Actualul ministru al Finantelor Publice, Florin Vasile Citu (foto 1), cel pe care presedintele Klaus Iohannis il vrea premier, s-a facut de bafta in instanta cand a solicitat daune morale de un leu de la ministrul de Finante de la acea vreme, Eugen Orlando Teodorovici (foto 2), dupa ce Teodorovici il acuzase public pe Citu de implicare in atacul speculativ asupra leului petrecut in octombrie 2008. Citu nu doar ca a luat reject, dar a mai si fost obligat in prima instanta sa-i plateasca lui Teodorovici cheltuieli de judecata in valoare de 2.500 de lei. Sentinta a fost pronuntata la 22 ianuarie 2020 de catre judecatoarea Cristina Sorana Dumitrescu de la Judecatoria Sectorului 5.

Iata mai intai minuta sentintei nr. 553/2020 din dosarul nr. 8761/302/2019:

„Respinge actiunea ca neintemeiata. Respinge cererea reclamantului cu privire la cheltuielile de judecata ca neintemeiata. Obliga reclamantul la plata catre parat a sumei de 2500 de lei cheltuieli de judecata - onorariu avocat. Cu apel in 30 de zile de la comunicare, cererea urmand a se depune la judecatoria sector 5 Bucuresti. Pronuntata in sedinta publica 22.01.2020”.

Florin Citu l-a dat in judecata pe Orlando Teodorovici in 4 aprilie 2019, cerandu-i daune morale de un leu dupa ce Teodorovici (care inca era ministru de Finante) declarase la TVR 1 ca senatorul PNL ar fi fost obligat de catre BNR sa demisioneze de la ING (unde era economist sef) si ca aceeasi Banca Nationala a Romaniei i-ar fi blocat revenirea in sistemul bancar.

Redam declaratiile lui Teodorovici care l-au inflamat pe Citu:

„Vrei-nu vrei, iei in calcul si ce spun unul precum Citu sau altii, ca altceva in afara de a spune tot felul de minciuni... si repet – sunt oameni care o spun si astazi: au furat, domnule, au furat, au furat, au furat. Cati oameni au speculat... (...) Pai, va spun eu: Citu a speculat pe leu – de asta a fost dat afara din sistemul bancar. (...) V-am spus la cine (n.r. la cine se refera): la Citu. (...) Intrebati-l daca astazi il angajeaza vreo banca in Romania! Intrebati-l daca se poate angaja ca si om in banca! Nicaieri. (...) De ce? Pentru ca BNR i-a interzis acest lucru. Pentru ca a facut acea specula la leu in 2008”.

La randul ei, judecatoarea Cristina Dumitrescu i-a respins lui Florin Citu cererea de daune morale, invocand faptul ca, practic, PNL-istul se trezise la spartul targului. Mai exact, uriasa cantitate de articole de presa aparute in ultimii 12 ani pe tema presupusei implicari a lui Florin Citu in atacul speculativ exclude orice discutie despre asa-zisa prejudiciere a imaginii, intrucat creeaza „o aparenta de veridicitate” si „o baza factuala rezonabila pentru un observator”, a subliniat magistrata.

Desi Florin Citu a depus la dosar adrese din partea BNR si a Consiliului Concurentei, din care reiese ca nu a fost sanctionat pentru pretinsa implicare in atacul speculativ din 2008, judecatoarea nu a intrat pe fondul problemei (respectiv daca intr-adevar implicarea lui Citu fusese sau nu reala), ci doar a analizat aparenta de veridicitate a situatiei. Mai pe romaneste: vazand avalansa de materiale mediatice pe acest subiect, esti indreptatit sa ridici problema implicarii lui Citu in evenimentul din 2008, indiferent daca aceasta implicare a existat sau nu cu adevarat, argumenteaza judecatoarea Dumitrescu.

Inainte sa va lasam a citi motivarea, mentionam ca victoria in instanta a lui Eugen Teodorovici a fost semnalata pe Facebook de catre avocatul Adrian Toni Neacsu, fondatorul site-ului Rolii.ro, unde a fost publicata motivarea sentintei.

Prezentam principalul pasaj din motivarea sentintei pronuntate de Sorana Dumitrescu:

„Pornind de la calificarea acestor afirmatii, instanta va stabili in ce masura paratul a dovedit faptele expuse ori a probat ca avea o baza reala suficienta pentru judecatile de valoare. In acest sens, la dosar au fost depuse o serie documente ce contin fragmente din articole de presa referitoare la faptele afirmate de catre parat.

Din inscrisurile depuse la dosar reiese ca discursul paratului nu a fost unul izolat, ci se regasea sub forma unor articole in mai multe publicatii. Astfel, afirmatia conform careia reclamantul a fost dat afara din banca este sustinuta de mai multe articole publicate pe platformele HotNews.ro (intitulat „Fostul economist sef al ING Bank, Florin Citu, a fost concediat” din 08.03.2011) si Economica.net (intitulat „Dezvaluiri socante ale fostului trezorier despre ilgalitatile comise de ING Romania” din 15.08.2012), existand si presupuse declaratii ale reclamantului in cuprinsul acestora prin care ar fi recunoscut ca a fost concediat. Nu este neaparat necesar a se verifica daca informatiile prezentate in aceste publicatii sunt veritabile, ci trebuie stabilit mai ales daca acestea puteau crea aparenta unei informatii reale, pe care un observator sa o poata considera adevarata. Din acest punct de vedere, prin faptul ca aceste publicatii prezentau chiar afirmatii ale reclamantului care ar fi recunoscut ca a fost concediat, exista suficiente elemente pentru ca o terta persoana sa se poata intemeia pe continutul lor. Prin urmare, aceasta afirmatie nu poate fi sanctionata intrucat ingerinta, in acest caz, nu este necesara si nici proportionala.

Afirmatia conform careia reclamantul ar fi facut specula la leu in anul 2008 este un fapt pentru care paratul a prezentat mai multe articole de presa (spre exemplu, HotNews.ro din data de 08.03.2011, mai sus citat, Ziarul Financiar din data de 03.11.2008, intitulat „Seful Trezoreriei UniCredit Tiriac si-a dat demisia”, evz.ro din 03.05.2012, mai sus citat) din care rezulta faptul ca in opinia publica existau dezbateri cu privire la acest subiect. Desi dezbaterile vizau specula la leu din anul 2008, fara a fi identificate exact persoanele care au fost implicate, existau mentiuni care faceau legatura intre acel eveniment si trezorierii mai multor banci, fiind mentionat in repetate randuri, in mai multe surse, numele reclamantului. Instanta subliniaza ca nu se ponunta asupra adevarului acestor informatii, de altfel neavand neaparat relevanta daca informatiile sunt reale sau nu (cum a stabilit si Curtea in jurisprudenta sa prezentata anterior, adevarul informatiilor nu poate fi singurul criteriu in analiza), ci trebuie stabilit daca acestea puteau crea aparenta de veridicitate. Totodata, este relevanta si existenta unei posibilitati rezonabile a paratului de a verifica, dintr-o sursa obiectiva, adevarul faptelor pe care le-a afirmat, acest aspect putand fi relevant in stabilirea bunei sau relei sale credinte.

Prin prisma acestor considerente, instanta apreciaza ca multitudinea de articole de presa prezentand aceleasi informatii care converg catre o presupusa implicare a reclamantului in specula la leu din anul 2008, acestea provenind din surse diferite si din perioade de timp diferite, sunt de natura a crea o baza factuala rezonabila pentru un observator. Cu titlu de exemplu, pe site-ul evz.ro, in articolul data de 03.05.2012, citat mai sus, este afirmata implicarea reclamantului in atacul speculativ din anul 2008, precum si cauza pentru care ar fi scapat de sanctiunile din partea BNR. De asemenea, intr-un editorial publicat pe site-ul catavencii.ro la data de 06.06.2018, intitulat „Cum sa rostogolesti o minciuna”, se vorbeste despre implicarea reclamantului in evenimentul amintit anterior. In acelasi sens sunt mai multe articole de presa depuse de catre parat la dosar.

Reclamantul a sustinut ca aceste informatii nu sunt reale si a depus la dosar, in acest sens, Ordinul Presedintelui Consiliului Concurentei nr. 260/23.05.2013 prin care s-a inchis investigatia asupra acestor fapte cu motivatia ca nu au fost descoperite dovezi suficiente in privinta incalcarii Legii concurentei care sa justifice impunerea de masuri si sanctiuni. Instanta constata ca, intr-adevar, Ordinul depus dovedeste faptul ca afirmatiile reclamantului nu au un fundament real, bazat pe probe care sa dovedeasca faptele sustinute. Acest aspect este sustinut de catre reclamant atat prin cererea de chemare in judecata, cat si prin concluziile orale puse asupra fondului.

Chiar daca aspectele invocate de reclamant sunt intemeiate, instanta le va analiza prin prisma celorlalte criterii expuse in jurisprudenta CEDO amintita mai sus. Astfel, se va lua in considerare, pe de-o parte, prezenta consistenta in presa a acestor informatii, de natura a crea o aparenta de veridicitate, iar pe de alta parte, desi exista posibilitatea paratului de a verifica existenta Ordinului Presedintelui Consiliului Concurentei, faptul ca reclamantul a facut afirmatiile intr-o emisiune televizata, in direct, in contextul unor discutii cu tema politica, reiterand ceea ce presa deja afirma in mod constant. Un discurs sustinut in direct, in dialog cu un moderator, este mai dificil de structurat, iar afirmatiile sunt greu de retractat ori nuantat (a se vedea si cauza Andreescu c. Romaniei, cererea nr. 19.452/02, parag. 95, unde desi se vorbeste despre o conferinta de presa, mutatis mutandis rationamentul este aplicabil si pentru cauza de fata).

In acest sens, instanta constata ca paratul a afirmat in debutul discursului ca „ si repet, sunt oameni care o spun si astazi, au furat, domnule, au furat, au furat, au furat, cati oameni au speculat.. ”. Paratul se raporteaza la opinia publica care afirma faptele imputate reclamantului, ceea ce indica un anumit grad de prudenta, desi nu foarte consistent, in formularea discursului. Chiar daca ulterior tonul afirmatiilor devine transant, incarcat de certitudine, acest aspect trebuie privit prin prisma naturii discursului politic ce beneficiaza de limite mai largi de admisibilitate. De asemenea, instanta va lua in considerare si faptul ca limbajul folosit a fost unul decent, fara injurii ori jigniri la adresa paratului.

Prin urmare, luand in considerare toate aceste aspecte, instanta apreciaza ca afirmatia paratului cu privire la implicarea reclamantului in specula la leu din anul 2008 s-a incadrat, raportat la contextul in care a fost realizata, in limitele de protectie ale art. 10 CEDO.

In privinta afirmatiilor cu caracter de judecati de valoare, respectiv cele privind presupuse fapte de furt savarsite de catre reclamant si cele privind imposibilitatea de a se angaja a acestuia din urma ca urmare a unei interdictii existente din partea BNR, acestea se bazeaza pe faptele analizate anterior, respectiv specula la leu si concedierea din cadrul bancii in care isi defasura activitatea reclamantul. Fara a relua intreaga analiza cu privire la aceste fapte, instanta apreciaza ca articolele de presa existente constituiau o baza reala suficienta pentru expunerea unor judecati de valoare. De asemenea, astfel de informatii sunt dificil de verificat din punct de vedere obiectiv (de exemplu, faptul ca reclamantul nu se mai poate angaja in nicio banca) si, prin urmare, nu reiese reaua-credinta a paratului in expunerea unui astfel de discurs.

Din aceste motive, constatand ca afirmatiile paratului se bucura de protectia art. 10 CEDO, reclamantul nu a dovedit existenta unei fapte ilicite specifice raspunderii civile delictuale. Distinct de acest aspect, instanta apreciaza ca exista indoieli inclusiv cu privire la existenta unui prejudiciu dat fiind ca informatiile expuse de catre parat au fost vehiculate consistent in presa intr-o perioada lunga de timp. Or, prejudiciul constand in afectarea imaginii, onoarei si a reputatiei nu poate fi produs prin intermediul unor astfel de informatii pe care publicul, aparte de veridicitatea lor, deja le cunoaste”.

* Cititi aici, pe Rolii.ro, intreaga motivare a sentintei

Sursa foto Citu: PSnews.ro