20 April 2024

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

CONDAMNARE PE ACTE SECRETE – Judecatorii CAB Mihalcea si Tudor au calcat in picioare dreptul la un proces echitabil si l-au distrus pentru 10 ani pe omul de afaceri Ovidiu Tender, executandu-l cu documente secrete la care apararea nu a avut acces: "Curtea, in ceea ce priveste declasificarea informatiilor solicitate, constata ca judecatorii au acces la informatiile clasificate si respinge cererea". Alina Bica: "Am realizat ca sunt aspecte care-mi scapa si ca ar fi interesate diferite institutii"

Scris de: Elena DUMITRACHE | pdf | print

26 September 2018 12:14
Vizualizari: 8922

Lumea Justitiei demasca modul mizerabil in care judecatorii Alexandru Mihai Mihalcea si Georgiana Tudor de la Curtea de Apel Bucuresti au decis sa il condamne definitiv pe omul de afaceri Ovidiu Tender (foto), incalcand cu buna stiinta dreptul la un proces echitabil prevazut de CEDO, de dragul protejarii Serviciului Roman de Informatii, care a lucrat cot la cot cu procurorii in dosare care abuda de acte clasificate. Este deja bine cunoscuta demonstratia oferita in dosarul Rafo 2 de Mihalcea (fost coleg de executie al Cameliei Bogdan) si Tudor, supranumiti "magistratii groazei", dupce ce au reusit performanta de a citi in doua zile 330 de volume din dosar (fiecare volum avand cate 400 de file), avocatul Veronel Radulescu contorizand 297 de articole incalcate de CAB in Rafo 2, atat din Codul penal, Codul de procedura penala, Codul civil, Constitutia Romaniei, Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si libertatilor fundamentale, Declaratia universala pentru drepturile omului, Carta drepturilor fundamentale ale UE, Legea nr. 31/1990, Legea nr. 85/2006 dar si alte acte normative interne si internationale (Click aici pentru a citi).


Astazi, va prezentam in exclusivitate dovada ca pedeapsa de 10 ani de inchisoare dispusa in apel fata de Ovidiu Tender de catre magistratii groazei de la CAB s-a bazat pe documente clasificate la care apararea nu a avut acces si despre care nu se stie nici pana in ziua de astazi ce contin, cei doi judecatori de la Curtea de Apel Bucuresti respingand orice cerere menita sa ajute la aflarea adevarului si la judecarea procesului in baza unor documente publice, nesecretizate.

Dovada sta intr-o incheiere a Curtii de Apel Bucuresti care arata ca judecatorii Mihalcea si Tudor au respins pe banda rulanta toate cererile de acces la informatiile clasificate din dosar, inclusiv la declasificarea acestora si au luat in considerare solutia de la fond, bazata exclusiv pe documentele clasificate la care partile nu au avut acces.

Exista totusi o marturie, facuta de unul dintre cei mai cunoscuti procurori din Romania, care demonstreaza implicarea SRI in cauza, dar si miza dosarului Rafo 2, aratand practic ceea ce completul format din judecatorii Alexandru Mihai Mihalcea si Georgiana Tudor au refuzat sa dezbata si sa faca public, anumite faptul ca SRI s-a implicat in dosar. Dezvaluirile au fost facute de ex-sefa DIICOT, procuroarea Alina Bica, cea care a deschis dosarul in 2005-2006, pentru ca ulterior sa fie trimisa in judecata si condamnata de Inalta Curte pentru pretinse fapte de coruptie in legatura cu omul de afaceri Ovidiu Tender.

Proces pe probe secrete

Astfel, avocatii lui Ovidiu Tender au cerut judecatorilor Mihalcea si Tudor demararea procedurilor pentru declasificarea tuturor documentelor, actelor, inscrisurilor, probelor materiale, interceptarilor pe suporturi optice care se aflau la dosarul cauzei, in conditiile in care acestea sunt mentionate ca probe in sustinerea acuzarii si in actul de inculpare. Aparatorii omului de afaceri au explicat ca cererea este intemeiata si fundamentata de faptul ca inculpatul nu a avut acces la aceste probe, ceea ce inseamna ca dosarul s-a judecat cu nescocotirea art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului privind dreptul la un proces echitabil. Situatia era cu atat mai grava cu cat, au aratat avocatii lui Tender, sentinta de condamnare de la fond fusese dispusa inclusiv in baza acestor probe si acte secrete. Subliniind ca inculpatii din dosarul “Rafo 2” nu au avut acces la aceste informatii, aparatorii lui Ovidiu Tender au amintit in fata Curtii de Apel Bucuresti si faptul ca cererea de declasificare a fost respinsa in mod nejustificat de Tribunalul Bucuresti, instanta care a judecat la fond cauza.

Aparatorii lui Tender s-au lovit de un refuz categoric si in apel. Asta intrucat judecatorii Alexandru Mihai Mihalcea si Georgiana Tudor au refuzat sa declasifice informatiile, precizand insa ca ei au acces la el. Cu alte cuvinte, cei doi judecatori au acceptat sa judece pe probe secrete, la care doar ei si procurorii au avut acces, nu si inculpatii sau avocatii acestora.

Prezentam in continuare pasaje din incheierea din data de 3 iunie 2015 din dosarul nr. 28726/3/2016:

"Aparatorul ales al apelantului inculpat Tender Ovidiu Lucian, avocat Iordachescu, invedereaza ca are de formulat mai multe cereri, respectiv cereri in probatiune.

Astfel, arata ca o prima cerere vizeaza declasificarea si intreprinderea tututor demersurilor necesare in vederea declasificarii tuturor documentelor, actelor, inscrisurilor, probelor materiale, interceptarilor care se afla pe suporturi optice si care se afla la dosarul cauzei. Solicita sa se observe ca toate aceste probe care se afla la dosarul cauzei sunt mentionate ca probe in sustinerea acuzarii, mentionate in actul de inculpare, iar cererea apararii, formulata in baza art 352 alin. 11 Noul Cod de procedura penala trebuie sa fie urmata de demersurile pe care instanta trebuie sa le faca la autoritatea care a dispus clasificarea.

In acest sens, invedereaza ca se refera la urmatoarele: solicitarile adresate catre Serviciul Roman de Informatii in vederea autorizarii activitatilor desfasurate de catre SRI, respectiv autorizarea data de Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie si incheierea prin care a fost confirmat mandatul 00174.

De asemenea, solicita sa se dispuna efectuarea tuturor demersurilor pentru declasificarea mandatului 00174 emis la data de 11 martie 2005 si prelungirile ulterioare ale acestuia, precum si ordonanta nr. 634/C/24.02.2006 a Parchetului Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Mai solicita sa se dispuna luarea tuturor masurilor pentru declasificarea suportilor optici pe care sunt stocate convorbirile si comunicarile interceptate si inregistrate in baza mandatului 00174 si a mandatelor succesive acestuia, prin care s-a prelungit eficacitatea acestui mandat.

Totodata, solicita sa se dispuna efectuarea tuturor demersurilor necesare in vederea declasificarii proceselor verbale de redare a convorbirilor si comunicarilor interceptate si inregistrate in baza Legii sigurantei nationale nr. 51/1991.

Arata ca cererea este intemeiata si fundamentata de faptul ca toate aceste probe si acte care se afla la dosarul cauzei au fost folosite in sustinerea acuzarii si sunt evidentiate in actul de inculpare, precizand ca pe tot parcursul procesului penal nu a avut acces la aceste probe, astfel ca, cauza s-a judecat in conditiile in care au fost nesocotite dispozitiile art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, neavand parte de un proces echitabil, intrucat nu a avut acces la aceste probe, care nu numai ca au fundamentat actul de inculpare, ci au stat si la baza sentintei prin care au fost condamnati inculpatii in aceasta cauza.

Precizeaza ca, in masura in care instanta nu are un certificat ORNIS, evident ca fie, urmeaza sa fie luate masurile necesare in vederea dobandirii acestui certificat pentru a accede la aceste informatii clasificate, fie urmeaza sa dispuna luarea tuturor masurilor necesare in vederea declasificarii.

Invedereza, inca o data, ca nimeni din prezenta cauza nu a avut posibilitatea si nu a avut cum sa acceada la aceste informatii care au stat la baza trimiterii in judecata si la pronuntarea hotararii de condamnare. Mai mult, invedereaza ca aceste cereri au fost respinse, in mod nefondat, de catre completul care a judecat fondul cauzei.

Solicita instantei sa se pronunte asupra acestei cereri, invederand ca are de formulat cereri succesive, consecutiv deciziei referitoare la aceasta cerere.

Curtea pune in vedere aparatorului ales al apelantului-inculpat Tender Ovidiu Lucian sa formuleze si alte cereri, in subsidiar, urmand a se pronunta cu privire la toate cererile de probatoriu. (...)

Curtea, dupa deliberare, in ceea ce priveste declasificarea informatiilor solicitate de aparatorii inculpatului Tender, constata ca, potrivit Legii nr. 182/2002 alin. 7 alin. 4, judecatorii au acces la informatiile clasificate, aceasta lege fiind modificata prin Legea nr. 255/2013 si respinge cererea formulata de aparatori in temeiul art. 100 alin. 4 lit. a) Noul Cod de procedura penala. (...)

Aparatorul ales al apelantului-inculpat Tender Ovidiu Lucian, fata de situatia respingerii de declasificare a documentelor mentionate ca probe in rechizitoriu si preluate in sentinta instantei de fond, fata de interesul ca acele probe sa fie cunoscute de aparare, prin declasificare, solicita sa i se permita accesul la informatii clasificate privitoare la acest dosar. In acest sens depune autorizatia nr. A017/14.06.2013, valabila si prezent, proband cu originalul. O hotarare CSM a statuat ca judecatorii si procurorii au acces la informatiile clasificate iar apararea si inculpatii doar daca detin autorizatii in acest sens, solicita sa aiba acces pentru a putea formula aparari in mod neingradit si liber. (...)

Curtea, in ceea ce priveste cererea formulata, precum si sustinerile apararii, precizeaza ca acestea vor fi avute in vedere, ca si motive de apel. Insa, avand in vedere si temeiul respingerii cererii initiale, respectiv art. 100 alin. 4 lit. a) Cod procedura penala, precum si neindeplinirea criteriilor care sunt prevazute la art. 352 alin. 12) Cod procedura penala, respinge solicitarea, ca nefondata."

Prezentam in continuare in exclusivitate pasaje din declaratia de inculpat data de Alina Bica in fata Inaltei Curti la data de 12 noiembrie 2015, in dosarul nr. 2471/1/2015:

"Arat ca in 2005 aveam calitatea de procuror la nivelul DIICOT Structura centrala fiind sef al unui birou din cadrul acestuia. In aceasta calitate, aveam spre instrumentare dosarul cu Ovidiu Tender. (...) Inca de la inceput am realizat ca cu privire la acest dosar sunt anumite aspecte care-mi scapa si ca ar fi interesate diferite institutii ale statului. Banuiala mi-a fost confirmata de modalitatea in care s-au judecat cererile de prelungire a masurii arestarii preventive atat in fond, cat si in caile de ataca, ocazie cu care am constatat ca desi parchetul sesizase instantele in termenele procedurale, judecatorii s-au pronuntat la momentul expirarii masurilor anterioare si chiar in situatia in care au inlocuit masura arestului preventiv cu una mai usoara, iar calea de ataca era suspensiva de executare, Ovidiu Tender a fost pus in libertate inainte de judecarea caii de atac.

Am impiedicat iesirea acestuia din tara in aceasta perioada prin masuri administrative pe care le-am dispus personal si le-am comunicat la organele de frontiera. (...) Ulterior, in cursul anului 2006 am dispus trimiterea in judecata a inculpatului.

In primavara anului 2013, ministrul Justitiei a inaintat catre CSM propunerea pentru desemnarea mea in calitate de procuror sef al DIICOT. Pana la sustinerea interviului si numirea mea in functie am avut mai multe discutii informale cu angajati ai SRI-ului care mi-au sugerat sa nu accept aceasta propunere intrucat atitudinea mea precum si existenta mea ca secretar de stat nu sunt corespunzatoare functiei de procuror sef al unei structuri specializate de parchet si mi-au solicitat ca persoana care fusese propusa pentru functia de adjunct, respectiv doamna Hosu, sa fie propusa pentru a conduce DIICOT-ul urmand sa-l aiba ca adjunct pe fostul procuror sef Codrut Olaru, iar eu sa accept functia de procuror adjunct al procurorului general al Romaniei cu care fusese propus Codrut Olaru.

Precizez ca procurorul despre care stiau cei din SRI ca urmeaza sa fie propus de ministerul Justitiei pentru functia de sef al DIICOT-ului, am inteles ca isi inchiriase deja locuinta in Bucuresti. Acesta era de la nivelul Serviciului Teritorial Craiova al DIICOT, respectiv dl procuror Adrian Gluga.

Dupa ce am fost numita in aceasta functie, impunandu-ma in organizarea structurii DIICOT, am purtat discutii cu diversi sefi de servicii si birouri din cadrul institutiei. (...)

Precizez ca am constatat ca, in tabel, dosarul privindu-l pe Tender trecea de la proc. Radescu la alt procuror, insa nu mi s-a parut nimic in neregula, aceasta solicitare nu s-a facut la solicitarea mea, in conditiile in care anterior mi se adusese la cunostinta ca Radescu doreste sa treaca pe urmarire penala. (...)

Este adevarat ca am chemat-o pe proc. Curelaru la mine si am purtat o discutie despre dos. Tender, solicitandu-i sa ma informeze ce se intampla la fiecare termen, fie direct, fie telefonic, de cele mai multe ori aceasta trimitandu-mi mesaj prin care imi comunica urmatorul termen acordat in cauza, foarte rar comunicandu-mi si ce se intampla in sala de sedinta.

Acest demers l-am facut ca urmare a discutiilor purtate in mai multe randuri cu adj. SRI generalul Florian Coldea. Cu ocazia discutiei initiale avute cu dna.proc. Curelaru Claudia am discutat si despre speta, respectiv despre probatoriul existent la dosar si care este viziunea ei cu privire la solutia ce urmeaza a fi pronuntata in instanta, respectiv daca ar exista probleme cu privire la pronuntarea unei condamnari. Aceasta mi-a comunicat ca nu vede nicio problema din aceasta perspectiva, dosarul este unul usor chiar daca are sute de volume de urmarire penala, iar rechizitoriul se intindea pe 800 de pagini. Aceasta prima discutie am purtat-o undeva la inceputul verii ca urmare a intalnirii pe care am avut-o cu Coldea. Cu ocazia intalnirii avute cu generalul Coldea Florian am fost intrebata ce parere am despre dosarul Tender, si daca nu a fost exagerata dispozitia de trimitere in judecata moment in care i-am spus sa ma lase sa ma interesez de dosar timp in care am chemat-o pe procuroarea de judiciar Curelaru Claudia.

Ulterior am avut o intalnire cu dl Coldea in care mi s-a pus la dispozitie un inscris strict secret, intrucat nu putea sa-mi fie comunicat si prezentat doar spre informare, in cuprinsul caruia se facea referire la diverse societati comerciale, respectiv la activitatea desfasurata in Africa de Tender si mi s-a spus ca din motive de securitate nationala statul roman nu-si permite ca Tender sa ajunga incarcerat.

In aceste conditii, comnunicandu-i ca nu am cum sa-l ajut in aceasta privinta, mi s-a spus ca o sa sfarsesc rau, situatia in care i-am prezentat anumite argumente care ar fi putut fi prezentate de procurorul de sedinta in sustinerea unei solutii de suspendare conditionata a pedepsei. (...)

Am avut din nou o discutie cu proc. Curelaru determinata de intrevederea avuta cu Coldea, ocazie cu care fara a-i aduce la cunostinta nicio informatie, am intrebat-o daca i se pare exagerata sustinerea unor concluzii de condamnare cu suspendare precum si practica instantei cu privire la acest aspect, prezentandu-i si argumentele pe care i le adusesem la cunostinta gen. Coldea. (...)

Cu trei sau patru zile inainte de termenul pentru dezbateri, dna Curelaru m-a intrebat daca sa mentina conlcuziile de condamnare cu suspendarea executarii pedepsei, moment in care i-am spus ca nu ma mai intereseaza aceasta problema si sa faca ce considera de cuviinta intrucat intentionam sa-mi prezint demisia din functia de procuror sef DIICOT, ca urmare a evenimentelor relatate recent in presa, cu privire la deplasarea mea la Paris cu Elena Udrea, si a faptului ca la domiciliul meu apareau lumini aprins, desi nu eram acasa. (...)

Arat ca fostul meu consilier Mihailescu Ionut, cu care am avut o relatie de amicitie, s-a angajat la un moment dat la una dintre societatile lui Tender imprejurare pe care am adus-o la cunostinta generalului Coldea, pentru a ma consulta cu acesta cu privire la faptul la care ar fi o problema de vulnerabilitate.

Am avut incredere in opinia dl Coldea care mi-a spus ca nu e nicio problema intrucat este un baiat bun si oricum despre angajarea acestuia se stia deja, moment in care am crezut ca este omul serviciilor.

Am acceptat sa discut cu dl Coldea despre dosarul Tender ulterior trimiterii in judecata intrucat dosarele in care SRI Este implicat in efectuarea anumitor activitati in faza de urmarire penala se continua comunicarea de informatii cu privire la masurile dispuse de catre judecator si cursul dosarului in faza de judecata.

Nu mi-am aratat nemultumirea fata de solicitarile acestuia de a se pune concluzii intr-un anumit sens in dosarul Tender intrucat, fiind procuror sef DIICOT, doream sa pastrez o colaborare institutionala buna, sens in care doream sa nu se ajunga in situatia sa nu fim sesizati cu aspecte de siguranta nationala si care intrau in competenta structurii pe care o coordonam sau sa primim asistenta din partea SRI in situatiile in care aveam nevoie. (...)

Arat inca o data ca ce ma interesa pe mine in calitate de procuror care dispusese trimiterea in judecata a lui Tender era condamnarea, indiferent de modalitatea de executare, intrucat nu m-ar fi satisfacut in plus daca acesta ar fi ajuns sa execute pedeapsa in penitenciar."

Prezentam integral incheierea CAB din 3 iunie 2015:




Prezentam integral declaratia data de Alina Bica in fata Inaltei Curti in data de 12 noiembrie 2015:


Comentarii

# Pintea date 26 September 2018 12:42 +11

Nu este normal si nici legal ca judecatorii sa aiba acces la mai multe documente din dosar decat apararea. Toti trebuie sa aiba acces la dosar, la aceleasi documente, in egala masura si judecatorul si procurorul si avocatul. Altfel, dreptul la aparare este facut praf. Avocatul trebuia sa obtina un certificat ORNIS. SRI nu poate avea atributiile Ministerului Public. Iar magistratii pentru asta trebuie sa se revolte.

# Gilu date 26 September 2018 13:21 +1

Am mai spus ca avocatii sunt singurii profesionisti din campul instantelor de judecata , singurii carora le pasa de corectitudinea aplicarii textelor de lege in conformitate cu intentia legiuitorului ... Insa in zadar se sbate avocatul , daca la pupitru sta un ticalos cu stele pe umar , alaturi de alt ticalos intocmitor de dosare la vointa stapanilor , executanti cu Kalashnikov - ul sub roba , cu plicuri galbene in fisete ; este expus hahaitului plin de bale al Bashinescului , cum ca Cameluta ii da clase avocatului si profesorului de drept Gheorghita Mateut , este compromis profesional cu toata stiinta lui de carte ...Din pacate ,acesti tortionari nici nu se mai obosesc sa motiveze , ci de hatarul celor pe care ii servesc trantesc axioma " Stie el sefu' de ce ..." Suntem in plin stalinism cu garnitura saseasca ...

# SORIN P. date 26 September 2018 13:43 +5

Daca asa ceva se intampla in Germania, Reichstag-ul lua foc din nou. In Franta cadea turnul Eifel direct peste palatul Versailles ! Dar la noi..ca sa citez din gura cu masele stricate ale Presedintelui PPE, Marcus Weber, este inacceptabil sa oprim lupta anticoruptie si sa subminam statul de drept !!??!! Auzi la el, sa nu mai avem in Romania "inginerii, Doamne Dumnezeule" !! Curat-murdar Coane Weber ! Nu vreti sa ne incolonam noi, toti romanii si sa mergem singuri ca niste mielusei catre lagarele voastre de concentrare? (Si apropo: cat e spaga ca sa fim primii la rand la crematorii?).

# Ana date 26 September 2018 14:06 +3

Aici nu vorba doar de procesele de coruptie. Absolut toata justitia Ro este la fel, adica corupta, procesele se fac ilegal, pe protocoale secrete ilegale, pe probe secrete, pe smecherii, pile,relatii, sa iasa la numar nr de condamnari,etc. Atata timp cat coalitia aflata la guvernare nu face absolut nimic in privinta protocoalelor ilegale( nu face nimic pt ca totul este MAFIE), CCR ca de obicei lucreaza doar cu amanari, amana pana cand iar vine vacanta... iar au motiv de amanare, toata justitia se va face in mod ILEGAL. Asta este cel mai mare pericol la adresa sigurantei nationale. Pericol pt siguranta nationala Teroristii sunt mici copii comparativ cu justitia ro. O justitie care se da ca lupta cu infractiunile si coruptia, cand ea insasi este o mascarada,o mafie, bazata pe legi ilegale,interpretabile este cel mai mare pericol pt siguranta nationala. Si culmea mare parte din bugetul tarii este risipit pe inutilitatile astea,pericol pt siguranta nationala. O mascarada

# un mizantrop date 26 September 2018 15:32 +4

Cea mai obedienta categorie profesionala este cea a magistratilor, procurorii toti si judecatorii majoritatea. Daca ati uitat vremea comunista, in care, profesionistii justitiei socialiste dadeau exemple de conduita deontologica maselor, cercetand si condamnand in functie de atitudinea ziarelor eticii comuniste (nu vorbesc numai de procurorii criminali, pazitori ai maselor obstetrico, sa nu cumva sa scape un ****** neresuscitat, ca ne tot miram de unde atata armata de zombi...), poate va amintiti atitudinea procurorilor fara de dosarele revolutiei, nesolutionate nici acum...Pare si un soi de razboi intre bidoanele securiste, de ieri si de azi. Aia "batrani" par mai eficienti decat lupii tineri (Ghita, Condrea, etc) si trebuie distrusi, sa n-avem grad de comparatie... Tender stie, si-a asumat, dar, mizeria tortionara ramane.

# ?????? date 27 September 2018 09:09 0

@Opinați că și avocații ar trebui să aibă atestare ORNISS pentru a asigura "egalitatea de arme" în instanțe, în spețe precum cea despre care articolul relatează ? Cum opinați că ar fi trebuit să procedeze judecătorii la constatarea unui astfel inegalități între acuzare și apărare ,în administrarea și combaterea probelor, ?

# un mizantrop date 27 September 2018 11:31 +2

"Opinez" ca ORNISS trebuie masiv restructurat, spre desfiintare...A ajuns cel mai jegos mijloc de presiune si de epurare profesionala. Ce, naiba, atatea secrete, peste tot, toate institutiile au "structura de securitate" si compartiment de "documente secrete", daca adaugi documentele confidentiale, sau cele de nedat publicitatii, ai imaginea completa a acestei butaforii criminale care este ORNISS. Justitia trebuie facuta public, in interes public, daca n-ai informatii care, chiar, pun in pericol siguranta nationala, sau NATO (dupa a carei umbrela se ascund) nu ai motiv de clasificare, mai ales, ca in lege scrie ca e interzisa clasificarea documentelor de interes public, cele care ascund ilegalitati, sau care incalca drepturile omului...Daca mai stii si ca ORNISS este condus de un securist, ca verificarile se fac de catre SRI, poate intelegi de ce e un asa mare interes sa se continue sarabanda "secretelor", este instrumentul de politie politica cel mai facil...

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 19.04.2024 – Prima victorie in instanta obtinuta de vanatorul de pedofili

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva