CSM VIOLEAZA PRINCIPIUL REPARTIZARII ALEATORII A DOSARELOR – Asociatia pentru Monitorizarea Justitiei atrage atentia ca repartizarea aleatorie a dosarelor a fost secretizata de CSM printr-un Regulament care incalca Legea organizarii judiciare si Codul de procedura civila

Scris de: L.J.

05.06.2013 11:32
Vizualizari: 9060

 

Asociatia pentru Monitorizarea Justitiei a dat publicitatii unui studiu „DESPRE GARANTIILE PROCESULUI CIVIL. REPARTIZAREA ALEATORIE”, in care semnaleaza secretomania instaurata de CSM si o serie de instante din Romania, in privinta repartizarii aleatorii a dosarelor, principiu stabilit de Legea 303/2004 privind organizarea judiciara. Iata materialul dat publicitatii de AMJ:


Repartizarea aleatorie a fost gandita ca o garantie pentru un proces echitabil raportat la componenta completului de judecata. Daca am fi trait intr-o societate corecta, in care magistratii sunt mai presus de orice banuiala, probabil ca o astfel de problema nici nu s-ar fi pus.

Din pacate, societatea romaneasca, cu avatarurile sale din epoca comunista, are o experienta prea trista cu Justitia, varful de lance al regimului comunist, cu judecatori care pronuntau sentinte de condamnare la moarte sau la munca silnica pe viata pentru disidenti politici, cu epurarea intregului sistemul judiciar prin excluderea atat din sistemul de invatamant, cat si din profesiile juridice a tuturor celor care nu aveau “origine sanatoasa” sau manifestau obstinatii intelectuale.
O astfel de istorie nu este de natura sa nasca incredere in Justitie, iar implicarea din ce in ce mai vizibila a serviciilor secrete la toate nivelurile sale, ca si reticenta desprinderii de vechiul sistem si de vechile metehne, au dus la conditionarea integrarii Romaniei in Uniunea Europeana de acceptarea unui mecanism de cooperare si verificare (MCV) care sa permita institutiilor europene sa creioneze un nou sistem juridic, compatibil cu principiile statului de drept si cu prevederile Conventiei Europene a Drepturilor Omului.
Noi institutii au fost create sau reinventate dupa reguli noi, insa, progresiv, ele au fost deturnate de la scopul pentru care au fost infiintate, fie de guvernanti, prin elaborarea de acte normative care sa se muleze intereselor de moment ale clasei politice sau gruparilor transpartinice, fie de catre magistrati prin interpretarea subiective a procedurilor si institutiilor.

Printre acestea si repartizarea aleatorie. Ridicata la rang de principiu in Legea organizarii judiciare 304/2004, a fost implementata printr-un program informatic (Ecris) care ar fi trebuit sa automatizeze orice repartizare si sa excluda astfel factorul uman, dar care, in realitate, a fost conceput ca un sistem semiautomatizat, repartizarea facuta de computer putand fi ocolita de catre personalul auxiliar prin modalitatea de completare a unor campuri realizandu-se astfel determinarea completului ce judeca dosarul.

Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti a permis, de asemenea conducerii instantelor sa intervina ulterior repartizarii initiale si, sub diferite pretexte administrative, sa rerepartizeze dosarele in cadrul unor proceduri total netransparente justitiabililor.

Pentru lamurirea motivelor care au dus la implicarea conducerii instantelor in procesul de repartizare a cauzelor am formulat intrebari Tribunalului Bucuresti, Curtii de Apel Bucuresti si Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Curtii de Apel Brasov (pozitiile exprimate fiind atasate), insa raspunsurile au fost extrem de opace, discutiile administrative ale instantelor fiind clasificate ca nefiind de interes public sau necircumscriindu-se legii 544/2001 privind accesul la informatiile publice. Tribunalul Bucuresti, prin Presedinte, doamna Laura Andrei, a aratat ca procesele verbale ale sendintelor consiliilor de conducere privind “aspecte ale vietii organizatiei” care nu privesc opinia publica.

In acest context, suspiciunile justitiabililor privind independenta si impartialitatea magistratilor, intemeiate si pe refuzul Inspectiei Judiciare de a cerceta in mod real abuzurile sau disfunctionalitatile reclamate, ar fi trebuit sa determine Consiliul superior al Magistraturii sa isi realizeze misiunea si sa reformeze sistemul judiciar, prin intarirea garantiilor procedurale si crearea unui sistem eficient de control si angajare a raspunderii magistratilor.

Din pacate, Consiliul Superior al Magistraturii, indepartandu-se de la misiunea pentru care a fost creat, functionand ca un organism sindical, a elaborat norme care au dus la protectia unui sistem defect, lipsit de mecanisme de reglare si corectie.
Astfel, art. 98 din Regulamentul de ordine interioara al instantelor de judecata a prevazut ca cererea de recuzare sa fie judecata de completul imediat urmator, ceea ce a permis conducerilor instantelor sa aranjeze completele in cascada, dupa afinitati si interese.

Art. 96 ind.2 din Regulament introdus de CSM in 2011 ca urmare a propunerii Directiei Legislatie, Documentare si Contenciosreferitor la modificarile Regulamentului de ordine interioara al instantelor judecatoresti pentru inlaturarea practicilor de eludare a repartizarii aleatorii prin cereri repetitive” a prevazut ca “Daca se constata ca pe rolul instantei exista sau au existat cel putin doua cereri pendinte in acelasi timp, formulate de aceeasi
parte, avand acelasi obiect principal si aceeasi cauza, toate cererile aflate pe rol la momentul constatarii vor fi judecate de catre primul complet investit, chiar daca partea a renuntat la judecarea cererii aflate pe rolul acestui complet sau cererea a fost anulata ca netimbrata ori ca nesemnata”
.

Avand in vedere refuzul CSM de a ne comunica nota Directiei Legislatie care a dus la adoptarea acestei prevederi, sub pretextul ca nu ar fi informatie publica, nu putem sa stim ce a dus la concluzia ca depunerea mai multor cereri de catre justitiabili s-ar face pentru a eluda sistemul Ecris, insa, ce este de remarcat este ca CSM face un proces de intentie justitiabililor tocmai cu privire la disfunctionalitatile sistemului judiciar, pe care chiar acestia le-au reclamat si cu privire la care Consiliul nu a luat pana acum nici o masura (cu exceptia recentului control dispus la Tribunalul Bucuresti, control despre care nu s-a mai auzit nimic si care o sa se finalizeze cu o dezincriminare generala).

CSM nu s-a grabit sa ia masuri pentru transparentizarea procesului de repartizare, a procesului decizional privind formarea si planificarea completelor de judecata, ci a considerat oportun sa completeze “dispozitiile lacunare” ale Codului de procedura civila privind litispendenta, chiar cu incalcarea principiului repartizarii aleatorii prevazute de legea 303/2004.

Daca fenomenul amintit de Directia Legislatie de la CSM este adevarat, doua probleme trebuiau a fi solutionate:

(1) care este motivul pentru care un justitiabil ar dori ca dosarul sau sa nu fie judecat de catre anumiti magistrati si

(2) de ce este privita cu suspiciune dorinta justitiabiliul de a nu fi judecat dosarul de catre anumiti magistrati?

Daca toti magistratii sunt corecti, inseamna ca solutia va fi una corecta, indiferent de judecatorul care o va da.

Daca nu toti magistratii sunt corecti, atunci aceasta suspiciune de coruptie pe care o exhiba CSM prin modificarea Regulamentului, nu ar trebui sa fie deferita organelor de cercetare penala competente pe fapte de coruptie?
Departe de a acuza justitiabilii, masura luata de CSM prin art.96 ind.2 din Regulament nu face decat sa intareasca opinia generalizat privind existenta fenomenului de coruptie la nivelul instantelor de judecata.

Strict juridic, articolul 96 ind.2 din Regulament este si nelegal deoarece incalca in mod flagrant dispozitiile legii 304/2004 si ale art.164 CPC.

Potrivit dreptului aplicabil, singura exceptie a schimbarii completului de judecata este aceea in care judecatorul nu poate participa la judecata din motive obiective. Legea nr. 304/2004 prin art. 139 alin.1 lit.b) da in competenta CSM doar fixarea unor criterii pentru asigurarea repartizarii aleatorii, dar nicidecum violarea acestui principiu prevazut de o lege organica si protejat prin art. 6 din Conventie. Mai mult, acelasi alineat apara si principiul continuitatii, nu al deposedarii de dosar, pe cale administrativa a judecatorului. Pe de alta parte, Codul de Procedura Civila, de asemenea lege organica, reglementeaza situatiile la care se refera dispozitiile art. 96 ind.2, astfel incat Regulamentul, norma inferioara, adauga la lege.

Urmare cererii dumneavoastra transmisa prin e-mail Inaltei Curti de Casatie si Justitie la data de 15 mai 2013, prin care solicitati a vi se comunica o copie a Hotararii Colegiului de Conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr.9/18.04.2013 precum si motivele, cauzele si documentele care au stat la baza emiterii hotararii expunem urmatoarele: Asa v-a fost comunicat la data de 13 mai 2013, ne aflam in imposibilitatea de a va pune la dispozitie Hotararea nr.9/18.04.2013, in integralitatea sa, intrucat aceasta contine
si alte dispozitii de ordin administrativ in legatura cu activitatea interna a instantei. Precizam ca, hotararile Colegiului de Conducere nu se motiveaza, iar actele si documentele care stau la baza adoptarii hotararilor reprezinta acte interne ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie, care nu pot fi puse la dispozitia petentilor - Cu consideratie, Magistrat asistent Viorel Ciobanu”

Comentarii

# Alexe date 5 June 2013 18:17 +10

De ce nu este desfiintat CSM? Cred ca locul lui ar trebui luat de Ministerul Justitiei ca in Germania, unde nu se mai plange nimeni ca nu e bine

# Dan date 5 June 2013 19:07 -7

Mai corupți și mai proști ca ONG -iștii ăștia rar găsești.

# dan gheorghe date 6 June 2013 15:46 0

Ba impostorule, esti caporal, de unde esti tu dan ca dan gheorghe? Culcat! poate-ti revii, daca nu suni la 911 !

# Gogu\' date 6 June 2013 16:16 0

Eu as suna la judecatorul de serviciu... :-*

# florea date 6 June 2013 06:28 +2

asa a si fost. la ministerul justitiei. insa UE a crezut ca face treaba daca il face organism independent si ca o sa fie un mod de curatare a justitiei prin inspectia judiciara. aceasta a fost miza de fapt. insa lucrurile nu s-au intamplat asa, ci s-a transformat intr-un organism sindical. asa ca ue a revenit si a cerut ca si ministerul justitiei sa aiba competente disciplinare asupra magistratilor. insa a venit doamna pivniceru care si-a dat cuvantul in plenul csm, dupa ce a fost ministrul justitiei, ca  ministerul ei nu o sa-si exercite niciodata atributiile. apoi nu a mai fost ministru justitiei, si toata lumea a uitat povestea. si acum, plangerile trimise la minister se redirectioneaza automat catre csm....

# IOAN DUSCAS date 6 June 2013 09:22 +3

MAREA PROBLEMA ESTE REPREZENTATA DE CONTROLUL SERVICIILOR SECRETE ASUPRA ACTULUI DE JUSTITIE PRIN TRANSFORMAREA UNUI NUMAR FOARTE MARE DE PROCURORI SI JUDECATORI IN ACOPERITI ! CE AVANTAJE PREZINTA RESPECTIVA \"ACOPEREALA\"? PAI DAKA ESTI ACOPERIT SERVICIILE ITI ASIGURA IMUNITATE IN FATA DNA ADIKA POTI SA FACI CE VREI ! SA ITI IEI TERENURI PE BAZA DE INVARTELI DIN CIOCANEL ! SA DAI SOLUTII CUM TE TAIE INTERESUL PERSONAL PLUS AI DRUM DESCHIS LA AVANSARI ! PLUS AI VENITURI SALARIALE MARITE ! ADIKA AI DOUA SALARII ! IAR DAKA ESTI \"NEACOPERIT\" RISTI CA IN ORICE MOMENT CEVA NEVERTEBRAT DIN DNA SA ITI FAKA UN DOSAREL PE BAZA DE BUN PLAC ! NU POTI VISA LA AVANSARI PLUS MULTE ALTE CHESTIUNI !EI CE VARIANTA O SA ALEAGA PROCURORUL SAU JUDECATORUL CARUIA I SE PROPUNE O \"ACOPEREALA\" ?! O SA REFUZE ACOPEREALA SAU O SA ALERGE DUPA EA ?SINGURA PROBLEMA ESTE KA INTERESUL SOCIETATII CERE CA IN RANDUL MAGISTRATILOR SA NU EXISTE ACOPERITI !! PROBLEMA ESTE KA INTERESELE SOCIETATII NU PREA CONTEAZA ! 

# Tudor Raneti date 6 June 2013 11:43 0

CSM nu exista cum nici justitie nu exista. Evident. Asta nu-i scapa de condamnare insa

# floflo date 6 June 2013 16:12 0

Te ustura Dane, asa-i... ? :lol:

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

ATENTIE

Mesajele cu continut indecent nu vor fi postate.

Inainte de a posta, cititi regulamentul: Termeni legali si Conditii