CJUE L-A SALVAT PE LUCICA – Sectia pentru procurori a CSM a respins actiunea Inspectiei Judiciare impotriva fostului sef al DNA Ploiesti Lucian Onea in dosarul disciplinar privind incalcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilitati si interdictii. Exclusiv: decizia CSM are la baza hotararea prin CJUE s-a pronuntat impotriva prelungirii mandatului de sef al Inspectiei Judiciare prin ordonanta de urgenta. Onea a ridicat aceasta exceptie fix pe argumentele CJUE (Minuta)

Scris de: Valentin BUSUIOC

19.05.2021 17:10
Vizualizari: 5688

Procurorul suspendat Lucian Onea (foto) – fost sef al DNA Ploiesti – a obtinut miercuri, 19 mai 2021, o victorie de etapa impotriva Inspectiei Judiciare in dosarul in care a fost trimis in judecata disciplinara pentru abaterea de la art. 99 lit. b) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor: „incalcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilitati si interdictii privind judecatorii si procurorii”.



Vorbim despre dosarul nr. 4/P/2019, in care Inspectia Judiciara a exercitat actiunea disciplinara fata de Onea pentru felul in care acesta a instrumentat unul dintre dosarele familiei Cosma.

Miercuri, 19 mai 2021, Onea a obtinut a doua oara din partea Sectiei pentru procurori in materie disciplinara (la distanta de 7 luni si jumatate) admiterea exceptiei privind nulitatea absoluta a rezolutiei de exercitare a actiunii disciplinare. Prima exceptie avea in vedere faptul ca inspectoarele judiciare (procuroarele) Mihaela Hitruc si Andreea Cristina Mina ar fi incompatibile din cauza ca le-au mai facut dosare disciplinare atat lui Lucian Onea, cat si fostei sefe DNA Laura Kovesi, iar cauza anterioara impotriva lui Onea viza tot executiile ticluite de acesta contra familiei Cosma.

De asemenea, prima exceptie se referea la faptul ca nu ar exista un mecanism riguros de distribuire a dosarelor in interiorul Inspectiei Judiciare, astfel incat actuala cauza pe numele lui Lucian Onea ar fi ajuns cu dedicatie tot la inspectoarele Hitruc si Mina.

Amintim ca Inspectia Judiciara a obtinut la Inalta Curte desfiintarea definitiva a hotararii prin care Sectia pentru procurori in materie disciplinara ii admisese lui Onea exceptia de mai sus. Pe cale de consecinta, ICCJ a dispus ca procurorii CSM sa continue judecata disciplinara. Cu acea ocazie, am explicat de ce incalcarea prevederilor legate de incompatibilitati si interdictii este una dintre cele mai grave abateri disciplinare care ii pot fi imputate unui magistrat (click aici pentru a citi).


Revenind la ziua de miercuri, iata minuta Sectiei pentru procurori in materie disciplinara:


Admite exceptia nulitatii absolute a rezolutiei de exercitare a actiunii disciplinare nr. 5609/IJ/1391/DIP/2018 din data de 28 februarie 2019.

Constata nulitatea actiunii disciplinare forrnulate de Inspectia Judiciara impotriva paratului Onea Lucian Gabriel, procuror in cadrul Parchetului de pe langa Judecatoria Campina pentru savarsirea abaterii disciplinare prevazute de art. 99 lit. b) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, cu modlflcarile si completarile ulterioare.

Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare, la Completul de 5 Judecatori al Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Pronuntata in sedinta publica azi, 19 mai 2021”.


CJUE i-a venit in intampinare lui Lucica


Surse avizate au declarat pentru Lumea Justitiei ca solutia CSM are la baza decizia CJUE pronuntata marti, 18 mai 2021, privind modalitatea de prelungire prin OUG a mandatului de inspector-sef al Inspectiei Judiciare, judecatorul Lucian Netejoru, fapt criticat de catre Curtea de Justitie a Uniunii Europene. In legatura cu o asemenea situatie, CJUE a statuat ca „o reglementare nationala nu poate da nastere unor indoieli, in perceptia justitiabililor, cu privire la utilizarea prerogativelor unui organ judiciar insarcinat cu efectuarea cercetarilor disciplinare si a actiunilor disciplinare impotriva judecatorilor si a procurorilor ca instrument de presiune asupra activitatii acestora sau ca instrument al unui asemenea control”. Mai exact, „o reglementare nationala este de natura sa dea nastere unor asemenea indoieli atunci cand are ca efect, fie si cu titlu provizoriu, sa permita guvernului statului membru in cauza sa faca numiri in functiile de conducere ale organului care are misiunea de a efectua cercetarile disciplinare si de a exercita actiunea disciplinara impotriva judecatorilor si a procurorilor cu incalcarea procedurii ordinare de numire prevazute de dreptul national” (click aici pentru a citi).

Aceleasi surse au dezvaluit pentru Luju.ro ca exact aceste argumente retinute de CJUE fusesera invocate de catre Lucian Onea in exceptia privind nulitatea absoluta a actiunii disciplinare, dar Sectia pentru procurori din CSM nu se grabise sa se pronunte pe exceptie, preferand sa astepte decizia Curtii de Justitie a Uniunii Europene.


Prezentam argumentele pe larg ale CJUE legate de prelungirea prin OUG a mandatului de inspector-sef:


Cu privire la a patra intrebare adresata in cauza C-83/19 si la a treia intrebare adresata in cauza C-355/19

179 Prin intermediul celei de a patra intrebari adresate in cauza C-83/19 si al celei de a treia intrebari adresate in cauza C-355/19, care trebuie analizate impreuna, instantele de trimitere solicita in esenta sa se stabileasca daca reglementarile care guverneaza organizarea justitiei in Romania, precum cele referitoare la numirea interimara in functiile de conducere a Inspectiei Judiciare si la infiintarea SIIJ, intra in domeniul de aplicare al Deciziei 2006/928 si daca acestea trebuie sa respecte cerintele care decurg din valoarea statului de drept prevazuta la articolul 2 TUE.

180 In aceasta privinta este necesar sa se arate ca Decizia 2006/928 acopera, dupa cum reiese din considerentul (6) al acesteia si din modul de redactare deosebit de larg al primului, al celui de al treilea si al celui de al patrulea obiectiv de referinta care figureaza in anexa la aceasta si astfel cum confirma raportul Comisiei mentionat la punctul 158 din prezenta hotarare, sistemul judiciar din Romania in ansamblul sau, precum si lupta impotriva coruptiei din acest stat membru. In aceasta privinta, la punctul 3.1. din Raportul Comisiei catre Parlamentul European si Consiliu din 27 iunie 2007 privind evolutia masurilor de acompaniere in Romania dupa aderare [COM(2007) 378 final], raport care este mentionat la articolul 2 din aceasta decizie, aceasta a constatat ca, intrucat fiecare dintre obiectivele de referinta contribuie la crearea unui sistem judiciar si administrativ caracterizat prin independenta si impartialitate, acestea nu trebuiau sa fie avute in vedere separat, ci impreuna, ca parte a oricarei reforme urmarite a sistemului judiciar, precum si a luptei impotriva coruptiei, atat timp cat aceste obiective nu vor fi fost atinse.

181 Or, in speta, astfel cum a aratat in esenta domnul avocat general la punctele 178 si 250 din Concluziile prezentate in cauzele C-83/19, C-127/19, C-195/19, C-291/19 si C-355/19, reglementarile nationale in discutie in litigiile principale, rezultate din reformele intervenite in cursul anilor 2018 si 2019, au adus modificari diferitor legi ale justitiei care au fost adoptate in cadrul negocierilor de aderare a Romaniei la Uniune in scopul ameliorarii independentei si a eficientei puterii judecatoresti si care formeaza cadrul legislativ care guverneaza organizarea sistemului judiciar in acest stat membru.

182 Referitor mai precis la reglementarea nationala in discutie in cauza C-83/19, aceasta guverneaza numirea interimara in functiile de conducere ale Inspectiei Judiciare, care este un organism cu personalitate juridica din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, a carui responsabilizare face in mod expres obiectul primului obiectiv de referinta care figureaza in anexa la Decizia 2006/928, ca garantie a unui proces judiciar mai transparent si totodata mai eficient. Acest organism dispune de competente esentiale in procedurile disciplinare din cadrul puterii judecatoresti, precum si in procedurile referitoare la raspunderea personala a magistratilor. Structura institutionala si activitatea acestuia, precum si reglementarea in discutie in cauza C-83/19 au facut de altfel obiectul unor rapoarte ale Comisiei intocmite in temeiul articolului 2 din Decizia 2006/928, in special in anii 2010, 2011 si 2017-2019.

183 In ceea ce priveste reglementarea nationala in discutie in cauzele C-127/19, C-195/19, C-291/19 si C-355/19, ea are legatura cu infiintarea SIIJ si cu modalitatile de desemnare a procurorilor care trebuie sa isi exercite functiile in cadrul acesteia. Or, asa cum a aratat domnul avocat general la punctele 180 si 181 din Concluziile prezentate in aceste cauze, infiintarea unei astfel de sectii este acoperita de primul, de al treilea si de al patrulea obiectiv de referinta care figureaza in anexa la Decizia 2006/928, referitoare la organizarea sistemului judiciar si la lupta impotriva coruptiei, si, pe de alta parte, a facut obiectul rapoartelor Comisiei intocmite in anii 2018 si 2019 in temeiul articolului 2 din aceasta decizie.

184 Rezulta ca asemenea reglementari intra in domeniul de aplicare al Deciziei 2006/928 si ca, astfel cum reiese din cuprinsul punctului 178 din prezenta hotarare, ele trebuie sa respecte cerintele care decurg din dreptul Uniunii si in special din valoarea statului de drept prevazuta la articolul 2 TUE.

185 Prin urmare, trebuie sa se raspunda la a patra intrebare adresata in cauza C-83/19 si la a treia intrebare adresata in cauza C-355/19 ca reglementarile care guverneaza organizarea justitiei in Romania, cum sunt cele referitoare la numirea interimara in functiile de conducere ale Inspectiei Judiciare si la infiintarea in cadrul Ministerului Public a unei Sectii pentru investigarea infractiunilor din justitie, intra in domeniul de aplicare al Deciziei 2006/928, astfel incat acestea trebuie sa respecte cerintele care decurg din dreptul Uniunii si in special din valoarea statului de drept prevazuta la articolul 2 TUE.

Cu privire la a treia intrebare adresata in cauza C-83/19

186 Prin intermediul celei de a treia intrebari adresate in cauza C-83/19, instanta de trimitere solicita in esenta sa se stabileasca daca articolul 2 si articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE, precum si Decizia 2006/928 trebuie interpretate in sensul ca se opun unei reglementari nationale adoptate de guvernul unui stat membru care ii permite acestuia din urma sa efectueze numiri interimare in functiile de conducere ale organului judiciar insarcinat cu efectuarea cercetarilor disciplinare si cu exercitarea actiunii disciplinare impotriva judecatorilor si a procurorilor fara respectarea procedurii ordinare de numire prevazute de dreptul national pentru astfel de functii.

187 Dupa cum reiese din cererea de decizie preliminara, instanta de trimitere adreseaza aceasta intrebare ca urmare a faptului ca misiunile cu care este investit un organ judiciar precum cel vizat de reglementarea nationala in discutie in litigiul principal si in special intinderea competentelor de care dispun in cadrul acestor misiuni membrii cu functii de conducere ai acestui organ sunt de natura sa ridice semne de intrebare in raport cu cerinta de independenta a judecatorilor.

188 In aceasta privinta trebuie amintit ca articolul 19 TUE, care concretizeaza valoarea statului de drept afirmata la articolul 2 TUE, incredinteaza instantelor nationale si Curtii sarcina de a garanta deplina aplicare a dreptului Uniunii in toate statele membre, precum si protectia jurisdictionala a drepturilor conferite justitiabililor de dreptul mentionat [Hotararea din 25 iulie 2018, Minister for Justice and Equality (Deficientele sistemului judiciar), C-216/18 PPU, EU:C:2018:586, punctul 50, Hotararea din 24 iunie 2019, Comisia/Polonia (Independenta Curtii Supreme), C-619/18, EU:C:2019:531, punctul 47, precum si Hotararea din 5 noiembrie 2019, Comisia/Polonia (Independenta instantelor de drept comun), C-192/18, EU:C:2019:924, punctul 98].

189 Existenta insasi a unui control jurisdictional efectiv destinat sa asigure respectarea dreptului Uniunii este inerenta unui stat de drept [Hotararea din 27 februarie 2018, Associaçao Sindical dos Juizes Portugueses, C-64/16, EU:C:2018:117, punctul 36, precum si Hotararea din 25 iulie 2018, Minister for Justice and Equality (Deficientele sistemului judiciar), C-216/18 PPU, EU:C:2018:586, punctul 51].

190 In acest temei si astfel cum prevede articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE, revine statelor membre sarcina sa prevada un sistem de cai de atac si de proceduri care sa le asigure justitiabililor respectarea dreptului lor la protectie jurisdictionala efectiva in domeniile reglementate de dreptul Uniunii. Principiul protectiei jurisdictionale efective a drepturilor conferite justitiabililor de dreptul Uniunii, la care se refera articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE, constituie un principiu general al dreptului Uniunii care decurge din traditiile constitutionale comune ale statelor membre, care a fost consacrat la articolele 6 si 13 din Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, semnata la Roma la 4 noiembrie 1950, si care in prezent este afirmat la articolul 47 din carta [Hotararea din 2 martie 2021, A. B. si altii (Numirea judecatorilor la Curtea Suprema – Cai de atac), C-824/18, EU:C:2021:153, punctele 109 si 110, precum si jurisprudenta citata].

191 In consecinta, orice stat membru trebuie sa se asigure ca organismele care, in calitate de „instanta” in sensul definit de dreptul Uniunii, fac parte din sistemul sau de cai de atac in domeniile reglementate de dreptul Uniunii indeplinesc cerintele unei protectii jurisdictionale efective [Hotararea din 27 februarie 2018, Associaçao Sindical dos Juizes Portugueses, C-64/16, EU:C:2018:117, punctul 37, precum si Hotararea din 25 iulie 2018, Minister for Justice and Equality (Deficientele sistemului judiciar), C-216/18 PPU, EU:C:2018:586, punctul 52].

192 In ceea ce priveste domeniul de aplicare material al articolului 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE, trebuie amintit ca aceasta dispozitie vizeaza „domeniile reglementate de dreptul Uniunii”, independent de situatia in care statele membre pun in aplicare acest drept, in sensul articolului 51 alineatul (1) din carta [Hotararea din 2 martie 2021, A. B. si altii (Numirea judecatorilor la Curtea Suprema – Cai de atac), C-824/18, EU:C:2021:153, punctul 111, precum si jurisprudenta citata].

193 Reglementari nationale precum cele in discutie in litigiul principal se aplica magistraturii in ansamblul sau si, prin urmare, judecatorilor de drept comun, care sunt chemati, in aceasta calitate, sa statueze cu privire la chestiuni legate de aplicarea sau de interpretarea dreptului Uniunii. Intrucat acestia din urma fac parte, in calitate de „instante”, in sensul definit de acest drept, din sistemul roman de cai de atac in „domeniile reglementate de dreptul Uniunii”, in sensul articolului 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE, ei trebuie sa indeplineasca cerintele unei protectii jurisdictionale efective.

194 Or, trebuie amintit ca, pentru a garanta ca instantele care pot fi chemate sa statueze cu privire la chestiuni legate de aplicarea sau de interpretarea dreptului Uniunii sunt in masura sa asigure protectia jurisdictionala efectiva impusa de aceasta dispozitie, prezervarea independentei acestora este primordiala, astfel cum se confirma la articolul 47 al doilea paragraf din carta, care mentioneaza accesul la o instanta judecatoreasca „independenta” printre cerintele legate de dreptul fundamental la o cale de atac efectiva [a se vedea in acest sens Hotararea din 2 martie 2021, A. B. si altii (Numirea judecatorilor la Curtea Suprema – Cai de atac), C-824/18, EU:C:2021:153, punctul 115, precum si jurisprudenta citata].

195 Aceasta cerinta de independenta a instantelor, care este inerenta activitatii de judecata, tine de continutul esential al dreptului la protectie jurisdictionala efectiva si al dreptului fundamental la un proces echitabil, care are o importanta esentiala in calitate de garant al protectiei ansamblului drepturilor conferite justitiabililor de dreptul Uniunii si al prezervarii valorilor comune ale statelor membre prevazute la articolul 2 TUE, in special a valorii statului de drept. Conform principiului separarii puterilor ce caracterizeaza functionarea unui stat de drept, trebuie in special sa fie garantata independenta instantelor fata de puterile legislativa si executiva [a se vedea in acest sens Hotararea din 2 martie 2021, A. B. si altii (Numirea judecatorilor la Curtea Suprema – Cai de atac), C-824/18, EU:C:2021:153, punctele 116 si 118, precum si jurisprudenta citata].

196 Potrivit unei jurisprudente constante, garantiile de independenta si de impartialitate impuse in temeiul dreptului Uniunii postuleaza existenta unor norme care sa permita inlaturarea, in perceptia justitiabililor, a oricarei indoieli legitime referitoare la impenetrabilitatea instantei in cauza in privinta unor elemente exterioare si la neutralitatea sa in raport cu interesele care se infrunta [a se vedea in acest sens Hotararea din 19 septembrie 2006, Wilson, C-506/04, EU:C:2006:587, punctul 53 si jurisprudenta citata, Hotararea din 2 martie 2021, A. B. si altii (Numirea judecatorilor la Curtea Suprema – Cai de atac), C-824/18, EU:C:2021:153, punctul 117, precum si Hotararea din 20 aprilie 2021, Repubblika, C-896/19, EU:C:2021:311, punctul 53].

197 In acest sens, trebuie ca judecatorii sa se afle la adapost de interventii sau de presiuni exterioare care le pot pune in pericol independenta. Normele aplicabile statutului judecatorilor si exercitarii functiei lor de judecator trebuie in special sa permita excluderea nu numai a oricarei influente directe, sub forma de instructiuni, ci si a formelor de influenta indirecta susceptibile sa orienteze deciziile judecatorilor in discutie si sa inlature astfel o lipsa a aparentei de independenta sau de impartialitate a acestora care sa poata aduce atingere increderii pe care justitia trebuie sa o inspire justitiabililor intr-o societate democratica si intr-un stat de drept [a se vedea in acest sens Hotararea din 2 martie 2021, A. B. si altii (Numirea judecatorilor la Curtea Suprema – Cai de atac), C-824/18, EU:C:2021:153, punctele 119 si 139, precum si jurisprudenta citata].

198 Referitor mai precis la normele care guverneaza regimul disciplinar, cerinta de independenta impune, conform unei jurisprudente constante, ca acest regim sa prezinte garantiile necesare pentru a evita orice risc de utilizare a unui astfel de regim ca sistem de control politic al continutului deciziilor judiciare. In aceasta privinta, adoptarea unor norme care definesc printre altele atat comportamentele ce constituie incalcari disciplinare, cat si sanctiunile aplicabile in mod concret, care prevad interventia unei instante independente in conformitate cu o procedura care garanteaza pe deplin drepturile consacrate la articolele 47 si 48 din carta, in special dreptul la aparare, si care consacra posibilitatea de a contesta in justitie deciziile organelor disciplinare constituie un ansamblu de garantii esentiale pentru prezervarea independentei puterii judecatoresti [Hotararea din 25 iulie 2018, Minister for Justice and Equality (Deficientele sistemului judiciar), C-216/18 PPU, EU:C:2018:586, punctul 67, Hotararea din 24 iunie 2019, Comisia/Polonia (Independenta Curtii Supreme), C-619/18, EU:C:2019:531, punctul 77, precum si Hotararea din 5 noiembrie 2019, Comisia/Polonia (Independenta instantelor de drept comun), C-192/18, EU:C:2019:924, punctul 114].

199 In plus, dupa cum a aratat in esenta domnul avocat general la punctul 268 din Concluziile prezentate in cauzele C-83/19, C-127/19, C-195/19, C-291/19 si C-355/19, intrucat perspectiva initierii unei cercetari disciplinare este in sine susceptibila sa exercite o presiune asupra celor care au sarcina de a judeca, este esential ca organul competent sa efectueze cercetarile si sa exercite actiunea disciplinara sa actioneze in cadrul exercitarii misiunilor sale in mod obiectiv si impartial si in acest scop sa fie la adapost de orice influenta exterioara.

200 Prin urmare, dat fiind ca persoanele care ocupa functiile de conducere in cadrul unui astfel de organ pot exercita o influenta determinanta asupra activitatii acestuia, normele care guverneaza procedura de numire in aceste functii trebuie sa fie concepute, dupa cum a aratat in esenta domnul avocat general la punctul 269 din Concluziile prezentate in cauzele C-83/19, C-127/19, C-195/19, C-291/19 si C-355/19, astfel incat sa nu poata da nastere niciunei indoieli legitime cu privire la utilizarea prerogativelor si a functiilor organului mentionat ca instrument de presiune asupra activitatii judiciare sau de control politic al acestei activitati.

201 Revine in cele din urma instantei de trimitere sarcina de a se pronunta cu privire la acest aspect dupa ce va fi efectuat aprecierile necesare in acest scop. Astfel, trebuie sa se aminteasca faptul ca articolul 267 TFUE nu abiliteaza Curtea sa aplice normele dreptului Uniunii la o speta determinata, ci numai sa se pronunte cu privire la interpretarea tratatelor si a actelor adoptate de institutiile Uniunii. Cu toate acestea, conform unei jurisprudente constante, in cadrul cooperarii judiciare create prin articolul 267 TFUE, Curtea, plecand de la elementele dosarului, poate furniza instantei nationale elementele de interpretare a dreptului Uniunii care ar putea sa ii fie utile in aprecierea efectelor uneia sau ale alteia dintre dispozitiile acestuia [Hotararea din 19 noiembrie 2019, A. K. si altii (Independenta Camerei Disciplinare a Curtii Supreme), C-585/18, C-624/18 si C-625/18, EU:C:2019:982, punctul 132, precum si Hotararea din 2 martie 2021, A. B. si altii (Numirea judecatorilor la Curtea Suprema – Cai de atac), C-824/18, EU:C:2021:153, punctul 96].

202 In acest sens trebuie aratat ca simplul fapt ca membrii cu functii de conducere ai organului care are misiunea de a efectua cercetari disciplinare si de a exercita actiunea disciplinara in privinta judecatorilor si a procurorilor sunt numiti de guvernul unui stat membru nu este de natura sa dea nastere unor indoieli precum cele mentionate la punctul 200 din prezenta hotarare.

203 Situatia este aceeasi in ceea ce priveste dispozitiile nationale care prevad ca interimatul unei functii de conducere din cadrul unui astfel de organ este asigurat, in situatia vacantarii acestei functii ca urmare a expirarii mandatului in cauza, de conducatorul al carui mandat a expirat, pana la data ocuparii acestei functii in conditiile legii.

204 Cu toate acestea, conditiile de fond si modalitatile procedurale aplicabile la adoptarea deciziilor de numire a acestor conducatori trebuie sa fie concepute astfel incat sa indeplineasca cerintele amintite la punctul 199 din prezenta hotarare.

205 Mai exact, o reglementare nationala poate genera indoieli precum cele mentionate la punctul 200 din prezenta hotarare atunci cand are ca efect, fie si cu titlu provizoriu, sa permita guvernului statului membru in cauza sa faca numiri in functiile de conducere ale organului care are misiunea de a efectua cercetarile disciplinare si de a exercita actiunea disciplinara impotriva judecatorilor si a procurorilor cu incalcarea procedurii ordinare de numire prevazute de dreptul national.

206 Revine instantei de trimitere sarcina de a verifica, tinand seama de ansamblul elementelor pertinente ale contextului de fapt si de drept national, daca reglementarea nationala in discutie in litigiul principal a avut ca efect sa confere guvernului national o competenta directa de numire in aceste functii si daca a putut da nastere unor indoieli legitime cu privire la utilizarea prerogativelor si a functiilor Inspectiei Judiciare ca instrument de presiune asupra activitatii judecatorilor si a procurorilor sau de control politic al acestei activitati.

207 Avand in vedere consideratiile care preceda, este necesar sa se raspunda la a treia intrebare adresata in cauza C-83/19 ca articolul 2 si articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE, precum si Decizia 2006/928 trebuie interpretate in sensul ca se opun unei reglementari nationale adoptate de guvernul unui stat membru care ii permite acestuia din urma sa faca numiri interimare in functiile de conducere ale organului judiciar insarcinat cu efectuarea cercetarilor disciplinare si cu exercitarea actiunii disciplinare impotriva judecatorilor si a procurorilor fara respectarea procedurii ordinare de numire prevazute de dreptul national atunci cand aceasta reglementare este de natura sa dea nastere unor indoieli legitime cu privire la utilizarea prerogativelor si a functiilor acestui organ ca instrument de presiune asupra activitatii respectivilor judecatori si procurori sau de control politic al acestei activitati”.


* Cititi aici intreaga decizie a CJUE

Comentarii

# Narcis date 19 May 2021 19:58 +17

Am citit ca reprezentanții sistemului bancar s-au întâlnit marți cu premierul, unul din principalele subiecte fiind nevoia de acces a băncilor la baza de date a Evidenței Populației pentru a putea face din oficiu actualizarea datelor clienților. Vede cineva niste drepturi incalcate? Sau ne facem ca nu ne intereseaza? Romanii nu prea au probleme cu violarea datelor personale. Doar cu purtarea mastii. Poate face ceva Avocatul poporului, daca tot e asa activ.

# VIKY date 20 May 2021 10:27 +13

@ Narcis...Romanii nu au probleme nici macar cu viata lor, pe care si-au pus-o pe tava guWernantilor. Nici o tara din lume nu au inchis spitalele pentru bolnavii cronici, care acum stau goale. Vrei sa ii intereseze drepturile si libertatile?. Probabil nici nu cunosc cuvintele, darmite sa cunoasca esenta si importanta lor vitala pentru o societate normala. Nu ii inteleg, si nici nu cred ca voi intelege in viata asta, indolenta, nepasarea si prostia acestui popor. Nu ma mir ca v-au primit in UE pentru a va prada tara si pentru a va vinde ca sclavi tarilor bogate. Ati fost cea mai bogata tara din Europa, dar cea mai saraca cu duhul. Ati ajuns o colonie condusa din exterior, populata cu o turma de oi pregatita pentru a fi sacrificata. Ministra sanatati a prezentat in Parlament situatia deceselor: "227 de decese de covid si 25875 cu diacnostic secundar covid"... adica oameni bolnavi cronici, depistati pozitiv si tratati de covid nu de afectiunile de care sufereau. Crima perfecta.

# Lechi date 20 May 2021 14:30 +11

Salut ! Treaba mare cu Lucica, este.....doar inceputul! Sa vedeti ce urmeaza ! ....Portocals va fi albit si el, ca .....nu-i asa , nu trebuie sa aflam despre colaburarea luoli intrinseca cu REGINA BUFNITELOR, adica Lckovesi care, arunca un polen alergen ,ca ar fi urmatoarea dupa kwj!

# gica date 20 May 2021 19:13 +4

Astia precum kovesy,onea si portocala nu au voie sa scape de puscarie cel putin 20 de ani!

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

ATENTIE

Mesajele cu continut indecent nu vor fi postate.

Inainte de a posta, cititi regulamentul: Termeni legali si Conditii