Institutia consilierului de etica, introdusa de CSM printr-o Hotarare a Sectiei pentru judecatori si vazuta de magistrati ca „un sistem de informatori” cu obiceiuri “de natura celor securiste”, agita amele in magistratura si obliga Consiliul Superior al Magistraturii la explicatii si masuri. Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) condusa de judecatoarea Gabriela Baltag (foto) a formulat vineri, 17 iunie 2016, o plangere prealabila in care solicita revocarea in tot a Hotararii nr. 434/17.05.2016 a Sectiei pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii prin care s-a dispus reglementarea institutiei consilierului de etica si procedura de selectie a acestuia, avand la baza propunerile formulate in cadrul intalnirilor Grupului de lucru privind eficienta activitatii instantelor.

AMR sustine in plangerea prealabila inaintata CSM ca institutia consilierului de etica este lipsita de legalitate, neavand o baza legala intrucat nu este prevazuta in cuprinsul niciunui act normativ, in vigoare. In opinia judecatoarei Gabriela Baltag, este imposibil ca Sectia pentru judecatori a CSM sa legifereze printr-o Hotarare in materie de statut a judecatorilor si sa procedeze la infiintarea unor institutii care vine sa afecteze grav indepedendenta si impartialitatea acestora.

Pe de alta parte, trecand peste aspectul de legalitate, AMR arata ca impunerea de catre CSM a unui numar de consilieri de etica, diferentiat si fara nicio justificare este de natura a crea discriminare si indoiala nepermisa asupra judecatorilor care activeaza in cadrul unei instante. Gabriela Baltag face referire la faptul ca, in mod discriminatoriu, CSM a dispus ca la fiecare curte de apel sa functioneze 2 consilieri de etica, iar la fiecare tribunal un consilier de etica, fiind excluse din “raza de interes a consilierului de etica, judecatoriile si instanta suprema, iar judecatorii care fac parte din Consiliul Superior al Magistraturii nu au fost retinuti nicio clip ca posibili subiecti de consiliere etica”.

In acelasi timp, Asociatia Magistratilor din Romania evidentiaza ca procedura de selectie a consilierilor de etica este “mai mult decat ambigua”, mai ales in situatia in care isi depun candidatura un numar insuficient de judecatori sau atunci cand nu exista niciun judecator care daca acest lucru. Mai mult, in cuprinsul hotararii adoptate de Sectia pentru judecatori a CSM si care vine sa aiba rol de lege, nu se explica prin ce metode poate fi obtinut acordul scris al judecatorilor nominalizati de presedintele tribunalului sau, dupa caz, de presedintele curtii de apel.

O alta problema pe care Hotararea CSM o naste se refera la lipsa de claritate privitoare la corectitudinea “procedurii de consultare a tuturor judecatorilor instantei” de catre presedintele acesteia, in sensul de a se specifica daca acest lucru se realizeaza in regim de confidentialitate, modul de consultare a colegiului de conducere in vederea adoptarii unei hotarari de desemnare a consilierului de etica, care ulterior va fi transmisa Institututul National al Magistraturii.

Pericolul major pe care il poate reprezenta institutia consilierului de etica este data de modul de desfasurare a activitatii acestuia si de maniera in care un judecator va apela la acesta.

AMR arata ca, in realitate, un judecator care apeleaza la un consilier de etica va fi unul vulnerabil, iar aceasta intrucat nu exista nicio garantie de confidentialitate, iar “specialistul in materie” nu are nicio responsabilitate pentru ipoteza in care sfatul acordat este unul neconform, “in masura sa conduca la o incalcare a prevederilor codului deontologic, la o sanctiune disiciplinara sau chiar la o tragere la raspundere penala.

Or, arata AMR in plangerea prealabila, o posibila implicare a unei persoane straine in activitatea unui judecator este in evidenta contradictie cu dispozitiile din Constitutia Romaniei, dar si cu prevederile din legea speciala referitoare la obligatia de supunere a magistratilor “numai legii”.

In atare conditii, AMR solicita revocare in tot a Hotararii nr. 434/17.05.2016 a Sectiei pentru judecatori a CSM, impunandu-se sa se tina cont ca in decizie unanima, toti reprezentatii tribunalelor din tara au solicitat aceasta masura, iar CSM are obligatia de a tine cont de vointa magistratilor pe care ii reprezinta, “cu atat mai mult atunci cand vointa lor este clara, neindoielnica, fara niciun fel de obiectiuni”.

Prezentam in continuare pasaje din plangerea prealabila a AMR:

“Institutia consilierului de etica este una lipsita de legalitate. Pentru a fi legitima Hotararea nr. 434/17.05.2016 emisa de Sectia pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii trebuia sa aiba la baza o dispozitie legala, sa implementeze o prevedere legala existenta deja. Institutia consilierului de etica nu este prevazuta in cuprinsul niciunui act normativ, in vigoare, care priveste sistemul judiciar romanesc. Nu este posibil ca Sectia pentru judecatori sa legifereze in materie de statut a judecatorilor si sa procedeze la infiintarea unor institutii in masura sa afecteze grav independenta dar mai ales impartialitatea acestora.

Graba implementarii acestei institutii, inexistenta in legile justitiei, este dovedita si de inscrierea in preambulul hotararii a necesitatii adoptarii deja a unei platforme de internet denumita „integritale. ifep. ro” – unde se „…vor regasi informatii privind reteaua consilierilor de integritate, jurisprudenta relevanta, legislatia in materie, dezbaterile pe teme de integritate etc. ” cu justificarea „…. asigurarii accesului magistratilor la o baza de date care sa cuprinda practica institutiilor care au atributii in domeniu (practica in materia incompatibilitatilor, in materie disciplinara etc)……”.

Faptul ca sectiile Consiliului Superior al Magistraturii au atributii referitoare la cariera judecatorilor si procurorilor si ca, printre altele, potrivit art. 40 lit. k) din Legea nr. 317/2004: „indeplinesc orice alte atributii stabilite prin lege sau regulament”, nu indreptateste Sectia pentru judecatori sa adopte reglementari care nu se gasesc deja legiferate in materie de statut a judecatorilor, astfel cum se intampla prin emiterea Hotararii nr. 434/17.05.2016 ce face obiectul prezentei plangeri prealabile.

Mai mult decat atat, trecand peste aspectul de legalitate suntem nevoiti sa precizam ca, in ce priveste numarul consilierilor de etica, Sectia pentru judecatori a apreciat, in mod discriminatoriu, fara nicio justificare, necesitatea ca la fiecare curte de apel sa functioneze 2 consilieri de etica, iar la fiecare tribunal un consilier de etica. Stabilirea unui anumit numar de consilieri de etica, diferentiat si doar numai pentru doua dintre categoriile de instante, creeaza o discriminare fara nicio justificare obiectiva, aruncand o indoiala nepermisa asupra judecatorilor care functioneaza la aceste instante si care, in acceptiunea Sectie pentru judecatori, sunt calificati ca avand „probleme de etica” si, prin urmare, nevoie de serviciile unui consilier de etica. Astfel, au fost „excluse” din raza de interes a consilierului de etica, judecatoriile si instanta suprema, iar judecatorii care fac parte din Consiliu Superior al Magistraturii nu au fost retinuti nicio clipa ca posibili subiecti de consiliere etica.

Procedura de selectie a consilierilor de etica este una mai mult decat ambigua, mai ales in situatia in care isi depun candidatura un numar insuficient de judecatori sau atunci cand nu exista niciun judecator care sa accepte sa faca acest lucru, intrucat hotararea adoptata nu explica cum poate fi obtinut (prin ce metode) acordul scris al judecatorului/judecatorilor „nominalizat”/”nominalizati” de presedintele tribunalului sau, dupa caz, presedintele curtii de apel.

De asemenea, hotararea nu explica cum poate fi verificata corectitudinea „procedurii de consultare a tuturor judecatorilor instantei” de catre presedintele acesteia, daca acest lucru se realizeaza in regim de confidentialitate, care este modalitatea/forma concreta de prezentare a „consultarii” colegiului de conducere, in vederea adoptarii unei hotarari de desemnare a consilierului de etica, hotarare care ulterior trebuie inaintata/comunicata Institutului National al Magistraturii.

Nicio politica „de preventie” in materie de integritate, etica si deontologie profesionala, asa cum mai este justificata hotararea adoptata de Sectia pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii, nu se poate realiza fara o baza legala, imaginata pe o procedura care nu are nicio legatura cu statutul, respectiv drepturile si obligatiile celor „in favoarea” carora se recomanda ca este gandita, respectiv a judecatorilor de tribunale si curti de apel.

De asemenea, Hotararea nr. 434/17.05.2016 Sectiei pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii nu explica in ce consta „neexercitarea sau exercitarea necorespunzatoare a atributiilor specifice” calitatii de consilier de etica, situatie ce poate conduce la revocarea din aceasta functie, in conditiile in care nu exista nicio mentiune care sa lamureasca cum/in ce forma se va consemna/contabiliza activitatea „consilierului de etica”, aparent un „sfatuitor confidential” care trebuie sa -si probeze, in final, modalitatea de realizare a activitatii sale.

Se ridica aceasta intrebare legitima cu atat mai mult ca, potrivit dispozitiilor art. 4 lit. a), b) si c) din hotarare, consilierul/consilierii de etica al/ai instantei va/vor fi implicat/implicati in organizarea de „ateliere de lucru si mese rotunde”, unde se vor pune „in dezbaterea judecatorilor problemele etice constatate”, vor colabora „cu consilierii de etica de la alte instante pentru identificarea problemelor de etica si gasirea modalitatilor de rezolvare unitara a acestora” si vor „participa la intalnirile periodice ale consilierilor de etica”, cel putin o data pe trimestru, la nivelul curtilor de apel si, cel putin o data pe an, la nivel national.

Conditiile de desfasurare a activitatii consilierului de etica, astfel cum apar reglementate mai inainte, exclud categoric intentiile de confidentialitate, intrucat orice discutie a judecatorului, pe teme ce pot intra „in sfera de interes a eticii”, poate deveni un material de dezbatere in cadru atelierelor de lucru sau a meselor rotunde derulate la nivel regional sau national.

In realitate, un judecator care apeleaza la un astfel de consilier de etica va fi unul vulnerabil, intrucat nu exista nicio garantie de confidentialitate, iar „specialistul in materie” nu are mentionata nicio responsabilitate pentru ipoteza in care sfatul acordat este unul neconform, in masura sa conduca la o incalcare a prevederilor codului deontologic, la o sanctiune disciplinara sau chiar si la o tragere la raspundere penala.

Mai mult decat atat nu este lamurita nici modalitatea de informare a consilierului de etica si nici baza legala pe care acest personaj se va sprijini atunci cand, in indeplinirea atributiilor sale, poate aborda orice judecator de la instantele vizate „ … in diferite probleme de etica, din oficiu sau la cerere”.

Se creeaza un sistem oficial „de informatori”, la nivelul instantelor vizate, legalizat prin intermediul Hotararii nr. 434/17.05.2016 adoptata de Sectia pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii, in masura sa recladeasca intentiile unui regim trecut, ale unui sistem care, la data elaborarii, s-a bazat, la randul lui, pe demersuri de informare, justificate pe intentii de buna – credinta. Acest sistem de informatori va fi intemeiat pe surse care vor putea fi utilizate oricand impotriva fiecarui judecator „sfatuit” de un consilier de etica.

Institutia consilierului de etica este una lipsita de utilitate, in masura sa creeze brese in independenta si impartialitatea judecatorilor de tribunale si curti de apel, fiind infranta, in principal, dispozitia constitutionala care statueaza ca: „ …Judecatorii sunt independenti si se supun numai legii” (art. 124 din Constitutie).

Indiferent cata aparenta utilitate este invocata, prin functia „de preventie” mentionata in preambulul acestei hotarari, pretextul nu poate fi acceptat, in conditiile in care finalitatea este una de netolerat, fundamentata pe practici incompatibile cu principiile statului de drept, prin intermediul carora se ajunge la o afectare grava a independentei judecatorilor si, implicit, a impartialitatii actului de justitie.

Posibilitatea implicarii unor persoane straine in activitatea unui judecator intra intr-o evidenta contradictie cu dispozitiile din legea fundamentala, dar si cu prevederile din legea speciala referitoare la obligatia de supunere a magistratilor „numai legii”.

Pentru a populariza in randul judecatorilor existenta unor multiple reglementari a interdictiilor si incompatibilitatilor, avand un continut asemanator (desi exista obligatia de cunoastere a legii de catre fiecare cetatean, cu atat mai mult de catre un judecator), a unor proceduri diferite de sanctionare a incalcarii acestor obligatii, a lipsei de claritate si predictibilitate a unor norme legale in ceea ce priveste calificarea unei fapte ca fiind de natura a atrage raspunderea disciplinara sau afectarea bunei reputatii, precum si consecintele diferite ce decurg din aceste tipuri de raspundere, dar si diversitatea situatiilor practice ivite, care necesita o analiza a conduitei, precum si practica neunitara in ceea ce priveste solutiile Inspectiei Judiciare (solutiile de clasare), ale Sectiei de judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii dar si ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie pot fi imaginate ale parghii, alte mecanisme (culegeri de practica, ghiduri de etica si bune practici).

Aceste modalitati neintruzive in activitatea judecatorilor pot oferi o indrumare potrivita, in special cu privire la conflictele de interese (exemple, tipuri), incompatibilitati si diferite alte activitati accesorii care ii pot compromite impartialitatea (ex. conduita in viata privata, acceptarea de cadouri sau alte avantaje, situatii ce pot afecta oricand componentele unui act de justitie obiectiv).

Legalitatea si utilitatea institutiei consilierului de etica a fost amplu examinata la recenta intalnire a presedintilor de tribunale desfasurata in perioada 13-14 iunie la Craiova, acolo unde, in rezolutia ce urmeaza a fi redactata ca un rezultat al amplelor dezbateri derulate s-a consemnat decizia unanima a tuturor reprezentantilor tribunalelor din intreaga tara, instante direct vizate de institutia consilierului de etica, de revocare a hotararii care face obiectul acestei plangeri prealabile. Consiliul Superior al Magistraturii are obligatia de a tine cont de vointa acelora pe care ii reprezinta, cu atat mai mult atunci cand vointa lor este clara, neindoielnica, fara niciun fel de obiectiuni.

Avand in vedere toate criticile expuse mai sus, Asociatia Magistratilor din Romania (AMR), in temeiul art. 7 alin. (1), (3) si (7) din Legea nr. 554/2004, solicita revocarea in tot a Hotararii nr. 434 din 17.05.2016 emisa de Sectia pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii

Presedintele Asociatiei Magistratilor din Romania

judecator Gabriela Baltag”.

*Cititi aici integral plangerea prealabila a Asociatiei Magistratilor din Romania