CLASARE DE NOAPTEA MINTII – Procurorul PJ Cluj-Napoca Mircea Sendroni, fanul lui Kovesi, a inchis dosarul de hartuire al lui Mircea Morariu impotriva scriitoarei Marta Petreu, pe motiv ca suspectul, adept #rezist, este profesor universitar: „Nu are antecedente penale, e integrat in societate. Riscul ca actiunile sa degenereze e scazut”. CCR a desfiintat renuntarea la urmarirea penala pe lipsa interesului public, dar guvernul Ciolos a modificat art. 318 CPP doar de ochii lumii (Ordonanta)

Scris de: Valentin BUSUIOC

26.07.2020 12:24
Vizualizari: 2877

Daca esti profesor universitar, ai sanse mai mari sa scapi de un dosar in care esti acuzat de hartuire decat daca ai fi un amarat oarecare. O spune chiar procurorul, in ordonanta de clasare. Coincidenta face ca in cazul despre care veti citi mai jos, protagonistul sa fie adept #rezist si fan al inculpatei Laura Kovesi, iar procurorul care i-a semnat clasarea sa apartina si el aceleiasi zone de gandire si simtire.



In ultimele saptamani, un subiect uluitor a facut inconjurul presei: criticul de teatru Mircea Morariu (foto 3) – editorialist #rezistent, slavitor al presedintelui Klaus Iohannis, al procuroarei Laurei Kovesi, precum si al fostului Procuror General Augustin Lazar, in contextul scandalului Aiud – a hartuit-o pe scriitoarea Marta Petreu (foto 2) cu nenumarate SMS-uri (peste 100, sustine ea), timp de 14 luni, scriindu-i lucruri care de care mai aberante. (Ulterior, si alti oameni de cultura au reclamat acelasi comportament din partea criticului de teatru.)


Iata relatarea scriitoarei (puteti citi intreaga marturie aici, in revista Apostrof):


Eu nu il cunosc. Nu am facut niciodata cunostinta cu el. Nu m-am salutat cu el niciodata.

Mesajele SMS au fost multe, in orice caz peste 100. Nu pot spune cu exactitate cite, deoarece pe cele din primele luni, semnate cu nume de vechi comunisti romani si internationali, le-am sters. Apoi au venit alte 92 de mesaje, pe care, pe masura ce veneau, le-am predat Politiei Cluj. Unele au fost semnate cu nume de barbati, inclusiv cu numele unor cunoscuti scriitori romani in viata, altele cu nume de femeie. In toate, hartuitorul ma tutuieste. Era perfect informat unde ma duc si ce urmeaza sa fac si isi anunta iminenta prezenta. In citeva, isi batea joc de lipsa de succes a cartilor mele: „07.03.2018, orele 14:09:17“/ Marta, sunt nervoasa, revoltata, sufocata de indignare! Cei de la observatorul cultural au ignorant si romanul tau, si cel al lui Stelica Tanase! Cita nedreptate! Elena Vijulie“.

In altele, ma caina batjocoritor pentru ca nu sint invitata la tirgurile de carte: „17.03.2018, orele 17:31:43/ Vai, Marta, stau in casa, afara ploua. Unii sunt la Paris, altii la Leipzig, numai noi, romancieri ai anului 2017, stam acasa si mincam rabdari prajite“ (ca semnatura, numele unui cunoscut prozator roman in viata). In preajma zilei mele de nastere, mi-a facut un „cadou“ care suna asa: „09.03.2018, orele 16:54:37/ Am scris o minunata cronica la romanul tau. A aparut in Paradisul literar. Ti-o arat cind ajungi la noi. Mihail Petroveanu“. Deoarece Mihail Petroveanu a murit la cutremurul din 1977, deoarece revista „Paradisul literar“ nu a existat niciodata, era clar ca ma invita sa trec in lumea celor morti; recunosc, un asemenea SMS, prin care eram invitata sa ma intilnesc cu un scriitor mort acum mai bine de 40 de ani, mi s-a parut nascut din ura si m-a inspaimintat.

In dimineata zilei de 19 aprilie 2018, la orele 10:19:44, zi cind erau alegeri prezidentiale la Uniunea Scriitorilor din Romania, in timp ce urcam scarile catre Filiala Cluj a U.S.R., pentru votare, am primit urmatorul SMS de avertizare: „Ai grija cum votezi!“; tilcul complet al avertismentului l-am aflat numai mult mai tirziu: hartuitorul meu era cuprins de-o ura vie si activa fata de unul dintre candidati, fapt cunoscut de multi din urbea lui de domiciliu. In alt mesaj, sint intrebata daca am primit carne, pasca, branza, oua de la P.S.D. de Pasti. Si asa mai departe. De la un anumit moment, prin mesaje semnate cu nume femeiesc, o anume „Maria Andreescu, Director PR“, hartuitorul a inceput sa ma invite obsesiv – sint un scriitor profesionist – sa scriu recenzii despre diverse carti si sa particip cu aceste incercari literare ale mele, ca evident incepator, la concursurile de amatori, cu sansa de a cistiga o carte drept premiu.


A hartuit-o doar de plictiseala


Asa cum era de asteptat, victima s-a adresat Politiei, organele l-au descoperit pe hartuitor, iar acesta – foarte important – „a recunoscut savarsirea infractiunii, mentionand ca nu a existat vreun motiv concret pentru care [a] transmis respectivele mesaje catre persoana vatamata”.

Citatul apare in ordonanta din dosarul nr. 3303/P/2018, emisa la 27 mai 2020 de catre Parchetul de pe langa Judecatoria Cluj-Napoca, institutie care a clasat cauza de hartuire in baza art. 314 alin. 1 lit. b Cod procedura penala: „Dupa examinarea sesizarii, cand constata ca au fost stranse probele necesare potrivit dispozitiilor art. 285, procurorul, la propunerea organului de urmarire penala sau din oficiu, solutioneaza cauza prin ordonanta, dispunand (...) renuntarea la urmarirea penala, cand nu exista interes public pentru continuarea urmaririi penale”. Retineti sintagma „interes public”, intrucat ea apare si in articolul 318 CPP, pe care procurorul de asemenea il invoca in ordonanta de clasare si asupra caruia vom insista mai jos!

 

Instanta nu se grabeste


Chiar daca in ordonanta de clasare – anexata la sfarsitul articolului – numele procurorului este cenzurat, nu ne-a fost greu sa aflam ca acesta este Mircea Sendroni (foto 1) – la randul lui #rezistent, semnatar al unor memorii FJR impotriva modificarilor la legile justitiei, precum si al jelaniei colective din 2018 de dupa izgonirea lui Kovesi de la DNA, jelanie pompos intitulata „Declaratie de independenta a procurorilor”. Dupa cum era firesc, Marta Petreu a urmat calea ierarhica: a contestat clasarea la prim-procurorul PJ Cluj-Napoca, Pavel Fadei (foto 4), iar cand acesta i-a respins plangerea, scriitoarea s-a dus in instanta. Totusi, Judecatoria Cluj-Napoca nu se grabeste, stabilind urmatorul termen tocmai la 6 octombrie 2020 in dosarul nr. 9255/211/2020. Cauza i-a fost repartizata judecatoarei Teodora Loredana Ivascu. In paranteza fie spus: si prim-procurorul Pavel Fadei este semnatar de memorii ale Forumului Judecatorilor din Romania, protestatar pe treptele parchetului si, de asemenea, membru in corul bocitorilor kovesisti.

Revenind la clasarea propriu-zisa, trebuie sa spunem ca procurorul Mircea Sendroni, intr-un stil usor agramat, isi motiveaza lucratura prin faptul ca hartuitorul Mircea Morariu „este la randul sau profesor universitar si nu are antecedente penale, ceea ce arata ca este o persoana integrata in societate, iar riscul ca actiunile suspectului sa degenereze sunt scazute” (n.r. corect: „riscul (...) este scazut”).

Astfel, apreciez ca prezentele demersuri judiciare sunt de natura a-i atrage atentia suspectului asupra consecintelor actiunilor sale si constituie un avertisment pentru conduita sa viitoare. (...)

Prin identificarea autorului starea de temere pe care a resimtit-o persoana vatamata nu mai este exacerbata, stabilindu-se astfel cine este la originea mesajelor si cu ce scop a actionat in acest mod. In acest ultim sens, trebuie precizat ca scopul transmiterii acestor comunicatii a fost mai degraba de sicanare a victimei si nu au constituit acte prealabile comiterii unor infractiuni mai grave”, mai scrie Sendroni in ordonanta de clasare.


Iata principalul pasaj al ordonantei:


In data de 27.04.2018, persoana vatamata Vartic Rodica Marta (n.r. numele real al scriitoarei Marta Petreu) a sesizat organele de politie din cadrul Politiei Municipiului Cluj-Napoca ca incepand cu luna decembrie, 2017, a receptionat pe telefonul mobil personal mai multe mesaje cu continut batjocoritor, comunicarile fiind transmise de catre persoane necunoscute.

Persoana vatamata Vartic Rodica Marta este profesor universitar in cadrul Universitatii Babes-Bolyai, scriitor si redactor-sef la revisia Apostrof, tiparita de Uniunea Scriitorilor din Romania. Astfel, incepand cu luna decembrie 2017, persoana vatamata a receptionat pe telefonul mobil personal mai multe mesaje cu continut batjocoritor si umilitor in raport cu persoana si activitatea profesionala ale victimei, mesaje provenind de la un expeditor necunoscut ce folosea numarul de telefon (...).

Avand in vedere perioada de timp in care au fost transmise in mod regulat mesaje, precum si continutul acestora, persoana vatamata a invederat ca i s-au creat sentimente de temere, anxietate si nesiguranta.

Alaturi de declaratia sa, persoana vatamata a anexat la dosarul cauzei mai multe inscrisuri ce contin mesajele la care a facut referire. De asemenea, martorii (...) si Vartic lonel Mircea au confirmat la randul lor ca au receptionat astfel de mesaje de la persoane necunoscute.

In acest context au fost solicitate de la furnizorii de retele publice de comunicatii electronice datele de trafic si localizare ale numarului folosit de autor, respectiv (...). Astfel cum rezulta din raportul preliminar intocmit de Unitatea Teritoriala de Analiza a lnformatiilor Cluj-Napoca (n.r. din subordinea IPJ Cluj), numarul de telefon (...) a fost introdus in terminalul mobil cu seria IMEI (...), iar in perioada 02.01.2018 – 03.06.2018 au fost efectuate un numar de 55 de apeluri tip SMS catre telefonul persoanei vatamate, majoritatea fiind transmise din municipiul Oradea. Mai apoi, din istoricul apelurilor realizate de catre autor a fost identificata martora (...), care a indicat ca numarul de telefon (...) apartine suspectului Morariu Mircea Emil.

Fiind audiat, suspectul a recunoscut savarsirea infractiunii, mentionand ca nu a existat vreun motiv concret pentru care [a] transmis respectivele mesaje catre persoana vatamata.

In baza probelor administrate constat ca a fost comisa o infractiune, insa apreciez ca nu exista interes public in continuarea urmaririi penale, trimiterea in judecata fiind o solutie nejustificata in acest caz.

Astfel, in aplicarea prevederilor art. 318 alin. (1) C.proc.pen., sc observa, in primul rand, ca infractiunea de hartuire, prev. de art. 208 alin. (2) Cod penal, este pedepsita cu inchisoarea de la 3 la 6 luni sau cu amenda.

In al doilea rand, in raport cu criteriile interesului public mentionate in mod expres in cadrul art. 318 alin. (2) si (3) C.proc.pen, se observa ca prin identificarea autorului starea de temere pe care a resimtit-o persoana vatamata nu mai este exacerbata, stabilindu-se astfel cine este la originea mesajelor si cu ce scop a actionat in acest mod. In acest ultim sens, trebuie precizat ca scopul transmiterii acestor comunicatii a fost mai degraba de sicanare a victimei si nu au constituit acte prealabile comiterii unor infractiuni mai grave.

Suplimentar, autorul este la randul sau profesor universitar si nu are antecedente penale, ceea ce arata ca este o persoana integrata in societate, iar riscul ca actiunile suspectului sa degenereze sunt scazute (n.r. corect: „este scazut”). Astfel, apreciez ca prezentele demersuri judiciare sunt de natura a-i atrage atentia suspectului asupra consecintelor actiunilor sale si constituie un avertisment pentru conduita sa viitoare.

Avand in vedere materialul de urmarire penala, rezulta ca in cauza sunt aplicabile prevederile art. 318 C.pr.pen, cu consecinta lipsei interesului public in urmarirea infractiunii de hartuire, prev. de art. 208 alin. (2) Cod penal”.


CCR a zis ca trebuie modificat Codul de procedura penala


Sigur ca putem comenta oricat de mult in legatura cu felul in care procurorul Mircea Sendroni l-a albit pe criticul de teatru Mircea Morariu si in legatura cu faptul ca, absolut intamplator, amandoi au hashtagu-n suflet. Dar dincolo de aspectul spectaculos al cazului, partea tehnica este mult mai problematica, tocmai din cauza ca ea contine o problema cronica, nerezolvata de aproape sase ani si jumatate.

Dupa cum stim, la 1 februarie 2014 a intrat in vigoare actualul Cod de procedura penala. Spre deosebire de cel vechi, noul CPP permite renuntarea la urmarirea penala cand nu exista interes public pentru asa ceva. Sintagma „interes public” este una care a facut ca la 20 ianuarie 2016, prin Decizia nr. 23/2016, Curtea Constitutionala a Romaniei sa declare neconstitutional intregul articol 318 din Codul de procedura penala. Decizia este stufoasa, dar in esenta CCR argumenteaza ca lasandu-l pe procuror sa faca aprecieri asupra interesului public, Codul de procedura penala ii permite anchetatorului sa isi aroge de facto atributiile unei instante de judecata, numai instanta avand dreptul sa analizeze interesul public, in cadrul unei proceduri transparente, insotite de mecanisme menite sa asigure dreptul la un proces echitabil. (Gasiti decizia CCR la sfarsitul materialului.)

Pentru a evita orice confuzie, precizam ca CCR – prin Decizia nr. 52/2019 – s-a pronuntat si asupra unei exceptii ridicate cu privire la art. 314 CPP, dar de data aceasta Curtea, respingand exceptia, nu a mai analizat sintagma „interes public”, ci doar mecanismul prin care parchetul poate clasa un dosar, iar ordonanta de clasare poate fi atacata la procurorul ierarhic superior si apoi in instanta.


Ciolos si Pruna au facut rahatul praf


Dupa cum am scris mai sus, CCR a desfiintat articolul 318 din Codul de procedura penala in ianuarie 2016. In luna mai a aceluiasi an, a intrat in vigoare OUG nr. 18/2016 („Ordonanta Pruna 2”), prin care guvernul condus de Dacian Ciolos – la initiativa ministresei Justitiei din acel moment, Raluca Pruna a modificat peste noapte sute de articole din Codul penal si Codul de procedura penala. Printre acestea s-a numarat si art. 318, pe care Curtea Constitutionala tocmai il desfiintase. Pentru cazul de fata, ne intereseaza doar o parte din textul articolului. Asa cum veti vedea mai jos, tandemul de trista amintire Ciolos-Pruna n-a facut altceva decat sa reformuleze textul legal, iar nu sa elimine sintagma „interes public”.


Redam forma art. 318 alin. 1 si 2 dinaintea deciziei CCR:


Renuntarea la urmarirea penala

(1) In cazul infractiunilor pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau pedeapsa inchisorii de cel mult 7 ani, procurorul poate renunta la urmarirea penala cand, in raport cu continutul faptei, cu modul si mijloacele de savarsire, cu scopul urmarit si cu imprejurarile concrete de savarsire, cu urmarile produse sau care s-ar fi putut produce prin savarsirea infractiunii, constata ca nu exista un interes public in urmarirea acesteia.

(2) Cand autorul faptei este cunoscut, la aprecierea interesului public sunt avute in vedere si persoana suspectului sau a inculpatului, conduita avuta anterior savarsirii infractiunii si eforturile depuse pentru inlaturarea sau diminuarea consecintelor infractiunii”.


Prezentam forma produsa de cabinetul Ciolos (art. 318 alin. 1-3):


Renuntarea la urmarire penala

(1) In cazul infractiunilor pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau pedeapsa inchisorii de cel mult 7 ani, procurorul poate renunta la urmarirea penala cand constata ca nu exista un interes public in urmarirea faptei.

(2) Interesul public se analizeaza in raport cu:

a) continutul faptei si imprejurarile concrete de savarsire a faptei;

b) modul si mijloacele de savarsire a faptei;

c) scopul urmarit;

d) urmarile produse sau care s-ar fi putut produce prin savarsirea infractiunii;

e) eforturile organelor de urmarire penala necesare pentru desfasurarea procesului penal prin raportare la gravitatea faptei si la timpul scurs de la data savarsirii acesteia;

f) atitudinea procesuala a persoanei vatamate;

g) existenta unei disproportii vadite intre cheltuielile pe care le-ar implica desfasurarea procesului penal si gravitatea urmarilor produse sau care s-ar fi putut produce prin savarsirea infractiunii.

(3) Cand autorul faptei este cunoscut, la aprecierea interesului public sunt avute in vedere si persoana suspectului sau a inculpatului, conduita avuta anterior savarsirii infractiunii, atitudinea suspectului sau a inculpatului dupa savarsirea infractiunii si eforturile depuse pentru inlaturarea sau diminuarea consecintelor infractiunii”.


Faptele de vitejie ale procurorului Mircea Sendroni


Admis la Institutul National al Magistraturii in septembrie 2012 cu media 8,115, Mircea Sendroni a absolvit INM trei ani mai tarziu, obtinand la examenul de capacitate media 9,12. Prin Decretul nr. 166 din 15 ianuarie 2016, presedintele Klaus Iohannis l-a numit in functia de procuror definitiv la PJ Cluj-Napoca, aceeasi unitate de parchet unde Sendroni activase ca procuror stagiar. In 2018, magistratul si-a obtinut gradul profesional de parchet de pe langa tribunal, cu media 9,525, dar, dupa cum ati vazut, continua sa activeze la Parchetul de pe langa Judecatoria Cluj-Napoca.

In 2017, Gazeta de Cluj a relatat aici despre felul in care acelasi Mircea Sendroni a clasat un dosar in care un barbat din Cluj-Napoca, Ioan Codreanu, era acuzat de act sexual cu un minor, corupere sexuala si perversiune sexuala. In cele din urma, cauza a fost trimisa in judecata, Codreanu scapand doar cu 2 ani de inchisoare cu suspendare, dupa ce la fond luase 5 ani cu executare, potrivit Antena 3.


* Cititi aici intreaga ordonanta de clasare

* Cititi aici Decizia CCR nr. 23/2016


sursa foto Fadei: Clujust.ro

sursa foto Petreu: Adevarul.ro

Comentarii

# Oroare/eroare date 26 July 2020 19:51 +4

Deci procurorul nu a dispus clasare,ci renuntare la urmararire pena!daca se confunda in articol aceste doua institutii,avem.clar o problema de intelegere juridica a unor notiuni banale!a se vedea ce zuce si Ccr..si anume ca legiuitorul trebuie sa defineasca INTERESUL PUBLIC..ceea ce s a si intamplat

# Ncup fără urmări? date 27 July 2020 13:45 +1

Bun, s-a dat ncup și nu clasare. Dar din alin. 6 al ordonanței (sau alin 3 al articolului de dinainte de modificare) nu a hotărât nimic? Nici măcar scuze publice?!

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

ATENTIE

Mesajele cu continut indecent nu vor fi postate.

Inainte de a posta, cititi regulamentul: Termeni legali si Conditii