Scandalul continua la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii. Dupa atacul lansat de sefa ICCJ Corina Corbu (foto) impotriva membrilor CSM care refuza sa participe la sedintele Consiliului atat timp cat acestea sunt conduse de Bogdan Mateescu in calitate de presedinte interimar si acuza ca mentinerea acestuia la conducerea institutiei este nelegala si pe langa Constitutie, Colegiul de conducere al Inaltei Curti si-a insusit oful presedintei instantei supreme, care marti, 11 ianuarie 2022, in timpul sedintei Plenului CSM, s-a aratat extrem de nemultumita cu privire la blocarea procedurii de validare a judecatorului ICCJ Marian Buda in locul fostei membre CSM Mariana Ghena, iesita de curand la pensie.

Intr-un comunicat de presa dat publicitatii miercuri, 12 ianuarie 2022, Colegiul de conducere al ICCJ se plange ca instanta suprema ramane fara un reprezentat in CSM si ii acuza pe cei sapte membri ai Consiliului care refuza interimatul lui Bogdan Mateescu la sefia CSM (Gabriela Baltag, Evelina Oprina, Andrea Chis, Mihai Balan, Tatiana Toader, Florin Deac si Cristian Mihai Ban) ca nu isi indeplinesc atributiile de serviciu. Mai mult, ICCJ se arata vexata si de faptul ca patru judecatori, dintre cei sapte membri ai CSM care nu au fost prezenti la sedintele conduse de Mateescu, nu au participat la interviurile sustinute pentru promovarea judecatorilor la instanta suprema, chiar daca acestea s-au putut desfasura, cvorumul de sedinta fiind asigurat de ministrul Justitiei Catalin Predoiu.

Corbu a contribuit direct la haosul din CSM

Inainte de a prezenta comunicatul Inaltei Curti facem precizarea ca disensiunile din cadrul CSM privesc Hotararea Plenului nr. 211 din 16 decembrie 2021 prin care Bogdan Mateescu a fost desemnat presedinte interimar al CSM. O hotarare considerata nelegala si in afara Constitutiei de catre cei sapte membri ai CSM si care a fost adoptata inclusiv cu votul sefei ICCJ Corina Corbu.

Pe de alta parte, Corina Corbu ar trebui sa iasa public si sa explice, inclusiv colegilor sai de la instanta suprema, cum a votat la alegerile din decembrie 2021, organizate pentru sefia CSM pentru 2022, la care au participat Gabriela Baltag si Andrea Chis. Mai exact, sa spuna daca a votat pentru vreuna dintre cele doua, sau daca a ales sa voteze impotriva ambelor ori sa dea voturi nule, caz in care practic a contribuit la situatia in care se afla astazi CSM. O situatie cauzata de refuzul de a alege un presedinte, urmat apoi de numirea ca interimar a lui Bogdan Mateescu printr-o hotarare pe care, repetam, insasi Corina Corbu a votat-o.

Iata comunicatul Inaltei Curti:

“Reunit in sedinta astazi, 12 ianuarie 2022, Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie ia act cu ingrijorare de situatia creata la data de 11 ianuarie 2021, in sedinta Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, prin refuzul a sapte membri alesi ai acestuia de a-si indeplini obligatia de serviciu (intemeiata pe mandatul ce le-a fost conferit de catre proprii colegi prin alegerea in cadrul Consiliului Superior al Magistraturii) de a participa la lucrarile Plenului, fiind astfel blocata posibilitatea declansarii procedurii de asigurare a interimatului pentru a doua pozitie de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii care revine Inaltei Curti de Casatie si Justitie, vacanta ca urmare a pensionarii doamnei judecator Mariana Ghena.

Colegiul de conducere isi insuseste si sustine pozitia exprimata de catre presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie in cadrul respectivei sedinte a Plenului Consiliului, refuzul indirect de indeplinire a atributiilor prevazute de lege fiind inadmisibila la nivelul celui mai inalt organ colegial al sistemului judiciar, cu atat mai mult cu cat unica chestiune aflata pe ordinea de zi a Plenului era simpla constatare a unei situatii de fapt – pensionarea unui membru ales al Consiliului, reprezentant al Inaltei Curti de Casatie si Justitie -, restul consecintelor juridice generate de catre aceasta situatie, respectiv sesizarea Senatului Romaniei pentru validarea ca membru interimar al Consiliului a domnului judecator Marian Buda, presedintele Sectiei a II-a civile, producandu-se direct in temeiul dispozitiilor imperative ale legii.

Colegiul de conducere constata ca se ajunge astfel la situatia in care, prin simpla vointa a unor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii si in pofida faptului ca acestia reprezinta doar o minoritate a membrilor acestuia si niciunul dintre ei nu este reprezentant al instantei supreme, Inalta Curte de Casatie si Justitie este pusa in situatia de a nu avea numarul complet de reprezentanti in cadrul organismului care garanteaza independenta justitiei, pe o perioada nedefinita, respectiv la dispozitia celor sapte membri alesi care inteleg sa nu-si indeplineasca propriile atributii, situatie pe care o considera inadmisibila.

Colegiul de conducere apreciaza cu atat mai grave efectele astfel create, cu cat acestea se ivesc intr-o perioada in care se afla in curs o procedura de promovare la Inalta Curte de Casatie si Justitie, fiind pusa astfel in discutie buna functionare a instantei supreme si cu atat mai mult cu cat patru membri alesi ai Sectiei pentru judecatori a CSM nu au inteles sa participe nici la interviurile desfasurate in acest scop, primele fiind cele organizate pentru Sectia penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

In sfarsit, Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie invita toti membrii Consiliului Superior al Magistraturii sa pastreze si sa apere demnitatea functiei pe care o ocupa, prin refacerea climatului de cooperare loiala, decenta si respect reciproc care trebuie sa caracterizeze o institutie a sistemului judiciar. Derapajele de limbaj trebuie evitate nu numai in cadrul pozitiilor publice, dar si in ceea ce priveste discutiile informale, iar atasamentul pentru valorile fundamentale ale justitiei impune echilibru, respect reciproc si, in primul rand, respectarea rezultatelor unor proceduri judiciare definitive. Colegiul considera ca aceste obligatii de conduita, care, de altfel, revin tuturor judecatorilor si procurorilor, trebuie sa fie asumate cu atat mai manifest la varful ierarhiei sistemului judiciar”.