CORBU CONTINUA SA IGNORE NELEGALITATEA – Sefa ICCJ Corina Corbu a dat raportul dupa a treia vizita semestriala la Centrul National de Interceptare a Comunicatiilor, din subordinea SRI, dar tot nu sufla un cuvant despre lipsa cadrului legal de functionare a CNIC, creat abuziv de regimul Ciolos-Pruna prin OUG 6/2016. Corbu nu vede nimic in neregula ca CNIC face numai audituri interne. Ca sa salveze aparentele, sefa ICCJ recomanda mai multa transparenta, pentru combaterea suspiciunilor (Raportul)

Scris de: Valentin BUSUIOC

05.02.2021 19:14
Vizualizari: 4997

A trecut un an de la raportul presedintei ICCJ Corina Corbu (foto) dupa primul controlul semestrial la Centrul National de Interceptare a Comunicatiilor, din cadrul Serviciului Roman de Informatii, insa judecatoarea se incapataneaza sa pastreze o tacere asurzitoare asupra crasei nelegalitati in care functioneaza CNIC.



Vineri, 5 februarie 2021, in al treilea raport efectuat in conformitate cu actuala forma a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, Corina Corbu s-a prefacut ca nu vede elefantul din incapere – si anume: faptul ca CNIC functioneaza fara o baza reala reala, ci doar printr-o barbarie legislativa comisa de catre Raluca Pruna, ministresa de trista amintire a Justitiei din guvernul Dacian Ciolos, prin celebra Ordonanta de Urgenta 6/2016. Mai exact, Centrul National de Interceptare a Comunicatiilor nu are o lege de infiintare, el functionand doar in baza hotararii secrete a CSAT nr. 17/2005, pe care nimeni nu s-a deranjat sa o desecretizeze si sa o publice nici pana in momentul de fata. Repetam: in baza unei hotarari a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, iar nu in baza unei legi, asa cum dicteaza Constitutia. Scamatoria tandemului Ciolos-Pruna prin OUG 6/2016 a avut rolul de a crea aparenta ca CNIC exista inca din 1992, de cand a aparut Legea nr. 14/1992 privind organizarea si functionarea SRI. (Gasiti la final precedentele episoade ale serialului „Corina Corbu la CNIC”, unde Lumea Justitiei a explicat in detaliu infamia normativa din jurul Centrului.)

Revenind la ziua de vineri, 5 februarie 2021, trebuie spus ca presedinta Inaltei Curti de Casatie si Justitie a mai trecut cu vederea un aspect revoltator – si anume: faptul ca auditurile de la CNIC sunt numai de natura interna. Altfel spus: Centrul National de Interceptare a Comunicatiilor din cadrul SRI se verifica pe sine insusi. Si bineinteles ca nu constata neregularitati. Informatia privind auditurile interne apare la pagina 9 a raportului, pe care il gasiti anexat la finalul articolului.

In rest, judecatoarea Corina Corbu lauda marile parchete (PICCJ, DNA si DIICOT) ca in cele 6 luni, cate au trecut intre ultimele doua controale, au reusit sa se autonomizeze fata de CNIC, reusind in cea mai mare parte sa-si creeze structuri proprii de interceptari ale comunicatiilor, desi se mentine o oarecare dependenta fata de Centru.


Visul centralist al Corinei Corbu


O mentiune cel putin ciudata intalnim la pagina 13 a raportului, unde judecatoarea Corbu pledeaza in favoarea unei mai puternice centralizari a actualului sistem, astfel incat sa nu mai apara probleme legate de autonomia pe care au reusit s-o obtina cele trei mari parchete in ceea ce priveste sistemele lor tehnice de interceptari. Altfel spus: Corina Corbu ii indeamna pe cei de la SRI sa se gandeasca daca nu cumva ar fi mai bine ca CNIC – entitate, repetam, aflata in subordinea serviciului secret – sa aiba un rol mai de tatuc in relatia cu PICCJ, DNA si DIICOT. Sigur ca sefa ICCJ pune problema la modul ipotetic, dar ati prins deja ideea.

Pe de alta parte, doua pagini mai incolo, ca sa salveze aparentele, Corina Corbu se arata ingrijorata in momentul in care mentioneaza dorinta CNIC de a-si extinde posibilitatea de interceptari asupra noilor mijloace de comunicare. In acest punct, Corbu se erijeaza in aparatoarea drepturilor omului, amintind ca exista deja jurisprudenta CCR, CEDO si CJUE in aceasta privinta.

In rest, spre sfarsitul raportului, Corina Corbu le recomanda celor de la SRI / CNIC sa comunice mai mult cu privire la functionarea Centrului National de Interceptare a Comunicatiilor, astfel incat romanii sa nu mai fie atat de suspiciosi in legatura cu incalcarea vietii private, prin interceptari. De altfel, magistrata recunoaste ca abuzurile din istoria recenta indreptatesc opinia publica sa fie sceptica. Totusi, Corbu se multumeste sa mentioneze explicit doar abuzurile epocii comuniste, nedenuntand ca atare nenorocirile Binomului SRI-DNA din perioada 2005-2016.


Hai cu transparenta!


Incheiem, adresandu-i un indemn Corinei Corbu: daca tot pledeaza pentru transparenta in relatia dintre CNIC si societate, n-ar strica daca presedinta instantei supreme ar exprima un punct de vedere legat de contorsiunea legislativa in care functioneaza Centrul National de Interceptare a Comunicatiilor. Nu de alta, dar intreaga functionare a acestei entitati trebuie sa respecte legislatia in materie de drepturi si libertati fundamentale ale omului, dupa cum insasi sefa ICCJ puncteaza in acest raport. Or, din moment ce insasi baza legala a Centrului e subreda, este evident cercul vicios in care ne invartim.


Prezentam principalele pasaje din raportul de control al presedintei Inaltei Curti:


Procesele tehnice de interceptare a comunicatiilor sunt realizate prin intermediul echipamentelor din centrele operatorilor de telecomunicatii, iar continutul comunicatiilor interceptate este transferat in mod complet automatizat catre sistemul de stocare administrat de Centrul National de Interceptare a Comunicatiilor, fara vreo interventie umana din partea personalului Serviciului Roman de Informatii.

Sistemul administrat de Centrul National de Interceptare a Comunicatiilor asigura accesul simultan, autonom si independent a autoritatilor de interceptare administrate si utilizate de catre autoritatile judiciare si de catre Serviciul Roman de Informatii (in acest ultim caz, pentru mandatele de supraveghere prevazute de Legea 51/1991, care, in limitele prescrise de art.30/1 din Legea nr.304/2004, nu fac obiectul prezentelor verificari).

Fiecare autoritate judiciara este complet autonoma in gestionarea si utilizarea propriului flux de acces la sistemul tehnic al Centrului National de Interceptare a Comunicatiilor.

Niciuna dintre autoritatile judiciare si nici Serviciul Roman de Informatii nu poate sa vizualizeze ori sa acceseze operatiunile efectuate de una dintre celelalte autoritati.

Accesul la continutul comunicatiei interceptate se realizeaza de fiecare autoritate judiciara, conform principiului necesitatii de a cunoaste, prin introducerea datelor in aplicatiile informatice instalate pe terminalele proprii, care asigura securitatea sistemului si accesul utilizatorilor autorizati la fluxul de comunicatii ce formeaza obiectul masurii de supraveghere.

2. Asigurarea securitatii sistemelor si prevenirea eventualelor erori umane

In perioada de referinta (n.r. 1 iulie – 31 decembrie 2020), nu au fost inregistrate situatii de atac informatic cu privire la sistemele Centrului National de Interceptare a Comunicatiilor (CNIC) sau ale autoritatilor judiciare beneficiare.

Standardul de securitate al sistemelor si al fluxurilor de comunicatii apare ca fiind adecvat, iar posibilitatea accesarii datelor in mod fraudulos este exclusa prin caracterul relativ inchis al Sistemului National de Interceptare a Comunicatiilor - (care are in componenta doar echipamentele de mediere ale operatorilor de comunicatii, echipamentele de interceptare si beneficiarii SNIC), precum si prin politici si standarde de securizare a accesului. La nivelul CNIC au fost efectuate proceduri de atac informatic (simulari) asupra unor aplicatii din cadrul SNIC, datele astfel colectate fiind menite sa creasca securitatea unor parametri operationali. Trimestrial sunt intocmite rapoarte privind starea de securitate a sistemului, iar acesta este supus unor auditari interne periodice. (...)

3. Separarea fluxurilor de date si asigurarea accesului exclusiv al organelor judiciare la datele colectate in urma procesului de interceptare a comunicatiilor ca masura de supraveghere tehnica

Ca urmare a preocuparilor manifestate in ultimii ani din spatiul public in ceea ce priveste modul de accesare si valorificare a datelor colectate prin interceptarea comunicatiilor in baza autorizarii acestei masuri de supraveghere tehnica, prezentele verificari au vizat in mod expres separarea circuitelor de date la nivelul CNIC, astfel incat datele interceptate sa fie disponibile exclusiv organului de urmarire penala care a solicitat interceptarea si care este autorizat sa le acceseze, in conditiile legii, cu excluderea posibilitatii stocarii, accesarii sau modificarii acestora de catre orice alte institutii sau persoane terte, inclusiv personalul CNIC.

Datele furnizate de catre toate institutiile implicate si aspectele rezultate in urma vizitelor efectuate personal de catre presedintele ICCJ la sediile acestora sunt convergente sub aspectul ca actuala configuratie si actuala modalitate de functionare a SNIC asigura accesul nemijlocit si independent al organelor de urmarire penala in SNIC, in vederea punerii in aplicare a prevederilor actelor de aut orizare a interceptarii comunicatiilor solicitate in dosarele penale.

Configuratia sistemului administrat de CNIC asigura functionarea simultana a patru autoritati independente, trei fiind administrate si utilizate de structurile judiciare (PICCJ, DNA, DIICOT). Autoritatile judiciare si-au constituit in sediile proprii structuri specializare pentru punere in aplicare a mandatelor de supraveghere tehnica avand ca obiect interceptarea comunicatiilor, sens in care si-au achizitionat, instalat si configurat echipamentele terminale necesare in procesul de marcare si stocare si au incadrat/redistribuit personal tehnic careia i-a fost acordata de catre CNIC asistenta tehnica de specialitate.

Nicio autoritate nu poate vizualiza in sistem tintele altor autoritati si nici accesa continutul sesiunilor interceptate in structurile proprii ale acestora.

Desi, in sens fizic, echipamentele de interceptare din cadrul CNIC sunt aceleasi pentru toti utilizatorii, acestea depinzand de livrarea traficului de catre operatorii de telecomunicatii, la nivel logic (software), separarea pe autoritati este realizata integral: procese separate, zone de stocare a traficului distincte, acces partajat din aplicatii. Fiecare autoritate este complet autonoma, isi marcheaza in sistemul centralizat tintele proprii si are propriul administrator in aplicatia de exploatare a continutului sesiunilor interceptate, avand posibilitatea sa creeze noi utilizatori si sa acceseze continutul sesiunilor apartinand tintelor proprii. (...)

Dotarea corespunzatoare si efectuarea activitatilor de interceptare presupune anumite constrangeri de ordin mater ial, precum si asigurarea relatiei cu operatorii/furnizorii de servicii de comunicatii, aspecte care sunt eficient gestionate la momentul actual prin existenta unui intermediar unic – CNIC – in relatia cu acestia. Ca urmare a acestor constrangeri, se impune a fi analizat daca sistemul actual, care vizeaza practic dezvoltarea a trei sisteme autonome (PICCJ, DNA, DIICOT) poate fi considerat eficient ori ar putea fi analizata de catre institutiile implicate posibilitatea constituirii unei structuri judiciare unice, care ar putea obtine mai usor finantarea necesara, dupa modelul agentiilor autonome existente in alte state. (...)

6. Propuneri formulate cu privire la imbunatatirea cadrului legislativ si operational

In cadrul procesului de consultare si informare declansat de catre presedintele ICCJ in vederea efectuarii verificarilor, CNIC a aratat ca ar fi necesara optimizarea cadrului legislativ national aplicabil domeniului de referinta, in sensul promovarii/introducerii unor prevederi care sa defineasca in mod explicit si exhaustiv toate categoriile de operatori/furnizori de servicii de comunicatii electronice, astfel incat obligatiile stipulate prin lege sa devina opozabile inclusiv companiilor furnizoare de mijloace moderne de comunicare.

De asemenea, aspectele privind necesitatea reglementarii situatiei modalitatilor atipice de comunicatie a rezultat si din discutiile purtate cu unii reprezentanti ai parchetelor.

Propunerea formulata constituie apanajul exclusiv al legiuitorului, includerea sau nu a acestor servicii puse la dispozitia utilizatorilor in categoria acelora care pot face obiectul interceptarii in cadrul unor masuri de supraveghere tehnica depinzand de definitia legala a notiunilor de comunicatie electronica si operator/furnizor de servicii de comunicatii electronice. Interpretarea in concret a acestor notiuni nu intra in competenta presedintelui Inaltei Curti, ci, in fiecare caz in parte, face obiectul aprecierii suverane din partea judecatorului investit cu solutionarea unei cereri de incuviintare a unor masuri de supraveghere tehnica – judecatorul de drepturi si libertati sau instanta de judecata – ori cu aprecierea legalitatii probelor obtinute prin astfel de masuri – judecatorul de camera preliminara sau instanta de judecata.

In linii generale insa, trebuie remarcat ca interesele sociale tinand de buna desfasurare a procesului penal si de inlesnirea obtinerii de probe pentru stabilirea adevarului judiciar trebuie intotdeauna corelate cu necesitatea respectarii drepturilor fundamentale ale cetatenilor si asigurarea caracterului minimal si absolut necesar al ingerintei statului in ceea ce priveste exercitiul acestora, astfel cum sunt circumstantiate aceste valori prin jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului si a Curtii Constitutionale, precum si prin hotararile Curtii de Justitie a Uniunii Europene, in special cele referitoare la protejarea confidentialitat ii datelor cu caracter personal si la obligatiile care revin operatorilor de astfel de date, inclusiv furnizorii de servicii de telecomunicatii, administratorii paginilor web sau a serviciilor de tip cloud etc. (...)

7. Petitii/sesizari privind disfunctii in activitatea de punere in aplicare a masurilor de supraveghere tehnica

In pofida persistentei in spatiul public a unor mesaje privind folosirea excesiva a acestor mijloace de obtinere a probelor, a implicarii serviciilor secrete sau a valorificarii nelegale a datelor rezultate din astfel de interceptari, niciuna dintre institutiile implicate nu a raportat primirea unor petitii privind disfunctii sistemice legate de punerea in aplicare a masurilor de supraveghere tehnica.

Orice nereguli cu caracter punctual pot fi invocate in cadrul procedurilor judiciare, drepturile eventualelor persoane vatamate prin astfel de fapte fiind astfel protejate, fie prin existenta posibilitatii legale a invalidarii mijloacelor de proba astfel obtinute, fie prin angajarea raspunderii juridice a persoanelor responsabile.

O posibila explicatie a contradictiei dintre imprejurarea ca, in concret, nu au fost semnalate deficiente sistemice in ceea ce priveste activitatile de interceptare a comunicatiilor, dispuse in cadrul unor masuri de supraveghere tehnica si perceptia, nu intotdeauna pozitiva, la nivelul opiniei publice, asupra folosirii acestor mijloace de proba, ar putea-o constitui tocmai neasigurarea in mod eficient al accesului cetatenilor la informatiile cu caracter general relevante, ceea ce conduce la un grad redus de cunoastere cu privire la cazurile si modalitatea in care pot fi dispuse astfel de masuri, modul in care ele sunt puse in aplicare, garantiile procedurale care sunt instituite pentru fiecare faza a procedurii, de la momentul incuviintarii si pana la posibila valorificare a interceptarilor in cadrul unui proces penal etc.

Caracterul confidential al urmaririi penale vizeaza pastrarea secretului informatiilor intr-un caz concret, insa acesta nu trebuie sa justifice omisiunea informarii pe deplin a cetatenilor cu privire la aspectele generale tinand de aceste activitati cu caracter judiciar, care atrag o restrangere semnificativa a drepturilor fundamentale ale persoanelor vizate de aceste masuri, ceea ce presupune ca orice persoana sa fie pe deplin informata cu privire la procedurile aplicabile si la modalitatea in care datele care eventual sunt colectate la un moment dat in ceea ce o priveste sunt protejate. Deopotriva insa, accesul la informatii cu caracter general privind aceste masuri de supraveghere ar asigura si informarea acestuia asupra necesitatii si rolului unor astfel de mijloace de proba, in special in cadrul anumitor categorii de infractiuni, care nici nu ar putea fi descoperite, documentate si, in final, sanctionate in lipsa unor mijloace moderne de investigatie.

La latitudinea legiuitorului si dupa consultarea tuturor actorilor implicati, ar putea fi examinata oportunitatea valorificarii sub acest aspect a experientei altor state democratice, in care exista o forma de evidenta (de tip registru national), actualizata in timp real, in ceea ce priveste masurile judiciare restrictive de drepturi si care permite informarea la orice moment a presei si a cetatenilor cu privire la e lemente relevante pentru politica penala si procesual-penala a statului in cauza – numarul masurilor dispuse si evolutia lui in timp, repartitia pe categorii de infractiuni, eficienta sau relevanta unor astfel de masuri sub aspect probator, numarul autorizatiilor care au fost ulterior invalidate, costurile generate de punerea in aplicare a unor astfel de masuri de supraveghere si raportul cost-eficienta la finalul procesului penal etc.

De asemenea, tot prin raportare la optiunea legiuitorului si in functie de practicile administrative si resursele existente in cadrul departamentelor de comunicare ale marilor parchete, ar putea fi puse la dispozitia publicului larg date statistice si informatii de interes general cu privire la conditiile si categoriile de infractiuni pentru care pot fi dispuse astfel de masuri, garantiile prevazute de lege cu privire la drepturile fundamentale ale persoanelor implicate, in special prin examinarea cererii de autorizare de catre un judecator, prin limitarea duratei interceptarilor succesive, prin distrugerea celor care nu sunt folosite in cadrul procesului penal etc., furnizarea de date statistice relevante cu privire la numarul de solicitari, categoriile de infractiuni pentru care au fost acordate autorizatiile, perioada medie de mentinere a masurilor, costuri si orice alte elemente de natura a schimba perceptia unei parti a publicului cu privire la acest mijloc de proba, care, in final, este doar unul dintre cele prevazute de Codul de procedura penala, pentru stabilirea adevarului in cadrul procesului penal. (...)

La nivelul perceptiei publice continua sa se manifeste unele preocupari legate de masurile de supraveghere tehnica constand in interceptarea comunicatiilor, legate probabil atat de conotatia negativa atasata acestor operatiuni inca din perioada regimului comunist, cat si de suspiciuni ridicate de-a lungul timpului cu privire la modul de valorificare a rezultatelor interceptarii. Tocmai pentru ca, intr -un stat de drept, astfel de mijloace sunt simple mijloace de investigare a unor presupuse fapte penale, care pot fi folosite alaturi de alte mijloace de proba si se dispun, respectiv se pun in executare, numai cu respectarea cerintelor prevazute de lege, este esentiala cresterea gradului de transparenta si de informare a publicului cu privire la aspectele generale privind reglementarea si desfasurarea acestor operatiuni, in conditii de normalitate si de legalitate. Fara indoiala ca asigurarea unui mai inalt grad de transparenta trebuie conciliata cu caracterul secret al urmaririi penale si cu necesitatea protejarii informatiilor ce pot avea caracter confidential sau care ar fi susceptibile sa afecteze cercetarile penale, insa avem in vedere doar acele aspecte cu car acter absolut general, care insa sa permita o evaluare corecta si o mai buna informare a opiniei publice cu privire la rolul acestor mijloace de investigare in cadrul procesului penal si asupra mecanismelor de control prevazute de lege pentru garantarea legalitatii acestora”.


* Cititi aici intregul raport


Cititi mai jos precedentele episoade ale serialului „Corina Corbu la CNIC”:

- „PARDON, VA ASCULTAM DIN EROARE”;

- „CORINA CORBU I-A CERUT SRI-ULUI SA SE VERIFICE SINGUR”.

Comentarii

# Narcis date 5 February 2021 23:10 +6

Nu, ea ignoră legalitatea. Nelegalitatea e respectata.

# santinela date 6 February 2021 07:50 +3

Ce control,ce verificare ? S-a prezentat la centru,s-a holbat la aparatura si a intocmit cica un raport plin de generalitati,fara nimic concret ! SRI a ramas jupinul,ne inregistreaza-n draci pe toti si cu asta basta .

# nae din dealul feleacului date 6 February 2021 09:55 +3

Dupa ce "sistemul"a agatat-o cu dosarul penal,a prelucrat-o si apoi a incaunat-o sef la Suprema.Acum aceasta pasare(Corb,un fel de...ra)trebuie sa livreze.Altfel ii vor arata din nou ":pisica neagra".

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

ATENTIE

Mesajele cu continut indecent nu vor fi postate.

Inainte de a posta, cititi regulamentul: Termeni legali si Conditii