COADA DE TOPOR – La doua saptamani dupa ce presedintele CSM Bogdan Mateescu a certat Procurorul General al Romaniei, Gabriela Scutea, cerandu-i dosare penale impotriva romanilor ce pun la indoiala pandemia si vaccinarea, procurorul PT Bihor Cristian Ardelean s-a pus in miscare. Ardelean a deschis dosar de comunicare de informatii false dupa filmarile in care deputatul Mihai Lasca acuza numarul ridicat de pacienti morti la ATI. Legislatia e subreda pe comunicarea de informatii false

Scris de: Valentin BUSUIOC

08.11.2021 14:30
Vizualizari: 5434

Procurorul Cristian Ardelean (foto 1), de la Parchetul de pe langa Tribunalul Bihor, tine cu tot dinadinsul sa ramana in lumina reflectoarelor. Zilele trecute, „procurorul in slapi” a anuntat in presa locala ca s-a pus in miscare dupa ce deputatul ex-AUR Mihai Lasca (foto 2) a indraznit sa vorbeasca impotriva propagandei oficiale legate de pandemie si de vaccinare.



In urma mai multor filmari postate pe Facebook, in care Lasca punea in discutie eficacitatea indoielnica a vaccinurilor impotriva coronavirusului si efectele lor adverse, si acuza personalul din sectiile de anestezie si terapie intensiva (ATI) ca se poarta inuman cu pacientii cu COVID-19, lasandu-i practic sa moara, PT Bihor a comunicat, la solicitarea presei locale, ca s-a autosesizat cu privire la savarsirea infractiunii de la articolul 404 din Codul penal („comunicarea de informatii false”) si ca procesul-verbal de sesizare din oficiu i-a fost inaintat Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, avand in vedere calitatea persoanei.

Luni, 8 noiembrie 2021, ziarul local Bihoreanul (editia tiparita) a publicat declaratia lui Cristi Ardelean, care confirma ca el este procurorul de caz care s-a sesizat din oficiu si care a trimis cauza catre PICCJ. Ardelean a evitat sa pronunte numele parlamentarului, dar ziarul precizeaza ca este vorba despre Mihai Lasca. Prim-procurorul PT Bihor, Ioan Gligor Sabau, a precizat pentru Lumea Justitiei ca procesul-verbal de sesizare din oficiu a fost incheiat miercuri, 3 noiembrie 2021.


Iata in schimb ce a declarat procurorul pentru publicatia locala (vezi facsimil):


Am facut-o tocmai pentru a descuraja acest fenomen al dezinformarii privind atat vaccinurile, cat si tratamentele pretins inumane aplicate in spitale pacientilor cu COVID, pentru ca dezinformarea produce efecte catastrofale in contextul razboiului sanitar prin care trecem. De altfel, campania de dezinformare a si condus la situatia in care suntem, cu foarte multe decese si spitalizari. Consider normal ca organele judiciare sa aiba o reactie prompta atunci cand constata ca legea ar fi incalcata, indiferent de pozitia persoanei care face acest lucru. Astfel de fapte nu mai pot fi tolerate si necercetate”.


Bobita s-a incruntat, Cristi a executat


Ne ferim sa facem comentarii cu privire la starea de fapt vizata de aceasta cauza penala. In schimb, remarcam faptul ca actiunea lui Cristian Ardelean vine la circa doua saptamani dupa ce, intr-o sedinta a Plenului CSM, presedintele Consiliului Superior al Magistraturii, judecatorul Bogdan Mateescu, a certat-o in direct pe Gabriela Scutea, reprosandu-i Procurorului General ca PICCJ nu le face dosare pe banda rulanta celor care cuteaza sa puna la indoiala discursul autoritatilor legat de pandemie si de vaccinare (click aici pentru a citi). Cu acea ocazie, Scutea i-a spus lui Mateescu ca exista probleme cu cadrul legal relevant – atat in legatura cu infractiunea de comunicare de informatii false (art. 404 CP), cat si cu cea de zadarnicire a combaterii bolilor (art. 352 Cod penal).

Chiar daca Gabriela Scutea nu a detaliat problemele legislative, o facem noi acum. Dupa cum veti citi mai jos, infractiunea de zadarnicire a combaterii bolilor nu are nimic de a face cu exprimarea publica a unor puncte de vedere, iar fapta de comunicare a unor informatii false este definita doar in legatura cu afectarea sigurantei nationale.


Redam definitiile din Codul penal ale celor doua infractiuni:


- „Articolul 352

Zadarnicirea combaterii bolilor

(1) Nerespectarea masurilor de carantina sau de spitalizare dispuse pentru prevenirea sau combaterea bolilor infectocontagioase se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.

(2) Nerespectarea masurilor privitoare la prevenirea sau combaterea bolilor infectocontagioase, daca fapta a avut ca urmare raspandirea unei asemenea boli, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani.

(3) Transmiterea, prin orice mijloace, a unei boli infectocontagioase de catre o persoana care stie ca sufera de aceasta boala se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.

(4) Daca fapta prevazuta in alin. (2) este savarsita din culpa, pedeapsa este inchisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amenda.

(5) Daca prin faptele prevazute in alin. (1) si (2) s-a produs vatamarea corporala a uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este inchisoarea de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi, iar daca s-a produs moartea uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este inchisoarea de la 5 la 12 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.

(6) Daca prin fapta prevazuta in alin. (3) s-a produs vatamarea corporala a uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este inchisoarea de la 3 la 10 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi, iar daca s-a produs moartea uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este inchisoarea de la 7 la 15 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.

(7) Daca prin fapta prevazuta in alin. (4) s-a produs vatamarea corporala a uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este inchisoarea de la unu la 5 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi, iar daca s-a produs moartea uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este inchisoarea de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.

(8) Tentativa la infractiunea prevazuta la alin. (3) se pedepseste.

(9) Prin carantina se intelege restrictia activitatilor si separarea de alte persoane, in spatii special amenajate, a persoanelor bolnave sau care sunt suspecte de a fi bolnave, intr-o maniera care sa previna posibila raspandire a infectiei sau contaminarii”.


- „Articolul 352^1

Omisiunea declararii unor informatii

Omisiunea persoanei de a divulga cadrelor medicale sau altor persoane dintre cele prevazute in art. 175 sau unei unitati in care acestea isi desfasoara activitatea unele informatii esentiale cu privire la posibilitatea de a fi intrat in contact cu o persoana infectata cu o boala infectocontagioasa se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda”.


- „Articolul 404

Comunicarea de informatii false

Comunicarea sau raspandirea, prin orice mijloace, de stiri, date sau informatii false ori de documente falsificate, cunoscand caracterul fals al acestora, daca prin aceasta se pune in pericol securitatea nationala, se pedepseste cu inchisoarea de la unu la 5 ani”.


Legislatia este subreda


Avand in vedere ca infractiunea de comunincare de informatii false este definita doar prin raportare la securitatea nationala, va spunem ca singurul act normativ in care sunt detaliate asemenea fapte este Legea nr. 51/1991 privind securitatea nationala a Romaniei.


Iata ce prevede art. 3 din Legea 51/1991:


Constituie amenintari la adresa securitatii nationale a Romaniei urmatoarele:

a) planurile si actiunile care vizeaza suprimarea sau stirbirea suveranitatii, unitatii, independentei sau indivizibilitatii statului roman;

b) actiunile care au ca scop, direct sau indirect, provocarea de razboi contra tarii sau de razboi civil, inlesnirea ocupatiei militare straine, aservirea fata de o putere straina ori ajutarea unei puteri sau organizatii straine de a savarsi oricare din aceste fapte;

c) tradarea prin ajutarea inamicului;

d) actiunile armate sau orice alte actiuni violente care urmaresc slabirea puterii de stat;

e) spionajul, transmiterea secretelor de stat unei puteri sau organizatii straine ori agentilor acestora, procurarea ori detinerea ilegala de documente sau date secrete de stat, in vederea transmiterii lor unei puteri sau organizatii straine ori agentilor acestora sau in orice alt scop neautorizat de lege, precum si divulgarea secretelor de stat sau neglijenta in pastrarea acestora;

f) subminarea, sabotajul sau orice alte actiuni care au ca scop inlaturarea prin forta a institutiilor democratice ale statului ori care aduc atingere grava drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor romani sau pot aduce atingere capacitatii de aparare ori altor asemenea interese ale tarii, precum si actele de distrugere, degradare ori aducere in stare de neintrebuintare a structurilor necesare bunei desfasurari a vietii social-economice sau apararii nationale;

g) actiunile prin care se atenteaza la viata, integritatea fizica sau sanatatea persoanelor care indeplinesc functii importante in stat ori a reprezentantilor altor state sau ai organizatiilor internationale, a caror protectie trebuie sa fie asigurata pe timpul sederii in Romania, potrivit legii, tratatelor si conventiilor incheiate, precum si practicii internationale;

h) initierea, organizarea, savarsirea sau sprijinirea in orice mod a actiunilor totalitariste sau extremiste de sorginte comunista, fascista, legionara sau de orice alta natura, rasiste, antisemite, revizioniste, separatiste care pot pune in pericol sub orice forma unitatea si integritatea teritoriala a Romaniei, precum si incitarea la fapte ce pot periclita ordinea statului de drept;

i) actele teroriste, precum si initierea sau sprijinirea in orice mod a oricaror activitati al caror scop il constituie savarsirea de asemenea fapte;

j) atentatele contra unei colectivitati, savarsite prin orice mijloace;

k) sustragerea de armament, munitie, materii explozive sau radioactive, toxice sau biologice din unitatile autorizate sa le detina, contrabanda cu acestea, producerea, detinerea, instrainarea, transportul sau folosirea lor in alte conditii decat cele prevazute de lege, precum si portul de armament sau munitie, fara drept, daca prin acestea se pune in pericol securitatea nationala;

l) initierea sau constituirea de organizatii sau grupari ori aderarea sau sprijinirea sub orice forma a acestora, in scopul desfasurarii vreuneia din activitatile enumerate la lit. a)-k), precum si desfasurarea in secret de asemenea activitati de catre organizatii sau grupari constituite potrivit legii.

m) orice actiuni sau inactiuni care lezeaza interesele economice strategice ale Romaniei, cele care au ca efect periclitarea, gestionarea ilegala, degradarea ori distrugerea resurselor naturale, fondurilor forestier, cinegetic si piscicol, apelor si altor asemenea resurse, precum si monopolizarea ori blocarea accesului la acestea, cu consecinte la nivel national sau regional”.


Am subliniat pasajele de mai sus, intrucat ele sunt singurele care, teoretic, ar putea fi invocat impotriva unor persoane acuzate de comunicare de informatii false in legatura cu pandemia si vaccinarea. Teoretic. Practic, munca parchetului este ingreunata de cele doua decizii – 91/2018 si 802/2018 – prin care Curtea Constitutionala a declarat neconstitutionale sintagmele „aduc atingere grava drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor romani” si „ori altor asemenea interese ale tarii”. In esenta, CCR a constatat ca ambele formulari sunt mult prea vagi, fapt ce permite extinderea lor in mod abuziv si asupra unor fapte care in realitate n-au nicio legatura cu siguranta nationala.


Mai mult, articolul 4 din aceeasi Lege 51/1991 stipuleaza ca art. 3 nu poate fi invocat pentru restrangerea libertatii de exprimare:


„(1) Prevederile art. 3 nu pot fi interpretate sau folosite in scopul restrangerii sau interzicerii dreptului de aparare a unei cauze legitime, de manifestare a unui protest sau dezacord ideologic, politic, religios ori de alta natura, garantate prin Constitutie sau legi.

(2) Nicio persoana nu poate fi urmarita pentru exprimarea libera a opiniilor sale politice si nu poate face obiectul unei imixtiuni in viata sa particulara, in familia sa, in domiciliul sau proprietatile sale ori in corespondenta sau comunicatii, nici al unor atingeri ale onoarei sau reputatiei sale, daca nu savarseste vreuna din faptele ce constituie, potrivit prezentei legi, o amenintare la adresa securitatii nationale”.


De aceea spunem ca nu este deloc usor ca, in contextul legislativ actual, un parchet sa obtina condamnarea unui inculpat pentru comunicarea de informatii false.


Procurorul in slapi” a gresit parchetul de destinatie


Incheiem, mentionand ca dosarul trimis de catre procurorul Cristian Ardelean la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie va fi trimis mai departe, in cel mai scurt timp, la Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism. Asa a declarat pentru Lumea Justitiei luni, 8 noiembrie 2021, procurorul Alexandru Ionescu, purtatorul de cuvant al PICCJ. Magistratul a explicat ca motivul declinarii iminente il constituie competenta exclusiva a DIICOT cu privire la faptele impotriva securitatii nationale. Or, avand in vedere ca infractiunea de la art. 404 CP (comunicarea de informatii false) este definita doar in legatura cu afectarea sigurantei nationale, rezulta ca nu PICCJ, ci DIICOT este competenta sa instrumenteze un astfel de dosar, a detaliat Ionescu.

De asemenea, Alexandru Ionescu a precizat pentru Luju.ro ca PICCJ a primit de la PT Bihor dosarul in faza in rem si il va trimite catre DIICOT in acelasi stadiu – deci fara inceperea urmaririi penale cu privire la vreo persoana.

Comentarii

# Pavel Lică date 9 November 2021 20:11 +1

Procurorule-n papuci, vezi că am publicat un întreg volum de versuri anti-vaccin și anti-prosteală mondială. Dacă-l vrei, bagă-mă la dosarul tău și ți-l trimit!

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

ATENTIE

Mesajele cu continut indecent nu vor fi postate.

Inainte de a posta, cititi regulamentul: Termeni legali si Conditii