CONTRAATACUL LUI BALTAG – Judecatoarea Gabriela Baltag scoate artileria grea. Maestrul Corneliu-Liviu Popescu demonteaza complotul din CSM: “Plenul nu e legal sesizat, actele corespunzatoare ale Sectiei pentru judecatori fiind ilegale, lovite de nulitate... Vatamare grava a libertatii de exprimare, a dreptului la respectarea vietii private (care include reputatia si cariera profesionala, ca element al vietii private sociale), afectarea statutului constitutional caracterizat prin independenta”

Scris de: George TARATA

08.07.2020 16:21
Vizualizari: 7659

Judecatoarea Gabriela Baltag (foto 1), tinta unei executii in interiorul CSM prin care se urmareste eliminarea ei din Consiliu sau macar reducerea la tacere, a scos artileria grea. Maestrul Corneliu-Liviu Popescu, avocat in Barourile Paris si Bucuresti, intra in scena. Si o face pentru a o apara pe Gabriela Baltag, in fata complotului care a revoltat deja asociatiile de magistrati si judecatorii din tara.


 

Lumea Justitiei prezinta in exclusivitate apararea Gabrielei Baltag in cazul in care anumiti judecatori din Consiliu, in trecut sprijiniti si sustinuti de cea pe care astazi vor sa o execute, forteaza in Plen o solutie prin care sa se constate ca Baltag ar fi adus atingere autoritatii judecatoresti in ansamblul sau, pentru ca apoi respectiva solutie sa fie folosita pentru declansarea de noi represalii impotriva Gabrielei Baltag, represalii care sa culmineze cu o incercare de revocare din functie. O lucratura pe care Lumea Justitiei a prezentat-o pe larg (click aici si aici pentru a citi).

Apararea Gabrielei Baltag, facuta de maestrul Corneliu-Liviu Popescu, este una cat se poate de solida, reputatul avocat demontand pas cu pas intregul complot. Veti putea citi mai jos de ce operatiunea declansata impotriva Gabrielei Baltag este profund nelegala, dar si cum o serie de drepturi fundamentale ale judecatoarei ar fi pur si simplu calcate in picioare in cazul unei solutii prin care s-ar constata ca aceasta ar fi adus atingere autoritatii judecatoresti in ansamblul sau.

 

Fara alte comentarii, prezentam in continuare cererile si exceptiile formulate de judecatoarea Gabriela Baltag, prin intermediul maestrului Corneliu-Liviu Popescu (foto 2):


“1. In principal, constatarea nelegalitatii sesizarii Plenului, ca urmare a nulitatii actelor corespunzatoare ale Sectiei pentru judecatori;

2. In subsidiar, respingerea cererii de aparare a independentei autoritatii judecatoresti ca neintemeiata.

In fapt

Sectia pentru judecatori a fost sesizata cu cererea de aparare a reputatiei profesionale a intregului corp de magistrati formulata de doamna judecatoare Alina Mihaela NIta, asupra careia Inspectia Judiciara a intocmit Raportul nr. 20-741/25.03.2020.

Prin Hotararea nr. 808/04.06.2020, Sectia pentru judecatori a hotarat ca este de competenta sa, iar nu a Plenului, solutionarea cererii, iar apoi a respins cererea ca inadmisibila.

Pe data de 16.06.2020, doamna judecatoare Annamaria Andrea Chis a solicitat doamnei presedinta a CSM punerea pe ordinea de zi a viitoarei sedinte a Sectiei pentru judecatori solicitarea sa, exprimata in sedinta Sectiei pentru judecatori din data de 04.06.2020, pentru 'calificarea cererii doamnei judecator Alina Mihaela Nita ca fiind una de aparare a independentei si nu doar a reputatiei profesionale a judecatorilor', afirmand ca pentru aceasta chestiune nu s-a intrunit majoritate pentru o solutie.

Chestiunea a fost inscrisa pe Ordinea de zi a sedintei Sectiei pentru judecatori din 25.06.2020 cand s-a hotarat ca este admisibila reluarea votului din sedinta din 04.06.2020, apoi s-a hotarat inaintarea cererii de aparare a autoritatii judecatoresti in ansamblul sau Plenului spre competenta solutionare.

In comunicatul de presa din 19.06.2020 al CSM, postat pe pagina oficiala de facebook, se sustine ca doamna judecatoare Annamaria Andrea Chis a solicitat, in sedinta Sectiei pentru judecatori din 04.06.2020, apararea independentei judecatorilor, iar aceasta cerere formulata de membra CSM, neintrunind o majoritate, a fost reinscrisa pe ordinea de zi a sedintei Sectiei pentru judecatori din 25.06.2020, cand membra CSM a precizat cererea ca fiind una de aparare a independentei autoritatii judecatoresti in ansamblul sau.

In drept

I. In principal, intimata ridica exceptia nelegalei sesizari a Plenului, ca urmare a nulitatii actelor corespunzatoare ale Sectiei pentru judecatori

Plenul nu este legal sesizat, actele corespunzatoare ale Sectiei pentru judecatori (actul de trimitere la Plen si actele pe care acesta s-a intemeiat) fiind ilegale, deci lovite de nulitate, pentru urmatoarele motive:

I.1. Titularul cererii si procedura

Comunicatul oficial de presa al CSM pretinde ca, in sedinta Sectiei pentru judecatori din 04.06.2020, distinct de cererea de aparare a reputatiei profesionale a intregului corp de magistrati formulata de doamna judecatoare Alina Mihaela Nita, s-a formulat in nume propriu, de doamna judecatoare Annamaria Andrea Chis, membra aleasa a CSM, o cerere de aparare a independentei judecatorilor, iar la sedinta din Sectiei pentru judecatori din 25.06.2020 doamna judecatoare Annamaria Andrea Chis a precizat aceasta cerere ca fiind o cerere de aparare a independentei autoritatii judecatoresti in ansamblul sau.

In cazul in care Plenul este sesizat cu o cerere de aparare a independentei autoritatii judecatoresti in ansamblul sau, in nume propriu a doamnei judecatoare Annamaria Andrea Chis, formulata la 04.06.2020 si precizata la 25.06.2020, atunci actul Sectiei pentru judecatori de trimitere a cererii spre competenta solutionare este nul, iar Plenul nu este legal sesizat. O asemenea cerere, distincta de cererea initiala a doamnei judecatoare Alina Mihaela Nita, este ilegala, deci nula intrucat:

- nu a fost formulata in scris si nu este semnata sau, daca autorul nu stie sau nu poate sa scrie si/sau sa semneze, nu a fost consemnata intr-un proces-verbal intocmit de un functionar al CSM;

- nu a fost inregistrata la registratura CSM ca lucrare de sine statatoare;

- nu a fost trimisa pentru intocmirea unui raport la Inspectia Judiciara si a fost supusa la vot fara existenta unui asemenea raport;

- nu a format obiectul unui punct distinct pe ordinea de zi a Sectiei pentru judecatori, ci s-a aflat la un punct al ordinii de zi care avea ca obiect o alta cerere, a unui alt titular;

- a fost formulata direct in cadrul dezbaterilor sau al deliberarilor din sedinta Sectiei pentru judecatori din 04.06.2020;

- a fost dezbatura si supusa la vot cu incalcarea dreptului la aparare al intimatei, care nu a cunoscut niciodata existenta ei si nu a putut sa-si formuleze aparari;

- a fost supusa de doua ori la vot in Sectia pentru judecatori, in sedintele din 04.06.2020 si 25.06.2020, cu participarea la dezbateri, la deliberari si la vot a autoarei cererii, care este membra aleasa a CSM si a Sectiei pentru judecatori, incalcandu-se principiul impartialitatii (titularul cererii ia parte la dezbateri, la deliberari si la vot privind propria cerere);

- nu poate fi calificata drept o cerere in nume propriu a doamnei judecatoare Annamaria Andrea Chis, cat timp dumneaei personal, in cererea din 16.06.2020 adresata doamnei presedinta a CSM, a sustinut ca in sedinta Sectiei pentru judecatori din 04.06.2020 a solicitat recalificarea (de fapt, si o a doua calificare a) cererii doamnei judecatoare Alina Mihaela Nita, de unde rezulta ca nu a formulat o cerere in nume propriu.

In concluzie, daca Plenul este investit cu o cerere in nume propriu formulata de doamna judecatoare Annamaria Andrea Chis, asa cum rezulta din comunicatul de presa oficial al CSM, actul de sesizare este nul, iar Plenul nu este legal investit.

I.2. Obiectul cererii si procedura

In subsidiar fata de punctul 1, daca Plenul este investit nu cu o cerere in nume propriu a doamnei judecatoare Annamaria Andrea Chis, cu ci o cerere a doamnei judecatoare Alina Mihaela Nita, atunci obiectul cererii a fost modificat in mod nelegal, modificarea obiectului cererii fiind nula.

Astfel, doamna judecatoare Alina Mihaela Nita a formulat expres o cerere de aparare a reputatiei profesionale a intregului corp de magistrati. Doamna judecatoare Annamaria Andrea Chis, membra aleasa a CSM, a solicitat, in sedinta Sectiei pentru judecatori din 04.06.2020, o calificare suplimentara (iar nu o recalificare) a cererii doamnei judecatoare Alina Mihaela Nita, si anume ca fiind in acelasi timp si o cerere de aparare a independentei judecatorilor, iar in sedinta din 25.06.2020 a solicitat recalificarea calificarii suplimentare propuse initial ca fiind o cerere de aparare a independentei autoritatii judecatoresti in ansamblul sau. Nu este menirea redactorului prezentei exceptii, un simplu avocat, sa se pronunte asupra seriozitatii si profesionalismului unei doamne judecatoare membra aleasa a CSM care solicita recalificarea calificarii suplimentare propuse tot de Domnia Sa.

O asemenea cerere, pretins apartinand doamnei judecatoare Alina Mihaela Nita, apoi calificata suplimentar si apoi recalificata de doamna judecatoare Annamaria Andrea Chis este nula intrucat:

- legea face o clara distinctie intre o cerere de aparare a reputatiei profesionale a unui judecator, o cerere de aparare a independentei unui judecator si o cerere de aparare a independentei autoritatii judecatoresti in ansamblul ei; titularul cererii, doamna Alina Mihaela Nita, este un judecator, deci nu este un analfabet juridic, si si-a calificat expres cererea ca fiind una de aparare a reputatiei profesionale, calificare pe care a mentinut-o expres si in obiectiunile la raportul negativ al Inspectiei Judiciare; numai cu incalcarea principiului fundamental al disponibilitatii doamna judecatoare Annamaria Andrea Chis, membra aleasa a CSM, a putut propune o calificare suplimentara, apoi o recalificare a cererii titularei, iar Sectia pentru judecatori a putut sa se pronunte pe o cerere cu care autoarea cererii nu a investit-o;

- nici calificarea suplimentara a cererii doamnei judecatoare Alina Mihaela Nita, propusa de doamna judecatoare Annamaria Andrea Chis, nici recalificarea calificarii suplimentare, propusa tot de doamna judecatoare Annamaria Andrea Chis, nu a facut obiectul analizei obligatorii a Inspectiei Judiciare, al carei raport a vizat exclusiv chestiunea apararii reputatiei profesionale;

- calificarea suplimentara si recalificarea au fost dezbatute de Sectia pentru judecatori fara ca intimata sa cunoasca aceste noi calificari, complet distincte de calificarea data cererii de autoarea sa, deci fara sa poata sa se apere;

- daca in sedinta Sectiei pentru judecatori din 04.06.2020 cererea de calificare suplimentara, facuta de doamna membra a Sectiei pentru judecatori Annamaria Andrea Chis, a fost supusa la vot, in schimb in sedinta Sectiei pentru judecatori din 25.06.2020 nu a existat niciun punct pe buletinul de vot privind schimbarea calificarii juridice din cerere de aparare a independentei judecatorilor (de competenta Sectiei pentru judecatori, conform hotararii acesteia din 04.06.2020) in cerere de aparare a independentei autoritatii judecatoresti (de competenta Plenului), ci direct un punct privind trimiterea cauzei catre Plen; prin urmare, nu s-a supus la vot si nu s-a decis schimbarea calificarii juridice, din cerere de aparare a independentei judecatorilor (de competenta Sectiei pentru judecatori) in cerere de aparare a independentei autoritatii judecatoresti in ansamblul sau (de competenta Plenului), iar trimiterea a Plen se putea face doar daca anterior se supunea la vot si se aproba schimbarea calificarii; in plus, ca dovada in acest sens este si faptul ca pe buletinul de vot a existat (a ramas) un punct privind cererea din sedinta anterioara de aparare a independentei judecatorilor (de competenta Sectiei pentru judecatori), deci nu s-a decis niciodata schimbarea calificarii acestei cereri in cerere de aparare a independentei autoritatii judecatoresti in ansamblul sau (caz in care ar fi fost absurda mentinerea pe buletinul de vot si exprimarea votului pe cererea de aparare a independentei judecatorilor, daca ea fusese recalificata).

De altfel, este de observat ca nici la a doua sedinta Sectia pentru judecatori nu s-a intrunit o majoritate in sensul unei solutii privind cererea de aparare a independentei judecatorilor. in acest caz, fie s-ar considera ca Sectia pentru judecatori ar trebui sa reinscrie chestiunea pe ordinea sa de zi si sa reia votul (iar atunci chestiunea nu este de competenta Plenului, care nu este deci legal investit), fie s-ar considera ca, prin votul in sensul trimiterii cauzei la Plen, s-a solutionat implicit punctul privind apararea independentei judecatorilor in sensul respingerii sale (iar atunci exact aceeasi solutie trebuie sa se recunoasca votului din sedinta anterioara, in sensul ca respingerea cererii de aparare a reputatiei profesionale semnifica implicit respingerea calificarii suplimentare drept cerere de aparare a independentei judecatorilor, asa incat reluarea votului este nelegala si, prin aceasta, si sesizarea Plenului, care s-a facut doar in urma reluarii votului). Logica juridica elementara este nimicitoare pentru solutia majoritara votata de Sectia pentru judecatori in sedinta din 25.06.2020, iar bunul-simt juridic minimal al Plenului ar trebui sa tina cont de logica juridica elementara.

In concluzie, daca Plenul este investit cu o cerere de aparare a independentei autoritatii judecatoresti in ansamblul sau avand-o ca titulara pe doamna judecatoare Alina Mihaela Nita, el nu este legal investit, titulara formuland o cu totul alta cerere si insistand in respectiva calificare (care este de competenta Sectiei pentru judecatori), iar Sectia pentru judecatori nesupunand niciodata la vot si nedecizand recalificarea in cerere de aparare a independentei autoritatii judecatoresti in ansamblul sau, pentru a putea apoi sa-si decline competenta, actul de declinare a competentei fiind nelegal, deci nul.

I.3. Auto-reinvestirea Sectiei pentru judecatori dupa dezinvestire

Indiferent de calificarea data de Sectia pentru judecatori cererii formulate de doamna membra aleasa a CSM in sedinta din 04.06.2020 (calificare suplimentara a cererii titularei sau cerere in nume propriu), Sectia pentru judecatori a supus la vot chestiunea cererii de aparare a independentei judecatorilor. Faptul ca nu s-a intrunit majoritate pe acest punct de pe buletinul de vot a fost calificat (inclusiv conform pozitiei exprimate de Serviciul sinteze si pregatirea lucrarilor sedintelor CSM prin adresa din 18.06.2020) ca o respingere implicita, existand anterior un vot majoritar pe cealalta calificare a cererii, ca fiind una de aparare a reputatiei profesionale.

La punctul respectiv al ordinii de zi (un punct unic, cu un buletin de vot care a inclus si chestiunea apararii reputatiei profesionale a magistratilor, si chestiunea apararii independentei judecatorilor), Sectia pentru judecatori a adoptat o hotarare, care este si motivata.

Cat timp a adoptat o hotarare, fie ea legala sau nelegala (intimata considera ca este legala, chestiunea cererii de aparare a independentei judecatorilor fiind respinsa implicit), Sectia pentru judecatori s-a dezinvestit. Fiind o cauza unica, se adopta o hotarare unica pentru solutionarea tuturor capetelor de cerere (adica si a capatului initial de cerere, avand ca titular pe doamna judecatoare Alina Mihaela Nita, privind apararea reputatiei profesionale a tuturor magistratilor, cat si a capatului de cerere privind apararea independentei judecatorilor, fie ca are ca titular tot pe titulara initiala, cu incalcarea principiului disponibilitatii, fie ca are ca titular pe doamna membra aleasa a CSM Annamaria Andrea Chis, cu incalcarea grava a regulilor procedurale), cu exceptia situatiei in care, in mod expres, s-ar fi operat o disjungere, chestiune care ar fi facut imperativ obiectul deliberarilor, votului si motivarii in cuprinsul hotararii.

In mod evident, nu a existat nicio disjungere a cererii (fie ea ca o calificare suplimentara, fie ea cu un alt titular) privind apararea independentei judecatorilor. in absenta disjungerii, aceasta cererea fost si ea solutionata prin Hotararea Sectiei pentru judecatori nr. 808/04.06.2020 (legal sau nelegal, explicit sau implicit).

Daca eventual ar exista cea mai mica problema de legalitate privind solutionarea acestei cereri de aparare a independentei judecatorilor, neformulata de doamna judecatoare Alina Mihaela Nita (adica s-ar considera nu ca a fost respinsa implicit, ci ca nu a fost intrunita majoritatea pentru adoptarea solutiei), exclusiv persoana indreptatita, adica titulara cererii (fie doamna judecatoare Alina Mihaela Nita, fie doamna judecatoare Annamaria Andrea Chis), ar putea sa utilizeze o cale de atac impotriva ei (rezolvandu-se eventual astfel si misterul profund privind titulara cererii), fie cerand completarea hotararii daca apreciaza ca Sectia pentru judecatori a omis sa se pronunte pe un capat de cerere, fie cerand revocarea/anularea/desfiintarea ei.

In niciun caz insa Sectia pentru judecatori, chiar daca a pronuntat o hotarare nelegala (inclusiv sub forma omisiunii cercetarii unui capat de cerere), nu mai poate face nimic, pentru ca prin pronuntarea hotararii (fara sa opereze anterior o disjungere) s-a dezinvestit. Sectia pentru judecatori nu putea sa se auto-reinvesteasca dupa adoptarea hotararii, deci inscrierea punctului pe ordinea de zi a unei noi sedinte (din 25.06.2020) chestiunea privind posibilitatea reluarii votului si votul privind trimiterea cauzei catre Plen sunt manifest nelegale, deci nule, iar Plenul nu este legal investit.

I.4. Reluarea votului Sectiei pentru judecatori

Singura ipoteza pentru care Regulamentul privind organizarea si functionarea CSM permite reluarea votului este cea figurand in art. 19 alin. (1), si anume in caz de 'paritate de voturi'.

Dictionarul explicativ al limbii romane, intocmit de Institutul de Lingvistica al Academiei Romane, defineste paritatea ca fiind 'egalitate numerica'. Conform normelor de tehnica legislativa si de interpretare juridica, in acest mod trebuie interpretata expresia 'paritate de voturi', adica egalitate de voturi.

Reluarea votului este o procedura de exceptie, iar normele exceptionale se interpreteaza restrictiv si nu pot fi extinse prin analogie.

In prima sedinta a Sectiei pentru judecatori, cea din 04.06.2020, la punctul de pe buletinul de vot privind apararea independentei judecatorilor nu a existat o situatie de paritate (=egalitate) de voturi, ci o situatie in care, ca urmare a unor voturi nule, nu s-a intrunit o majoritate nici intr-un sens, nici in altul. Paritatea de voturi este diferita de neintrunirea unei majoritati. in concret, au participat la vot 8 membri ai Sectiei, au existat 2 voturi Da, 4 voturi Nu si 2 voturi nule.

Paritate de voturi ar fi insemnat sa existe 4 voturi valabil exprimate pentru Da si 4 voturi valabil exprimate pentru Nu si numai in caz de paritate de voturi se putea ajunge la reluarea votului. Situatia reala nu este insa aceea a unei paritati de voturi, ci a neintrunirii unei majoritati (nu au existat 5 voturi pentru o solutie), situatie in care, evident, se considera ca nu s-a adoptat chestiunea supusa la vot (adica o calificare a cererii si drept una de aparare a independentei judecatorilor). Neadoptarea solutiei, prin neintrunirea unui vot majoritar, semnifica implicit, dar logic, respingerea ei, prin inexistenta unei majoritati pentru adoptare. Pentru comparatie, cand o lege de aprobare a unei ordonante a Guvernului este supusa votului in Parlament, daca nu se intruneste majoritatea pentru adoptarea legii de aprobare a ordonantei se considera ca ordonanta a fost respinsa, adica se considera ca s-a adoptat o lege de respingere, fara sa se voteze, in mod separat, adoptarea unei legi de respingere.

Neexistand o 'paritate de voturi', ci o respingere implicita in sedinta Sectiei pentru judecatori din 04.06.2020, este manifest nelegala inscrierea pe ordinea de zi a sedintei Sectiei pentru judecatori din 25.06.2020 a reluarii votului asupra calificarii cererii de aparare a independentei judecatorilor, deci sunt manifest nelegale solutiile Sectiei pentru judecatori de considerare ca admisibila a cererii de reluare a votului si de trimitere a cauzei spre competenta solutionare a Plenului, acesta nefiind deci legal investit.

Sub aspect procedural, fiind vorba de legala sa investire, Plenul este competent sa analizeze legalitatea actului Sectiei pentru judecatori prin care a fost investit si a actelor premergatoare, iar in cazul in care constata nelegalitatea lor Plenul este competent sa constate nulitatea lor, cu consecinta constatarii faptului ca nu a fost legal investit.

Pentru toate aceste motive, intimata solicita Plenului sa constate nelegalitatea si, deci, nulitatea actului Sectiei pentru judecatori prin care a fost sesizat, deci sa admita exceptia nelegalei sale sesizari.

II. In subsidiar, intimata solicita respingerea cererii de aparare a independentei autoritatii judecatoresti ca neintemeiata

Intimata este judecatoare si, potrivit Constitutiei, se bucura de independenta. De asemenea, intimata este membra a Consiliului Superior al Magistraturii, autoritate de rang constitutional care este garantul independentei justitiei.

O hotarare a Plenului CSM prin care s-ar constata ca intimata, prin afirmatiile sale, a adus atingere independentei autoritatii judecatoresti in ansamblul sau, ar fi de o gravitate maxima, atat pentru CSM (care ar adopta-o), cat si pentru intimata (care ar fi vizata de ea).

O asemenea hotarare, daca nu ar fi adoptata intr-o situatie in care, cu adevarat, fara niciun dubiu, s-ar fi afectat independenta autoritatii judecatoresti in ansamblul sau, ar reprezenta indiscutabil atat o incalcare a statutului constitutional al intimatei, cat si o violare a drepturilor sale conventionale. Ea ar reprezenta o ingerinta nejustificata, arbitrara, atat in independenta sa de judecatoare si de membra a Consiliului Superior al Magistraturii, consacrate de Constitutie, cat si in libertatea de exprimare si in dreptul la respectarea vietii private profesionale si a prestigiului, garantate de Conventia europeana a drepturilor omului.

Din perspectiva conventionala, afirmatiile intimatei sunt pe deplin protejate de art. 10 din Conventia europeana a drepturilor omului. Jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului protejeaza judecatile de valoare cu o baza factuala atunci cand aceasta este dovedita, protejeaza afirmatiile de buna-credinta, protejeaza afirmatiile privind sistemul judiciar care sunt de interes public legitim, protejeaza magistratii, cu precadere pe cei de rang inalt, cand se exprima public, inclusiv critic, in chestiuni ce tin de functionarea sistemului judiciar.

In aceste conditii clare, o hotarare a Plenului defavorabila intimatei ar fi un act arbitrar, care nu ar urmari un scop legitim si nu ar raspunde unei nevoi sociale imperioase, deci nu ar fi necesar intr-o societate democratica. Acest lucru ar viola atat libertatea de exprimare a intimatei, consacrata de art. 10 din Conventie, cat si dreptul la respectarea vietii private a reclamantei, consacrat de art. 8 din Conventie, care include dreptul la reputatie, precum si dreptul la cariera profesionala ca un element al vietii private sociale.

Semnificativ sub acest aspect este si Avizul nr. 806/23.06.2015 al Comisiei de la Venetia asupra libertatii de exprimare a judecatorilor.

Din perspectiva constitutionala, prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 196/2013 s-a statuat ca: 'In activitatea individuala, membrul Consiliului trebuie sa se bucure de o reala libertate de gandire, expresie si actiune, astfel incat sa-si exercite mandatul in mod eficient'.

Este evident ca o hotarare a Plenului CSM negativa pentru intimata ar afecta aceste libertati care definesc constitutional statutul fiecarui membru al CSM.

Asa fiind, cererea de aparare a independentei autoritatii judecatoresti in ansamblul sau (al carei titular este incert, care nu a fost formulata in scris si motivat de nimeni si asupra careia Inspectia Judiciara nu si-a exprimat pozitia) este complet nefondata si intimata solicita respingerea ei ca atare.

(...)

Aspecte de procedura

Admiterea unei cereri prin care s-ar constata ca intimata a incalcat independenta autoritatii judecatoresti in ansamblul sau, prin afirmatiile facute, in conditiile in care intimata este judecatoare (fiind independenta, conform Constitutiei) si membra aleasa a Consiliului Superior al Magistraturii (care este, conform Constitutiei, garantul independentei justitiei), ar insemna o vatamare grava atat a libertatii sale de exprimare, cat si a dreptului sau la respectarea vietii private (care include atat reputatia, cat si cariera profesionala, ca element al vietii private sociale), consacrate de Conventia europeana a drepturilor omului si de Constitutie, precum si afectarea statutului sau constitutional caracterizat prin independenta.

De aceea, pentru protejarea drepturilor sale constitutionale si conventionale, intimata trebuie sa dispuna de o procedura reala si efectiva, incluzand dreptul sau la aparare. In aceste conditii, intimata depune in scris prezentele cereri si exceptii si, de asemenea, solicita Plenului sa ii asigure posibilitatea de a se apara in mod oral, contradictoriu si public in sedinta Plenului din data de 09.07.2020, asistata sau reprezentata de aparatorul ales”.

 


 

Comentarii

# Ion date 8 July 2020 16:54 +8

Analfabeti juridic peste tot ,la Cotroceni ,in guvern in PNL ,in CSM , in ICCJ ,in DNA....!!! IN CE TARA TRAIM? :eek:

# Iul date 8 July 2020 18:01 +4

Ma întreb, noi mai vem procuror general, prim ministru, ministru de justiție și președinte în aceasta tara?. În ce tara normala cu oameni normali la cap se poate întâmpla asa ceva. În aceasta grupare de crima organizata vad ca s-a afiliat și judecătoarea Lia Savonea, alo mai cucoana ție chiar nu îți este rușine sa procedezi în halul asta ai mai fost și președinta CAB. Acum îmi dau seama cu judecătoarea Ciocea care aceasta doamna judecător Savonea a nenorocit o dando afara din magistratura fără nici un motiv doar asa ca a vrut mușchi ei. Adică sa înțeleg ca dacă doamna Baltag nu angaja un avocat de talie internațională ca domnul Popescu, asta însemna să piardă lupta cu acesti ticalosi? Adică ei sunt puși acolo sa te termine nu sa te apere sau sa judece corect. Tot asa fac și în instanta infractorii ăștia, dacă nu ai un avocat tare sa ii poată da peste cap nu poți sa câștigi și sa îți facă dreptate, ei parca sunt partea adversa cu care tu te judeci nu judecător

# nae din dealul feleacului date 8 July 2020 21:43 +4

Stimatii mei concetateni,cine stie carte ,stie carte .Cu asemenea personalitati precum D-na Judecator Gabriela Baltag si D-l Prof.Dr.Avocat Corneliu Liviu Popescu merg cu toata bucuria la defilare pe Calea Victoriei/pe drumul spre victorie.Romania are capacitati intelectuale de exceptie pe care trebuie sa le urmam.Nu stiu cum se face ca alegem/sint numiti/ajung in pozitii de decizie "cei mai prosti dintre prosti"(l-am citat pe T.Arghezi).Ma mai gindesc ce e de facut,ca acum chiar nu stiu.

# CD date 9 July 2020 06:06 +11

Cine are rabdare sa citeasca intreaga aparare facuta de Corneliu-Liviu Popescu judecatoarei Gabriela Baltag, 9 pagini, poate sa vada clar si fara cunostinte de drept de cat analfabetism juridic dau dovada judecatorii de la CSM. Nu lipseste reaua credinta care insa este altoita pe incompetenta si lipsa de cunoastere a parghiilor de baza ale sistemului juridic, unde ei cred ca guverneaza, de fapt asta si vor, ca si PNL-ul si cu aceiasi cutezanta ignoranta. E greu de inchipuit ca la varfurile magistraturii exista atata incompetenta si rea vointa fatisa. Este o crasa dovada a lipsei de decenta si de amatorism ieftin care jigneste inteligenta celor care i-au cunostinta de asemenea comportament. Consiliul Superior al Magistraturii inaltimea spre care se inalta sperantele celor obiditi si nenorociti de DNA-ul kovescian. Era ultima speranta ... CD

# imun/teanu date 9 July 2020 11:52 +2

Ceva mai uman. Preponderent, in instante sunt judecatoare. Cine-"a avut ocazia" a vazut ca majoritatea sunt gagici nasoale /sentinte ale lor, dincolo ca "ordinu-i ordin" vadesc si, pe masura, o refulare complexelor care in taina le rod, si de asta curvasarind profesia in si bordelul politic. In antiteza cateva sunt femei frumoase /nu le mai dam numele, cateva. Curios(?), dintre acestea isi si repecta profesia careia s-au dedicat deplin si onest / drept pentru care curvasaria le declara "proscrise". Dilema e de ce s-or duce "gagicile" astea la "drept", doar de lefoaiele-pensioaiele mai babane prostituarii sau si de complexul "Turcanu", criteriu de selectie tortionarilor puscariilor comuniste /si mascule-ntre curve, cum dovedit Lazarica acolit tortionar la celule (dincolo servicii personale "la troc" si de asta blagoslovit cu plus pensioiului de dl. Iohanis?). Sub autoritatea, acum, unui si caCa-lin.

# Eugen date 10 July 2020 04:25 +1

Aceasta judecătoare, Kis parca și un altul, creeaza tot timpul probleme in cazul CSM Prin regulametul CSM nu se pot opri acești indivizi de a mai face rau justiției și ca urmare și justițiabililor? Presupun ca in cadrul CSM, membri acestuia au relatii de colaborare. Cum sa colaborezi bine cu persoane ce te au reclamat?

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

ATENTIE

Mesajele cu continut indecent nu vor fi postate.

Inainte de a posta, cititi regulamentul: Termeni legali si Conditii