18-22 septembrie 2023 sunt zilele de foc din Baroul Bucuresti. Zilele in care reprezentantii profesiei isi vor alege noua conducerea pentru urmatorii patru ani. Incepand cu functia de decan al Baroului Bucuresti, care il are ca favorit pe avocatul Daniel Fenechiu, precum si componenta Consiliul Baroului Bucuresti si membrii Comisiei de disciplina si Comisiei de cenzori. Printre zecile de candidati la functia de consilier al Baroului Bucuresti, pe unul dintre cele 17 posturi o regasim si pe tanara avocata Iulia Ciobotaru (foto), (pozitia 27 pe listele de vot) a carei experienta in avocatura, de peste 15 ani, o recomanda pentru a intra in Consiliu pentru a-si reprezenta generatia. Si nu o face oricum, ci in stransa colaborare cu alti colegi avocati ale caror obiective si idealuri coincid, urmand sa faca parte din aceeasi echipa, cea care a ales sa il sustina la functia de decan pe avocatul Daniel Fenechiu.

Pentru a afla care este viziunea avocatei Iulia Ciobotaru in ce priveste modul in care ar trebui resetata avocatura pentru a functiona in interesul avocatilor si pentru apararea drepturilor lor, dar si care sunt principalele obiective pe care si le asuma in Consiliului Baroului Bucuresti, Lumea Justitiei a realizat un interviu cu aceasta, pe care va invitam sa il parcurgeti mai jos.

Un interviu din care, astfel cum veti vedea, dorinta de schimbare si planurile marete primeaza pentru recastigarea imaginii avocaturii.

Redam in continuare interviul realizat cu avocata Iulia Ciobotaru:

Sunteti poate cel mai tanar candidat din lista avocatilor pentru functia de consilier al Baroului Bucuresti. Reprezentati practic o generatie de avocati, o generatie intr-un numar in crestere. Care este dezideratul generatiei dvs in ce priveste profesia de avocat?

Generatia din care fac parte este dinamica, cauta solutii la probleme complexe si schimba paradigma in ceea ce priveste reprezentarea clientului in instanta. Actul de justitiei trebuie resetat si aceasta se poate intampla doar cu ajutorul avocatului al carui rol in instanta, si nu numai, este incontestabil.

Practic, ne dorim crearea unei comunitati juridice care sa aiba capacitatea de a identifica cele mai bune metode de conlucrare a avocatilor cu ceilalti colegi si parteneri profesionali. Respectarea suprematiei legii, a drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului nu poate exista decat in masura practicarii unui respect reciproc interprofesional si intelegerii profunde a rolului pe care avocatii il detin. Caci, legea este instrumentul si dreptatea este scopul.

Consiliul ce urmeaza a se forma are nevoie de unitate si consens pe solutii. Care ar trebui sa fie atitudinea adoptata de avocati in Consiliu pentru a face posibila conlucrarea in beneficiul avocatilor?

Unitatea si solidaritatea de breasla raman, in continuare, deziderate frumoase. Putem genera o schimbare fundamentala in ceea ce priveste rolul si imaginea avocatului doar fiind o voce comuna si ramanand uniti atunci cand vine vorba de luare unor decizii importante. Realitatea arata ca, dincolo de pledoariile frumos construite in fata instantelor de judecata, avocatii sunt capabili sa aiba, intre ei, discutii contondente si mai putin elegante. Cred ca orice interactiune a avocatilor, fie ca are loc intre colegii de breasla, fie in fata instantelor de judecata, e necesar sa se desfasoare intr-o nota de profesionalism care indeamna, neaparat, la echilibru, decenta si diplomatie. Etica profesionala ar trebui sa guverneaza constant activitatea juridica a oricarui avocat, alaturi de necesitatea cunoasterii reale a nevoilor confratilor.

Enuntati cateva dintre lucrurile care ar trebui schimbate/imbunatatite in cadrul Baroul Bucuresti?

Am in vedere necesitatea infiintarii unei structuri in interiorul Baroului Bucuresti care sa apere si sa reprezinte interesele avocatilor in fata institutiilor statului, in situatiile in care drepturile lor sunt incalcate. Dreptul de a pleda cu demnitate spre exemplu este incalcat, in mod frecvent, in cadrul instantelor sau a parchetelor, fara drept de apel din partea avocatilor. Nu este necesara o sanctiune, cat o semnalare publica a acestui fenomen la care este supus avocatul. E drept ca intre noi, colegii de breasla, discutam/dezbatem contextele in care suntem pusi intr-o lumina neplacuta de catre magistrati, dar atat! Or, aceste situatii ar trebui centralizate la nivelul Baroului Bucuresti si, in masura in care se repeta ar trebui semnalate conducerii instantelor respective, solicitandu-se luarea unor masuri. Intr-o societate intemeiata pe valorile democratiei şi ale statului de drept, avocatul are un rol esential. Avocatul este indispensabil justitiei şi justitiabililor şi are sarcina de a apara drepturile şi interesele acestora.

Totodata, un alt aspect care cred ca necesita o privire atenta se refera la practica anumitor colegi avocati care indica locului citarii si al comunicarii actelor de procedura la adresa sediul Baroului Bucuresti. Or, o astfel de imprejurare perturba semnificativ activitatea angajatilor din cadrul Baroului Bucuresti, aspect ce are repercursiuni in lant. Nu de putine ori am auzit colegi plangandu-se de lipsa de promptitudine si eficienta a angajatilor din cadrul Baroului Bucuresti. Daca privim lucrurile, cu onestitate, din perspectiva celor care lucreaza in cadrul Baroului Bucuresti vom observa si ca acestia sunt uneori coplesiti de solicitarile venite din partea avocatilor. E necesar sa se ia in calcul extinderea componentei administrative, poate chiar o mai buna reorganizare a departamentelor, carora sa li se atribuie sarcini clar delimitate, intru cresterea eficientei serviciilor administrative la nivelul Baroului Bucuresti.

Avocatul este, fara doar si poate, un partener cheie in actul de justitie. Cu toate acestea, nu intotdeauna i se respecta rolul, fiind marginalizat. Ce ar trebui sa faca Consiliul pentru dobandirea respectului cuvenit pentru avocat din partea celorlalte profesii?

Apararea profesiei de avocat este o provocare continua. Cred in pastrarea secretului profesional care sta la baza exercitarii, in mod corespunzator, a dreptului la aparare. Am asistat in ultimii ani la situatii de neconceput in care colegi de-ai nostri au fost condamnati pentru fapte care se incadrau in exercitiul si limitele profesiei. Or, in atare context, rolul avocatului a avut de suferit, nascandu-se firesc intrebarea legata de modalitatea de exercitare a atributiilor profesionale in raport cu clientii nostri. Cunoastem cu totii cazul colegului nostru avocat Robert Rosu care a generat o mobilizare fara precedent a profesionistilor dreptului si care, pentru mult timp apoi, a generat discutii complexe pe marginea respectarii independentei avocatului, a prezumtiei de nevinovatie, a contradictorialitatii si a principiului egalitatii de arme intre acuzare si aparare. In atare situatie, Consilul e necesar sa aiba reactii prompte si transante, in scopul apararii profesiei noastre si in vederea preintampinarii afectarii imaginii avocaturii sau avocatului. 

Respectul incepe de la usa in instanta. Adesea, avocatii sunt umiliti stand sa astepte ore intregi pana la preluarea cauzei. Care este solutia pe care o propuneti pentru a evita orele pierdute inutil in instanta?

Sunt avocat pledant. Am asistat, in nenumarate randuri, la situatii in care am fost pusa sa astept cu orele pentru preluarea cauzei mele. In masura in care un magistrat poate avea o sedinta de judecata pe luna, noi, avocatii putem avea, in mod frecvent, 2-4 dosare la instante diferite, pe parcursul aceleiasi zile. E drept, am invatat in timp sa gestionam intelept astfel de situatii, sa ne organizam temeinic impreuna cu colegii nostri, insa apreciez ca este imperios necesar ca instantele sa isi organizeze dosarele si sa conduca sedintele de judecata cu mai multa fermitate. O mai buna organizare ne-ar putea da noua, avocatilor, sansa de a ne indeplini obligatia de a ne prezenta la fiecare termen acordat de instantele de judecata, precum si la organele de urmarire penala ori la alte institutii, conform mandatului incredintat, astfel cum ne cer dispozitiile legale. Solutia pentru rezolvarea acestei situatii ar fi, in opinia mea, constituirea unei instante de filtru, care sa aiba rol de sortare a cauzelor, in functie de complexitate, probatoriu ce urmeaza a fi administrat in cauza, etc. Nu este un demers simplu, dar nici imposibil.

Si pentru ca vorbeam despre respect fata de profesia de avocat, as vrea sa vorbim si despre pastrarea secretului profesional, raportat la Legea 51/1995, pe de o parte, si Legea 129/2019 pentru prevenirea si combaterea spalarii banilor si finantarii terorismului, pe de alta parte, lege care stabileste obligatia de raportare extinsa a anumitor operatiuni si tranzactii considerate suspecte, efectuate de catre clientii avocatilor. Or, cum mai putem discuta despre respectarea secretului profesional cata vreme o lege conexa obliga la indeplinirea obligatiei de raportare/informare? Care credeti ca este solutia in aceste situatii?

Desi Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat statueaza ca avocatul este dator sa pastreze secretul profesional privitor la orice aspect al cauzei care i-a fost incredintata, dispozitiile Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea si combaterea spalarii banilor si finantarii terorismului au produs un impact semnificativ asupra profesiei de avocat, in privinta obligatiilor de raportare extinse ale anumitor operatiuni si tranzactii considerate suspecte, efectuate de catre clientii nostri (i.e. cumpararea ori vanzarea de bunuri imobile, actiuni sau parti sociale ori elemente ale fondului de comert, administrarea instrumentelor financiare, valorilor mobiliare sau a altor bunuri ale clientilor, operatiuni sau tranzactii care implica o suma de bani sau un transfer de proprietate, constituirea sau administrarea de conturi bancare, de economii ori de instrumente financiare, organizarea procesului de subscriere a aporturilor necesare constituirii, functionarii sau administrarii unei societati; constituirea, administrarea ori conducerea unor astfel de societati, organismelor de plasament colectiv in valori mobiliare sau a altor structuri similare, precum şi in cazul in care participa in numele sau pentru clientii lor in orice operatiune cu caracter financiar ori vizand bunuri imobile; crearea, functionarea sau administrarea de fiducii, societati, fundatii sau structuri similare.), la Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor. In atare situatie, cred ca este imposibila indeplinirea obligatiei de raportare/informare fara a incalca secretul profesional pe care trebuie sa il respecte avocatii. In aceeasi masura, se incalca flagrant libertatea si independenta profesiei. Apreciez ca este necesara modificarea legislatiei, cu privire la acest aspect, intrucat, potrivit Legii nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, colaborarea dintre avocat si clientul sau nu poate fi stanjenita sau controlata, direct sau indirect, de niciun organ al statului.