DANIELA IL SI VEDEA CONDAMNAT PE TARICEANU – Stupefiant: procuroarea PICCJ Daniela Matei a uitat complet de prezumtia de nevinovatie. Sora lui Ionut Matei l-a catalogat in rechizitoriu drept „infractor” pe fostul presedinte al Senatului Calin Popescu-Tariceanu. In final, atat de „infractor” a fost Tariceanu, incat procuroarea PICCJ de sedinta Irina Kuglay a cerut Inaltei Curti achitarea lui pe „fapta nu exista”, facandu-si de rusine colega. Cititi concluziile scrise ale avocatului Dan Apostol

Scris de: Valentin BUSUIOC

11.11.2021 17:38
Vizualizari: 7776

Procuroarea PICCJ Daniela Matei – sora fostului judecator Ionut Matei de la Inalta Curte de Casatie si Justitie – a aruncat la gunoi prezumtia de nevinovatie. Cel putin in cazul fostului presedinte al Senatului Calin Popescu-Tariceanu (foto 1), pe care l-a catalogat drept „infractor” inca din rechizitoriu – deci cu mult inainte sa existe o hotarare judecatoreasca definitiva.



Se intampla in dosarul nr. 3297/1/2020, in care Matei l-a trimis in judecata pe Tariceanu pentru presupuse fapte de abuz in serviciu si complicitate la uzurpare de calitati oficiale, acuzandu-l ca intre 2017 si 2019 a refuzat sa constate incetarea mandatului de senator al PSD-istului Cristian Marciu, pe care Agentia Nationala de Integritate il gasise incompatibil pe vremea cand activa in calitate de consilier judetean in Giurgiu (2008-2012), constatarea ANI fiind confirmata in 2015 de catre ICCJ prin hotarare judecatoreasca definitiva. La pachet cu Tariceanu, Daniela Matei l-a trimis in judecata pe Marciu pentru uzurpare de calitati oficiale.


Iata ce a scris procuroarea Matei in rechizitoriul din dosarul nr. 402/P/2018, confirmat de sefa SUPC Adriana-Denisa Cristodor (vezi facsimil):


Avand in vedere natura si gravitatea infractiunilor, imprejurarile cauzei si persoana celor doi infractori, instanta de judecata urmeaza sa aplice in cauza dispozitiile art. 65 alin. 1 si 3 Cod penal si art. 66 alin. 1 lit. a si b Cod penal, pedeapsa complementara a interzicerii executarii unor drepturi fiind necesara”.

 


 

Problema este – dupa cum sustine Dan Apostol (foto 2), aparatorul lui Tariceanu, in concluziile scrise depuse la ICCJ – ca vina nu este a ex-presedintelui Senatului, ci a insesi Agentiei Nationale de Integritate, care in 2016 i-a validat lui Cristian Marciu candidatura pentru Senat, in ciuda existentei inca din 2015 a deciziei definitive pronuntate de catre ICCJ. Iar mai departe, Constitutia Romaniei prevede limitativ cazurile in care un parlamentar isi poate pierde mandatul – cazuri printre care figureaza incompatibilitatile, nu si interdictiile, a adaugat maestrul Apostol. In plus, ANI nu a semnalat hotararea definitiva a ICCJ nici in primavara anului 2016, cand Marciu a candidat si a fost ales, apoi validat in calitate de consilier judetean in CJ Giurgiu, aminteste avocatul lui Calin Popescu-Tariceanu.


Daniela Matei, umilita de propria colega in sedinta publica


Revenind la procuroarea Daniela Matei, trebuie sa amintim ca la termenul de marti, 9 noiembrie 2021, colega ei de la PICCJ Irina-Ioana Kuglay, in calitate de procuroare de sedinta, a pus concluzii de achitare pentru Tariceanu. Si nu orice fel de achitare, ci cea mai dura posibil: pe „fapta nu exista” (in baza art. 16 alin. 1 lit. a Cod procedura penala). Dupa cum veti vedea mai jos din declaratiile aparute in presa, procuroarea Kuglay a invocat oral argumente asemanatoare cu cele folosite de catre avocatul Apostol in concluziile scrise. In plus, reprezentanta Ministerului Public a solicitat si achitarea lui Cristian Marciu.


Iata principalele afirmatii ale Irinei Kuglay, consemnate de Agerpres:


Din articolul 25 din Legea ANI se poate deduce ca si incompatibilitatea declarata ulterior are aceleasi efecte ca o interdictie. Ca si cum nu ar fi fost scris de juristi, articolul de lege presupune o interdictie. Cred ca articolul 25 din Legea ANI trebuie coroborat cu articolul 7 din Statul parlamentarilor. (...) Incetarea mandatului de deputat sau senator prin incompatibilitate este prevazut de art. 7, lit (c), la data la care raportul ANI nu mai poate fi contestat. Obligatia de la alin. 2 lit. (c) se refera la ipoteza in care raportul ANI fie constata o incompatibilitate in curs, fie o incompatibilitate din urma. Acest construct al articolului 7 genereaza confuzie. (...)

Conchid ca in cazul inculpatului Calin Popescu-Tariceanu se impune achitarea pentru abuz in serviciu. Temeiul in care ar trebui pronuntata achitarea: inexistenta obligatiei de a face ceva trebuie sa duca la aplicarea art.16 lit. (a) din Codul de procedura penala - fapta nu exista. Cata vreme nu se poate identifica o fapta, atunci fapta nu exista. Alti juristi cu care m-am consultat sunt de parere ca fapta nu este prevazuta de legea penala, deci art.16 lit. (b). (...)

In ceea ce priveste fapta inculpatului Marciu de uzurpare de calitatii oficiale, anume ca ar fi folosit fara drept calitatea de senator, se impune achitarea pentru ca fapta nu intruneste un element de tipicitate al infractiunii. (n.r. Altfel spus, Kuglay a solicitat achitarea lui Marciu pe litera b: „fapta nu este prevazuta de legea penala ori nu a fost savarsita cu vinovatia prevazuta de lege”.) (...) Nu exista fapte ilicite, ceea ce impune si respingerea actiunii civile”.


Scutea a sarit sa faca scandal, ignorand atat CPP, cat si Legea 304/2004


Alt element care a facut inconjurul presei in legatura cu speta Tariceanu-Marciu a fost comunicatul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, unde Procurorul General Gabriela Scutea a dat de inteles ca va ataca o eventuala solutie de achitare in procesul celor doi fosti senatori:

 

La dezbaterile ce au avut loc in cursul judecatii, in cauza privind un fost presedinte al Senatului, procurorul de sedinta a formulat concluzii in sensul neintrunirii tipicitatii faptei, pe baza evaluarii proprii a probelor administrate in cursul urmaririi penale si a judecatii, conform art. 67 alin. 2 din Legea nr. 304/2004.

Concluziile procurorului de sedinta nu conditioneaza posibilitatea Ministerului Public de a promova cai de atac impotriva hotararilor judecatoresti, avand in vedere rolul Ministerului Public de a apara interesele generale ale societatii”.


Doua lucruri ni se par ciudate in comunicatul Gabrielei Scutea:


1. faptul ca Procurorul General a rastalmacit pledoaria Irinei Kuglay. Aceasta nu a solicitat achitarea pe motiv de neintrunire a tipicitatii faptei (asa cum pretinde Scutea), ci pe motiv de inexistenta a ei. Neintrunirea tipicitatii ar fi insemnat cazul de la litera b a art. 16 alin. 1 CPP („fapta nu este prevazuta de legea penala ori nu a fost savarsita cu vinovatia prevazuta de lege”), nu de la litera a („fapta nu exista”);

2. faptul ca Procurorul General pune presiune pe Inalta Curte – fie si la modul voalat – in sensul condamnarii lui Tariceanu si / sau a lui Marciu.

Acest al doilea aspect nu ni s-a parut ciudat numai noua, ci si avocatului Dan Apostol (intr-o declaratie oferita Luju.ro), care a sugerat ca Gabriela Scutea a ignorat obligatia de rezerva a magistratilor fata de procesele in curs si mai ales faptul ca procurorul de sedinta este liber sa puna orice fel de concluzii doreste – chiar si total opuse celor din rechizitoriu.


Mentionam ca aceasta libertate a procurorului de sedinta este prevazuta de cel putin doua texte legale:


- art. 67 alin. 2 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara: „Procurorul este liber sa prezinte in instanta concluziile pe care le considera intemeiate, potrivit legii, tinand seama de probele administrate in cauza. Procurorul poate contesta la Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii interventia procurorului ierarhic superior, pentru influentarea in orice forma a concluziilor”;

- art. 363 alin. 4 din Codul de procedura penala: „Cand apreciaza ca exista vreuna dintre cauzele care impiedica exercitarea actiunii penale, procurorul pune, dupa caz, concluzii de achitare sau de incetare a procesului penal”.

 

De altfel, amintim ca am mai intalnit o asemenea situatie, cand procurorul de sedinta a pus concluzii de achitare – deci diametral opuse fata de cele din rechizitoriu. Ne referim la procuroarea Mioara Mosoiu, care a cerut achitarea avocatului Catalin Ciubota, in ciuda procurorului de caz Bogdan Beligan, autorul rechizitoriului (click aici pentru a citi).


Iata ce a declarat maestrul Apostol pentru Lumea Justitiei:


Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a dat un comunicat in care evita adevarul esential – si anume: faptul ca procurorul de sedinta a afirmat raspicat ca textul invocat de procurorul de caz pentru a-l acuza pe inculpatul Calin Popescu-Tariceanu nu se aplica in prezenta cauza.

De asemenea, prin mentionarea posibilitatii cailor de atac impotriva unei hotarari judecatoresti care inca nu a fost emisa, se poate considera ca se intrebuinteaza un element de presiune fata de Inalta Curte, in conditiile in care solutia apartine exclusiv unui complet format din judecatori independenti.

Totodata, afirmatia din comunicatul Procurorului General poate fi interpretata ca o antepronuntare a Procurorului General asupra a ceea ce se va intampla in situatia in care instanta il va achita pe inculpat. In plus, aceasta afirmatie poate fi interpretata ca o antepronuntare pentru situatia achitarii de catre instanta de judecata.

In final, nu pot sa nu ma intreb: oare unde este obligatia de rezerva a magistratului fata de procesele in curs – obligatie prevazuta de Legea 303/2004, de Codul deontologic al judecatorilor si procurorilor, precum si de o bogata jurisprudenta CEDO in materie?


Inainte de a va lasa sa cititi concluziile scrise ale avocatului Dan Apostol, mentionam ca judecatoarele supreme Lavinia Valeria Lefterache, Lucia Tatiana Rog si Ioana Alina Ilie au amanat pronuntarea pentru data de 7 decembrie 2021.


Redam principalele pasaje din concluziile scrise ale aparatorului lui Tariceanu:


Precizam ca, la incadrarea in drept, procurorul nu retine aplicarea art. 38 alin. 2 C.P. la care s-a referit la pagina 16 din Rechizitoriu (in titlul Capitolului III) si la pagina 62 din Rechizitoriu (in dispozitivul acestuia).

In aceste conditii exista o contradictie intre incadrarea in drept si expozitivul rechizitoriului (unde doar in titlul capitalului III exista o referire, fara alte explicatii) si dispozitivul acestuia (unde se precizeaza „ambele cu aplicarea art. 38 alin. 2 C.pen. (pct.III)).

Nicaieri in Rechizitoriu nu se explica in ce consta si de ce se retine acest text de lege.

Analizand Rechizitoriul, constatam ca acesta se bazeaza pe o interpretare eronata a textelor legale incidente, a probelor administrate in faza de urmarire penala, precum si o interpretare contrara dispozitiilor legal obligatorii din deciziile C.C.R. invocate.

Afirmatia de mai sus este sustinuta de pasaje concrete din Rechizitoriu, contrazise de demonstratiile argumentate aferente ce dovedesc intocmai cele afirmate prin prezentele note scrise.

In realitate, inculpatul Popescu-Tariceanu Calin Constantin Anton nu a savarsit niciuna din infractiunile retinute in sarcina sa, iar constructia acuzatoriala prezentata de Parchet vine in contradictie profunda cu textele legale care reglementeaza activitatea presedintelui Senatului Romaniei, precum si cu deciziile C.C.R. in materie, invocate chiar de procuror, care insa contrazic teza acuzatoriala si sustin pe deplin tezele apararii in privinta interpretarii corecte a textelor legale in materie.

In continuare, vom expune cronologic evenimentele din Senatul Romaniei privitoare la pretinsa stare de incompatibilitate a senatorului Marciu Ovidiu Cristian Dan, urmata de o analiza a textelor legale incidente care demonstreaza interpretarea eronata din punct de vedere legal a procurorului de caz.

Prin decizia nr. 949 din 4 martie 2015, pronuntata de catre ICCJ, sectia de contencios administrativ si fiscal, a ramas definitiva sentinta civila nr. 4111 din 18 decembrie 2013 pronuntata in Dosarul nr. 212/122/2013 al Curtii de Apel Bucuresti, prin care a fost confirmat Raportul de evaluare nr. 30367/G/II/15 iunie 2012 intocmit de catre ANI, constatandu-se starea de incompatibilitate a inculpatului Marciu Ovidiu Cristian Dan, in perioada mandatului de consilier judetean 2008-2012.

In perioada noiembrie – decembrie 2016 candidatura inculpatului Marciu Ovidiu Cristian Dan a fost validata, de catre Autoritatea Electorala Permanenta, contrar prevederilor art. 52 alin.14) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului si a Camerei Deputatilor, din 11 decembrie 2016, ulterior acesta a fost ales in demnitatea de senator, contrar prevederilor art. 2 alin.6 lit c) din aceeasi lege.

Alegerea inculpatului Marciu Ovidiu Cristian Dan, in calitate de senator, a fost validata, prin Hotararea Senatului nr. 163 din data de 21 decembrie 2016.

Pe data de 2 martie 2017, la presedintele Senatului a fost depusa si inregistrata solicitarea de incetare a mandatului de senator a inc. Marciu Ovidiu Cristian Dan, urmare a starii de incompatibilitate.

Pe data de 6 martie 2017, respectiva cerere a fost discutata in Biroul permanent al Senatului, unde s-a hotarat trimiterea la Comisia juridica de numiri, disciplina, imunitati si validari, pentru ca in doua saptamani sa fie emis un „punct de vedere care va fi prezentat Biroului Permanent”.

Hotararea Biroului permanent al Senatului de a trimite sesizarea privind incompatibilitatea senatorului Marciu Ovidiu Cristian Dan catre Comisia juridica de numiri, disciplina, imunitati si validari, in vederea intocmirii unui raport, a fost luata in baza prevederilor art. 195 alin.1) din Regulamentul Senatului, prevederi potrivit carora „cazurile de incompatibilitate vor fi trimise spre examinare Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunitati si validari a Senatului, care va intocmi un raport. Propunerile Comisiei se aproba de Senat, cu votul majoritatii membrilor sai.„

Tot la Comisia juridica de numiri, disciplina, imunitati si validari, in vederea emiterii unui „punct de vedere”, a fost transmisa prin adresa nr.2113 din 13 decembrie 2017, si sesizarea formulata de catre Grupul Parlamentar al Uniunii Salvati Romania, in urma hotararii cu unanimitate a Biroului Permanent al Senatului.

Analizand evenimentele relatate, constatam urmatoarele:

In cauza nu sunt incidente prevederile art. 7 alin.(4) din Legea nr.96/2006 privind Statutul deputatilor si al Senatorilor, prevederi retinute ca reprezentand dispozitiile legale incalcate de catre inc. Popescu-Tariceanu Calin Constantin Anton. Aceasta deoarece dispozitiile legale invocate se refera la cazurile de incetare a mandatului de senator, ca urmare a cauzelor survenite in timpul exercitarii acestuia, in timp ce in situatia inc. Marciu Ovidiu Cristian Dan, cauza de incompatibilitate a existat inca din 4 martie 2015.

Insa, si daca s-ar considera ca este incident acest text de lege, acuzatia adusa inculpatului Popescu Tariceanu Calin Constantin Anton este nefondata intrucat art. 7 alin. 4 din Legea 96/2006 se refera la adoptarea HOTARARII prin care se vacanteaza locul de senator sau deputat, iar, in conformitate cu art 35 alin. 1 lit. h din Regulamentul Senatului, „Biroul permanent al Senatului intocmeste proiectul ordinii de zi a Senatului si programul de activitate”, presedintele Senatului neavand competente in acest sens.

Totodata, art. 8 alin. 1 din Legea mai sus mentionata prevede ca „Mandatul de deputat sau de senator se supune regimului juridic prevazut de Constitutie si de prezenta lege, completat cu dispozitiile regulamentelor Camerelor Parlamentului”, iar art. 11 alin. 1 din aceeasi Lege prevede ca „Deputatii si senatorii, in calitatea lor de reprezentanti alesi ai poporului roman, isi indeplinesc indatoririle si isi exercita drepturile in conformitate cu Constitutia, legile tarii si regulamentele Camerei Deputatilor si Senatului, pe toata durata mandatului pe care il detin”.

In aceeasi linie de gandire se inscrie si art. 17 alin. 2 din Procedura declararii incompatibilitatii, care, in referire la un proiect de hotarare statueaza ca „Raportul Comisiei se inainteaza Biroului Permanent al Camerei Deputatilor sau Senatului, care il va informa pe deputatul sau senatorul in cauza si va supune in prima sedinta a plenului Camerei din care face parte un PROIECT DE HOTARARE de constatare a starii de incompatibilitate si de incetare a mandatului”.

Pe de alta parte, presedintele Senatului nu are nicio atributie executiva, asa cum se poate constata din analiza textului art. 38 alin. 1 din Regulamentul Senatului.

In schimb, atributiile executive sunt de competenta integrala a Biroului Permanent, asa cum prevede art 35 alin. 1 lit. e) din Regulamentul Senatului care, in referire la proiectele de lege sau propuneri legislative se arata ca le primeste, si, ulterior, se decide retinerea proiectului la Senat si sesizarea comisiilor competente in vederea intocmirii rapoartelor si avizelor. Este evident ca acest text are in vedere si primirea altor acte cum ar fi scrisoarea de la ANI intrucat textul se refera la intocmirea rapoartelor si avizelor.

In acelasi spirit de procedura se inscrie si art. 195 alin. 1 din Regulamentul Senatului care prevede ca „Cazurile de incompatibilitate vor fi trimise spre examinare Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunitati si validari a Senatului, care va intocmi un raport. Propunerile comisiei se aproba de Senat, cu votul majoritatii membrilor sai”.

Sintetizand analiza expusa mai sus in legatura cu textele legale incidente in prezenta speta, constatam ca nu exista procedura prevazuta nici de lege si nici de Regulament, care sa prevada o relatie directa intre Presedintele Senatului, Comisie si Plen. Intreaga procedura se desfasoara prin intermediul Biroului Permanent, care, dupa ce este sesizat de Presedinte, intocmeste proiectul ordinii de zi, proiect care este aprobat de liderii partidelor parlamentare si apoi supus plenului.

In cazul de fata, era necesara punerea pe ordinea de zi a unei hotarari care sa constate incompatibilitatea domnului Marciu Ovidiu Cristian Dan si vacantarea postului. Comisia de specialitate, adica Comisia juridica, de numiri, disciplina, imunitati si validari a Senatului trebuia sa intocmeasca un raport, in lipsa acestuia procedura neputand continua. Plenul Senatului nu poate vota in lipsa acestui raport, fiind necesara existenta unui proiect de hotarare in acest sens, in functie de propunere. Nici presedintele si nici plenul nu au vreo competenta legala pentru a putea intocmi rapoarte sau proiecte de hotarare, fara existenta acestora, procedura declararii incompatibilitatii neputand fi dusa la bun sfarsit.

In concluzie, inculpatul Popescu Tariceanu Calin Constantin Anton a procedat absolut legal, in deplina concordanta cu textele de lege si de regulament incidente, potrivit competentelor sale, si, dupa ce a primit scrisoarea de la ANI a adus-o la cunostinta Biroului Permanent al Senatului, care a decis trimiterea ei catre Comisia juridica, de numiri, disciplina, imunitati si validari a Senatului.

Evolutia ulterioara a procedurii demonstreaza pe deplin adevarul celor exprimate mai sus. Astfel:

- La data de 21.02.2020 (precizam ca la 2 septembrie 2019 a incetat calitatea de presedinte al Senatului a inculpatului Popescu Tariceanu Calin Constantin Anton), a fost inregistrat la Biroul Permanent al Senatului Punctul de vedere al Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunitati si validari asupra sesizarii Agentiei Nationale de Integritate, transmise prin adresa nr. 2519/24.02.2017, cu privire la domnul Marciu Ovidiu Cristian Dan,, care a concluzionat ca: „Prin urmare, Senatul, in acest caz, fara incalcarea dispozitiilor Legii fundamentale nu poate lua act de situatia de incetare a mandatului de senator al domnului Marciu Ovidiu Cristian Dan si nu poate supune votului plenului adoptarea hotararii prin care se vacanteaza locul de senator”.

- Ulterior, in sedinta Biroului Permanent din data de 09.03.2020, asa cum rezulta din stenograma sedintei, s-a concluzionat de catre senatorul Titus Corlatean (presedintele Senatului la acea data) ca: „Biroul Permanent solicita Comisiei Juridice prezentarea unui raport care, ulterior, sa fie transmis plenului Senatului”.

- Raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunitati si validari cu privire la Starea de incompatibilitate a domnului Marciu Ovidiu Cristian Dan, ca urmare a incalcarii regimului juridic al incompatibilitatilor in perioada inregistrarii mandatului 2008 – 2012 de consilier judetean al Consiliului Judetean Giurgiu, ca urmare a sesizarii Agentiei Nationale de Integritate prin adresa nr. 2519/24.02.2017, inregistrat la Biroul permanent al Senatului sub nr. 707 din 09.06.2020, a concluzionat ca „Astfel, Agentia Nationala de Integritate, de la data primirii declaratiilor de avere si de interese de la BEC si pana la data validarii mandatelor senatorilor alesi la data de 11 decembrie 2016, avea obligatia de a sesiza Senatul cu privire la starea de incompatibilitate a domnului Marciu, constatata definitiv si irevocabil prin Decizia nr. 949/2015 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie. In acest fel, Senatului i-ar fi fost opozabila interdictia stabilita in sarcina domnului Marciu, pe o perioada de 3 ani, de a mai exercita o functie sau o demnitate publica (...) si, astfel, nu i-ar fi validat mandatul de senator.

Prin urmare, Senatul (respectiv presedintele Senatului), in acest caz, fara incalcarea dispozitiilor Legii fundamentale nu poate lua act de situatia de incetare a mandatului de senator al domnului Marciu Ovidiu Cristian Dan si nu poate supune votului plenului adoptarea hotararii prin care se vacanteaza locul de senator.

In sedinta din 9 martie 2020, Biroul permanent a resesizat Comisia juridica (dupa ce comisia intocmise si transmisese Biroului permanent un punct de vedere asupra adresei Agentiei Nationale de Integritate nr. 2519/24.02.2017, cu privire la domnul Marciu Ovidiu Cristian Dan), in vederea redactarii unui raport.

Avand in vedere sesizarea Agentiei Nationale de Integritate nr. 2519/24.02.2017, dispozitiile art. 25 alin. (2) si art. 26 alin. (1) lit. d) din Legea 176/2010, art. 7 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 96/2006, precum si art. 7 in ansamblu si art. 15-17 din Legea nr. 96/2006, precum si adresa Biroului permanent din data de 9 martie 2020, supunem votului plenului Senatului prezentul raport, Senatul urmand sa constate ca, in raport de cele semnalate de Agentia Nationala de Integritate, domnul senator Marciu Ovidiu Cristian Dan nu s-a aflat in stare de incompatibilitate in timpul mandatului de senator”.

La data de 29.06.2020 a avut loc Sedinta Biroului Permanent in care s-a discutat, la punctul 8, Raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunitati si validari cu privire la starea de incompatibilitate a domnului senator Ovidiu-Cristian-Dan Marciu, ca urmare a incalcarii regimului juridic al incompatibilitatilor in perioada exercitarii mandatului de consilier judetean al Consiliului judetean Giurgiu, in perioada 2008-2012, raportul fiind retrimis la comisie. (...)

Toate argumentele de mai sus sunt sustinute inclusiv de declaratiile martorilor in cauza.

Astfel, martorul Prisnel Adrian Claudiu, autorul sesizarii formulate de catre grupul parlamentar al USR, a precizat: "Nu stiu de ce m-am adresat biroului permanent al Senatului, si nu stiu care era exact procedura. Am vrut sa o depun la registratura Senatului.

Intrebare: Ati ramas convins ca totusi biroul permanent era forul decizional in solutionarea problemei incompatibilitatii?

Raspuns: Dupa parerea mea, fara pregatire juridica, am adresat-o forului pe care l-am considerat cel mai indreptatit sa se ocupe de acest aspect".

De asemenea, martorul Cazanciuc Robert Marius a declarat: "Mentin declaratiile date in faza de urmarire penala.

Eu am fost presedintele comisiei juridice o perioada din procedura derulata in legatura cu solicitarea A.N.I. Si inainte, si in timpul mandatului meu de presedinte al comisiei juridice, s-au derulat proceduri in legatura cu solicitarea A.N.I. A existat corespondenta cu A.N.I., a fost invitat presedintele Agentiei Nationale de Integritate, senatorul Marciu Ovidiu Cristian Dan, insotit de avocatul sau, s-au depus documente, au avut loc dezbateri indelungate. Nu am avut niciodata nicio discutie cu nimeni, nici cu Popescu Tariceanu Calin-Constantin-Anton, nici cu Marciu Ovidiu-Cristian-Dan, nici cu nimeni altcineva despre tergiversarea solutionarii acestei solicitari de la A.N.I. Dezbaterile din comisiile juridice au fost eminamente juridice in legatura cu solicitarea A.N.I. Nu s-a pus in niciun moment problema unei decizii de natura politica, ci strict de a gasi o solutiile in conformitate cu legile de organizare si Constitutie".

(...)

"Discutiile au fost ample si complexe: pe de o parte pentru a nu lasa fara eficienta decizia Inaltei Curti, pe de alta parte, pentru a nu incalca Constitutia, care prevede foarte clar in ce conditii inceteaza mandatul unui parlamentar. Acestia au fost in mare termenii in care s-au derulat dezbaterile din comisia juridica".

(...)

"Presedintele senatului nu este o autoritate care decide discretionar si nu cunosc daca, in alte situatii, s-a adresat comisiei juridice pentru a cere urgentarea unui act sau a unui proiect de hotarare. Discutiile despre celeritate se poarta in Biroul Permanent si au, de regula, caracter politic. In raport de interesul politic al grupurilor parlamentare, se pledeaza pentru urgentare, dezbateri prelungite sau scurtarea unor dezbateri pentru a se lua o decizie.

Mandatul care se cerea a fi invalidat si cel care se cerea a fi validat apartineau unor persoane alese pe lista aceluiasi partid, dar nerelevant, din punctul meu de vedere. Cel care a candidat si a iesit la alegeri urmatorul dupa domnul Marciu Ovidiu-Cristian-Dan nu are legatura cu procedura A.N.I.

Presedintele Senatului sau al Camerei poate sa faca, fara sa aiba suportul Biroului Permanent sau al comisiilor parlamentare, doua lucruri – respectiv: sesizarea CCR si convocarea sedintelor. Convocarea sedintelor se face cu aprobarea Biroului Permanent, dar data si ora la care are loc sedinta o stabileste presedintele Senatului, cutumiar, prin acord cu liderii grupurilor parlamentare. Puterile presedintelui Senatului sunt extrem de limitate, mai degraba de reprezentare decat de autoritate".

(...)

"De principiu, presedintele Senatului supune votului plenului un document, un proiect de hotarare pentru a decide intr-un sens sau altul. Pentru a intocmi elaborarea unui proiect de hotarare, de regula se pronunta comisia de specialitate, pentru ca Senatul in plen sa decida intr-un sens sau altul, in functie de continut. Nu stiu daca in Regulamentul Senatului aceasta procedura legata strict de aceasta atributie este dezvoltata in vreun fel.

In situatia in care se primeste o decizie a I.C.C.J., se supune plenului o hotarare de invalidare a unui mandat. De aceea, trebuie sa existe un raport de specialitate, pentru ca senatorii care nu au cunostinte juridice sa inteleaga litera si spiritul hotararii".

Pe deplin edificatoare este declaratia martorului Nicolae Serban, din care reproducem pasajele relevante:

"I-am spus domnului Popescu Tariceanu Calin-Constantin-Anton ca presedintele Senatului nu este in masura sa stabileasca ca un loc s-a vacantat, ci doar sa ia act de aceasta vacantare. Cred ca termenul din regulament este "constata incetarea mandatului", ceea ce nu era cazul.

Intrebare: Ati avut cu inculpatul Popescu Tariceanu Calin-Constantin-Anton vreo discutie cu privire la urgentarea discutarii cererii sale?

Raspuns: Exclus. Nu exista nici solicitari de urgentare si nici de tergiversare. Nu cred ca si-ar fi permis cineva cu mine sa-mi ceara sa fac ceva mai repede sau sa nu fac".

(...)

"Eram la al treilea mandat de senator, am fost consilier de stat la Presedintie si aveam suficienta experienta sa constat in ce conditii inceteaza un mandat de senator dupa validare. Practic, nu se putea solutiona in sensul cerut de Agentia Nationala de Integritate, pentru ca am fi comis un abuz. In fapt, acesta era motivul pentru care l-am invitat de mai multe ori pe presedintele A.N.I. sa ne lamureasca, insa acesta nu a venit niciodata. Doream sa il intrebam de ce la Camera Deputatilor a sesizat cazuri de interdictie anterior validarii mandatului, iar la Senat nu. Hotararea I.C.C.J. este din anul 2015. Aflasem ca Marciu Ovidiu-Cristian-Dan candidase la alegerile locale si in anul 2016. Nici atunci si nici ulterior Agentia Nationala de Integritate nu sesizase cu aceasta situatie juridica. Singura parte vatamata intr-o asemenea ipoteza este grupul parlamentar caruia ii apartine functia de senator. Legiuitorul da dreptul partidului sa numeasca succesorul. Nu eram in ipoteza vatamarii unui drept al unei persoane cu vocatie de succesor al mandatului, de a obtine acest mandat.

Precizez ca aceasta situatie s-a perpetuat si in timpul mandatului de presedinte al Senatului al domnului Popescu Tariceanu Calin-Constantin-Anton si al succesorilor sai.

Intrebare: A existat vreo interventie umana externa, in cele doua saptamani sau intr-un termen rezonabil, in ceea ce priveste lipsa raspunsului, respectiv ca nu este un caz de incetare al mandatului?

Raspuns: Interventii nu au fost in niciun fel. Presedintele PSD Giurgiu mi-a transmis ca nu cel aflat pe urmatoarea pozitie pe lista va fi cel sustinut sa ocupe mandatul de senator in caz de vacantare. Dupa revenirea in functia de presedinte al comisiei juridice, am constatat ca nu se luase nicio decizie in aceasta chestiune si am intocmit la inceputul anului 2020 un material de informare pentru biroul permanent in care am precizat, in numele intregii comisii, ca nu suntem in niciuna dintre ipotezele prevazute de Constitutie pentru incetarea mandatului de senator. In mod evident, Constitutia se refera la incetarea unui mandat care a fost validat de Parlament iar parlamentarul respectiv a depus juramantul".

In acest context, aratam ca, la pagina 33 din Rechizitoriu, procurorul de caz i-a imputat inculpatului Popescu Tariceanu Calin Constantin Anton faptul ca "in perioada 2 martie 2017 – 2 septembrie 2019, deci timp de 2 ani si 6 luni, nu a intreprins niciun demers la Comisia juridica, de numiri, disciplina, imunitati si validari pentru a verifica stadiul solutionarii solicitarii Agentiei Nationale de Integritate". Analiza textelor legale incidente, precum si pasaje din declaratiile martorilor demonstreaza faptul ca demersul impus de procuror nu ar fi avut niciun temei legal sau regulamentar, ci ar fi constituit o incalcare a autonomiei comisiei juridice.

O astfel de abordare din partea procurorului de caz, care incalca principiile constitutionale ale legalitatii si impartialitatii, sub imperiul carora isi desfasoara activitatea procurorii, demonstreaza o data in plus inconsistenta constructiei acuzatoriale, procurorul practic adaugand la lege si la regulament, lucru nepermis din perspectiva principiilor constitutionale enuntate mai sus.

Toate argumentele mentionate anterior sunt valabile si in ceea ce priveste acuzatia de complicitate la comiterea infractiunii de uzurpare de calitati oficiale, in speta de fata neexistand nicio complicitate la infractiunea invocata de procuror.

Astfel, in Rechizitoriu nici nu se explica in ce consta in mod concret, efectiv, elementul material al complicitatii la infractiunea de uzurpare de calitati oficiale de care este acuzat inculpatul MARCIU OVIDIU CRISTIAN DAN.

Cum l-ar fi ajutat? Prin ce mijloace? Care este legatura efectiva, reala, daca exista, dintre actiuni/inactiuni, neindeplinire si ajutor acordat acordat inculpatului mentionat, toate acestea raportate la faptul ca inculpatul Popescu Tariceanu Calin Constantin Anton a dat curs adresei ANI conform prevederilor legale in materie.

De subliniat ca si dupa data de 2 septembrie 2019, data la care a incetat calitatea de presedinte a Senatului Romaniei a inculpatului Popescu Tariceanu Calin Constantin Anton, inculpatul Marciu Ovidiu Cristian Dan si-a continuat exercitarea functiei de senator pana la expirarea mandatului cu care a fost investit, deci in conditiile in care functia de Presedinte al Senatului a fost exercitata de alte persoane.

Asa cum e conceputa acuzatia, se intelege ca numai inculpatul POPESCU-TARICEANU CALIN-CONSTANTIN-ANTON in calitate de presedinte al Senatului a incalcat dispozitiile legale in materie (art. 7 alin. 4 rap. la alin. 1 lit. e comb. cu alin. 2 lit. c din Legea 96/2006) in timp ce succesorii sai au actionat in conditii de deplina legalitate, in contextul aceleiasi situatii juridice (pana la finalizarea mandatului inculpatului MARCIU OVIDIU CRISTIAN DAN nu s-a supus in plenul votului Senatului vacantarea functiei acestuia).

Relevanta in demonstrarea absurditatii acuzatiei este si derularea ulterioara incetarii calitatii de presedinte al Senatului Romaniei a inculpatului Popescu Tariceanu Calin Constantin Anton, derulare care, asa cum am aratat mai sus, in baza inscrisurilor aferente emise de Senatul Romaniei, s-a finalizat cu nesupunerea catre plen a pretinsei situatii de incompatibilitate a senatorului Marciu Ovidiu Cristian Dan.

Este evident ca in situatia in care ar fi actionat conform teoriei care sta la baza acuzatiei, atunci ar fi comis un veritabil abuz.

In concluzie, fata de motivele aratate, intrucat inculpatul Popescu Tariceanu Calin Constantin Anton a procedat in conformitate cu textele legale incidente situatiei prezentate, solicitam achitarea in raport de pretinsele infractiuni de abuz in serviciu, prev. de art. 297 alin. 1 din Codul Penal si complicitate la comiterea infractiunii de uzurpare de calitati oficiale, prev de art. 48 alin. 1 din Codul Penal rap. la art. 258 alin. 1 Cod Penal, intrucat fapta nu exista, in conformitate cu disp. art. 396 alin. 5 rap. la art. 16 alin. 1 lit. a) C.P.P..

Avand in vedere solicitarea de achitare in temeiul disp. art. 16 alin. 1 lit. a) C.P.P., solicitam totodata respingerea actiunii civile introduse in cauza de catre pretinsa persoana vatamata Matei Cristian”.


* Cititi aici textul complet al concluziilor scrise


sursa foto Apostol: Agerpres

Comentarii

# Vlad N L date 11 November 2021 20:45 -20

Dincolo de argumentele "tehnice" de ordin juridic ('legal technicalities', pre limba partenerilor asa-zisi "strategici"...), ma doare cumplit sa-l vad pe CPT acuzat, marginalizat si umilit de o maniera josnica si miseleasca pe care in nici un caz nu si-a meritat-o. Statul subteran a mai "rezolvat" un caz de nesupunere la nivel inalt, iar Romania, tara si poporul, au pierdut inca o sansa, una dintre ultimele ramase... Pentru mine CPT ramane unul dintre ultimii oameni de stat romani, cu statura si principiile adecvate unui om politic adevarat, care mi-a promis respectarea drepturilor si libertatilor cetatenesti, precum si un proiect de tara adevarat, patriotic si pro-european. Nu mai sunt de mult timp naiv... dar am principii solide pe care nu le voi incalca niciodată. Sper ca nici CPT... Si sper sa-l vad din nou pe scena politica, la cel mai inalt nivel.

# Tradiceanu ar trebui sa ceara despagubiri morale macar ! date 11 November 2021 23:18 +12

Oricum se vazu de la o posta faptul ca l-au inhatzat cu ceva atunci cand refuza sa catindeze la presedintiale , supriza totala , el avand potentialul cel mai baban. Insa e condamnabil ca n-a spus-o la TV : "serviciile ma chinuieste" sau ceva similar. :-*

# De ce, D-le Tăriceanu? date 12 November 2021 00:32 +42

D-le Tăriceanu, pe mine românul care v-am votat, m-ați dezamăgit. Pentru dezastrul politic de azi si dvs. sunteti vinovat. Părăsind guvernarea şi lăsând cale liberă hienelor, ați abdicat de la principiile de verticalitate si demnitate pe care un om de stat trebuie sa le aibă ca temelie. Regret sincer toate cele pe care le-ați pătimit, dar să ştiti că v-ați pierdut şi pe Dvs., dar şi pe noi, cei mulți...!

# santinela date 12 November 2021 07:17 -6

Pai este de mirare ? Sora are aceeasi gindire juridica infantila,slugarind mai marii zilei ca si sinistrulde frate-su,recent iesit la pensie.

# MN date 12 November 2021 13:33 +1

criminali ascunsi prin justitie. bai nenorocitilor mai devreme sau mai tarziu tot la parnaie ajungeti tot nemu vostru si toata familia Matei. am vazut cu ceva timp in urma cum fratisu Ionut Matei fagea cu atata spaima prin spate la inter continental bsa nu il cunoasca cineva, bai voi va considerati oameni de socitate. faceti rau semenilor vostri

# AVOCAT date 12 November 2021 18:06 +2

ACESTI IMPOSTORI CARE SE NUMESC PROCURORI PANA NU OR SA FIE TRIMISI IN JUDECATA SI CONDAMNATI PENTRU FAPTELE COMISE NU SE VOR OPRI DIN ABUZURI. VA MAI ADUCETI AMINTE DE cerbu , mirica ,iacob, veverita ETC stau ascunsi pe bani statului si prin interpusi fac ce stiu de o viata ,ABUZURI.

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

ATENTIE

Mesajele cu continut indecent nu vor fi postate.

Inainte de a posta, cititi regulamentul: Termeni legali si Conditii