii conduce la incalcarea normei constitutionale potrivit careia organizarea si functionarea instantelor judecatoresti se reglementeaza prin lege organica, si anume la art. 73 alin. (3) lit. l) si art. 126 alin. (4) din Constitutia Romaniei, republicata.

Pe langa faptul ca normele de compunere a instantelor trebuie sa se bucure de accesibilitate, stabilite si previzibilitate, este imperios necesar ca acestea sa se bucure de transparenta si incredere din partea justitiabililor. Daca infiintarea unui numar de complete cu o anumita specializare, avand in vedere numarul de cauze cu un anumit profil si cel al judecatorilor cu o anumita experienta in acele materii, intra in sfera administrativa si, pe cale de consecinta, in competenta Colegiului de conducere al ICCJ, nu acelasi lucru se poate spune despre compunerea completelor. Compunerea completelor, reprezentand desemnarea nominala a judecatorilor ce urmeaza sa formeze un complet, este o problema jurisdictionala ce tine de insasi savarsirea actului de justitie si, prin urmare, trebuie realizata printr-o procedura legala menita sa asigure independenta si impartialitatea judecatorilor.

Prin Decizia Curtii Constitutionale numarul 685/2018 instanta de contencios constitutional a retinut, facand referire la completele de 5 judecatori, ca prezumtia de impartialitate a instantei este inlaturata daca se constata ca membrii completului nu au fost desemnati prin tragere la sorti, aleatoriu, in sedinta publica (a se vedea in acest sens paragraful 149).

Or, dreptul la un proces echitabil are la baza sa exact aceste doua caracteristici esentiale, impartialitatea si independenta instantei, iar lipsa reglementarilor referitoare la compunerea instantei si stabilirea completelor de 3 judecatori chiar de catre conducerea acesteia, atrage, in mod cert, o suspiciune/indoiala rezonabila cu privire la posibilitatea ca instantele sa nu fie independente sau impartiale.

(…)

Neexistand un mecanism procedural care sa reglementeze in vreun fel o modalitate si o procedura de constituire a completelor de 3 judecatori, acestia fiind numiti in mod unilateral si arbitrar de presedintii de sectii si aprobati de conducerea instantei, temerile privind impartialitatea obiectiva a instantei apar total justificate.

De altfel, o serie de instante de judecata au sesizat deja Curtea Constitutionala, pe calea exceptiei de neconstitutionalitate, cu referire la compunerea completurilor de trei judecatori, la cererea partilor aflate in proces, care au solicitat acest demers legal.

(…)

Prin urmare, in considerarea celor de mai sus, apreciem ca dispozitiile art. 19 lit. a) indice 1 si art. 32 alin. (1) din Regulament nu reprezinta o garantie aferenta impartialitatii obiective a instantei, parte a dreptului la un proces echitabil. Intre aceste garantii se inscrie caracterul aleatoriu atat al distribuirii cauzelor in sistem informatic, cat si al compunerii completului de judecata instituit prin lege, sistem care nu se aplica desemnarii completelor de 3 judecatori.

(…)

Prin urmare, impunerea unor membri de drept in componenta completelor de 3 judecatori, pe calea unor acte administrative, poate da nastere la presiuni latente asupra membrilor completului, constand in supunerea judecatorilor superiorilor lor judiciari sau, cel putin, constand intr-o ezitare/lipsa de dorinta a judecatorilor de a-i contrazice pe acestia (a se vedea, cu privire la acest parametru de analiza, Hotararea Curtii Europene a Drepturilor Omului din 22 decembrie 2009, pronuntata in cauza Parlov-Tkaleie impotriva Croatiei, paragraful 91).

In acest context, lipsa reglementarii unei compuneri aleatorii a completelor de 3 judecatori si determinarea acestora prin Hotarari ale Colegiului de conducere al Inaltei Curti la propunerea presedintilor de sectii, emise in baza art. 19 lit. a) indice 1 si art. 32 alin. (1) din Regulament, apare ca fiind in grava contradictie cu principiul impartialitatii si independentei instantei si, pe cale de consecinta, cu dispozitiile art. 21 alin. (3) din Constitutia Romaniei, republicata si art. 6 parag. 1 CEDO.

Mai mult, din analiza prevederilor infralegale acestea instituie un regim diferentiat si discriminatoriu in ceea ce priveste completurile de 3 in materie penala spre deosebire de completurile de 5 judecatori. Astfel, in cadrul acestor din urma completuri, judecatorii care fac parte din completuri sunt trasi la sorti, pe cand, in cazul celor 3 judecatori, presedintii de sectii stabilesc compunerea acestora si Colegiul de conducere o aproba.

Prin urmare, se ajunge la situatia ca persoanele judecate de completurile de 5 sa beneficieze de un complet compus aleatoriu, respectiv de garantia unei instante impartiale in sens obiectiv, pe cand cei judecati de un complet de 3 judecatori – cu atat mai mult cand e vorba de instanta de control judiciar – sa nu beneficieze de aceleasi garantii.

(…)

Avand in vedere aspectele mentionate supra, va solicitam admiterea cererii si pronuntarea unei decizii prin care sa se constate existenta conflictului juridic de natura constitutionala intre Parlamentul Romaniei, pe de o parte, si Inalta Curte de Casatie si Justitie, pe de alta parte, generat de actiunea Inaltei Curti de Casatie si Justitie care, prin Colegiul de conducere, si-a arogat atributia de legiferare in materia legii organice in ceea ce priveste modul de constituire si compunere a completurilor de trei judecatori din cadrul Sectiei penale, cu incalcarea competentei constitutionale a Parlamentului. Solicitam, de asemenea, dispunerea masurilor pe care Curtea Constitutionala le va considera necesare si utile pentru restabilirea ordinii constitutionale”.