Lumea Justitiei prezinta in exclusivitate decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie care cu siguranta a intristat-o pe fosta sefa DNA Laura Kovesi (foto 1 dreapta). Ne referim la decizia prin care Completul de 5 judecatori ICCJ a dispus achitarea definitiva a rivalei lui Kovesi, fosta sefa DIICOT Alina Bica (foto 1 stanga), in dosarul pe care DNA i l-a inscenat acesteia in legatura cu o pretinsa luare de mita.

Prin Decizia nr. 116 din 26 iunie 2018, Completul de 5 judecatori al instantei supreme a dispus achitarea Alinei Bica pentru luare de mita in temeiul art. 16 alin. 1 lit. c) din Codul de procedura penala - "nu exista probe ca a savarsit infractiunea", dar si achitarea pentru infractiunea de participatie improprie sub forma determinarii cu intentie la savarsirea fara vinovatie a infractiunii de abuz in serviciu in temeiul art. 16 alin. 1 lit. b) teza I din Codul de procedura penala - "fapta nu este prevazuta de legea penala".

Hotararea definitiva a fost pronuntata in dosarul in care Alina Bica a fost arestata timp de aproape trei luni, din 1 septembrie 2015 si pana in 24 noiembrie 2015, doar pe baza unui denunt contradictoriu al fostului sau consilier Ionut Mihailescu, si condamnata la fond, dupa schimbarea incadrarii juridice, la 3 ani si 6 luni inchisoare cu executare pentru favorizarea faptuitorului, fapta pentru care insa nu fusese trimisa in judecata. Este cauza in care Bica a fost trimisa in judecata printr-un rechizitoriu semnat de procurorul Gheorghe Popovici (foto 2), plecat recent din DNA, pe motiv ca ar fi primit de la omul de afaceri Horia Simu 17.500 de euro, pentru a-i rezolva acestuia favorabil un dosar la DIICOT.

Achitarea Alinei Bica este una crancena pentru DNA. Asta intrucat Completul de 5 judecatori ICCJ a stabilit ca nu exista nici cea mai mica proba ca fosta sefa DIICOT a luat cei 17.500 euro. Mai mult, ICCJ arata ca Alina Bica habar nu avea de intentia lui Simu de a oferi in acest sens sume de bani. Judecatorii supremi retin ca singura proba directa in raport cu acuzatiile aduse Alinei Bica au fost numai declaratiile denuntatorului date in cursul urmaririi penale. Extrem de important, trebuie reamintit ca Mihailescu nu si-a mai sustinut denuntul in instanta, aratand ca a facut acest gest doar pentru a scapa de un alt dosar pe care DNA i-l deschisese.

Prezentam pasaje din decizia de achitare a Alinei Bica, aceasta fiind atasata integral la finalul articolului:

“Inalta Curte de Casatie si Justitie, Completul de 5 Judecatori, constata insa, ca prin recalificarea in drept a faptelor retinute in sarcina inculpatei B. prin actul de sesizare a instantei, s-a realizat o redimensionare a acuzatiei adusa acesteia, circumstantele factuale avute in vedere de instanta de fond fiind diferite de cele retinute in rechizitoriu. Schimbarea incadrarii juridice a faptelor retinute in sarcina inculpatei B., dispusa de instanta de fond nu a fost una formala, ce tine de circumstantele de comitere a faptelor, ci au fost retinute aspecte care contureaza o alta situatie de fapt, si care nu constituie elemente intrinseci acuzatiei initiale aduse acesteia prin actul de sesizare.

In speta, obiectul judecatii a fost schimbat deoarece, in realitate, instanta a retinut, pe langa faptele pentru care inculpata B. a fost trimisa in judecata, dar cu privire la care a constatat ca nu au fost dovedite dincolo de orice dubiu, in legatura cu acestea, ca probatoriul a conturat existenta unor fapte si imprejurari de fapt circumscrise ajutorului acordat de inculpata B., inculpatului S., ce intrunesc continutul constitutiv al infractiunii de favorizarea faptuirorului.

Asadar, s-a retinut ca inculpata a comis o alta fapta prevazuta de legea penala cu savarsirea careia nu a fost sesizata prin rechizitoriu. Potrivit art. 371 din Noul Cod de procedura penala, judecata se margineste strict la faptele si la persoanele aratate in actul de sesizare a instantei rechizitoriu sau incheierea de incepere a judecatii. (...)

In cauza, nu exista probe care sa creeze convingerea instantei, in sensul prevazut de dispozitiile art. 103 alin. 2 din Codul de procedura penala ca, din cei 20.000 euro primiti de la inculpatul P., martorul denuntator M. a dat inculpatei B. 17.500 euro ca recompensa pentru ca aceasta a determinat, prin incalcarea atributiilor de serviciu, solutionarea in mod favorabil a dosarului nr...../D/P2012 in care era cercetat inculpatul S. (…)

Din examinarea materialului probator administrat in cauza, Inalta Curte de Casatie si Justitie, Completul de 5 Judecatori constata ca pretinsa activitate infractionala retinuta in sarcina inculpatei B. s-a aflat in legatura cu urgentarea si solutionarea prin clasare a dosarului nr...../D/P/2012 al Directiei de Investigarea Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism – Structura Centrala, corespunzator interesului inculpatului S., care era vizat de cercetarea din acel dosar pentru comiterea infractiunilor de constituire de grup infractional organizat, delapidare cu consecinte deosebit de grave in forma continuata, spalare de bani, cu un prejudiciu potential de 30.000.000 dolari, urmare sesizarii formulate de SC B.... SA. In speta, se constata ca nu s-a demonstrat, dincolo de orice indoiala rezonabila, existenta elementelor esentiale pentru a se retine infractiunile pentru care inculpata B. a fost trimisa in judecata, respectiv, primirea sumei de 17.500 euro la data de 8 noiembrie 2014 si faptul ca, prin actiunile sale ar fi determinat solutionarea dosarului nr...../D/P/2012 prin clasare, corespunzator interesului persoanei cercetate in acest dosar, S.. (...)

Desi martorul M. furnizeaza informatii cu privire la remiterea sumei de 17.500 euro, se retine ca depozitiile acestuia sunt singulare si insuficiente pentru dovedirea acuzatiei adusa inculpatei B. constand in savarsirea infractiunii de luare de mita, in contextul in care nu se coroboreaza cu alte probe. In plus, cu privire la martorul denuntator se retine ca veridicitatea afimatiilor acestuia este susceptibila de a fi pusa la indoiala in conditiile in care martorul ar putea fi interesat in valorificarea declaratiilor sale pentru a beneficia de o cauza de reducere a pedepsei intr-un alt dosar penal, in care are calitatea de inculpat. Se constata, totodata, ca martorul denuntator, M. a refuzat in instanta sa relateze despre faptul primirii de la inculpatul P. a sumei de 20.000 euro si al remiterii sumei de 17.500 euro, inculpatei B., fapte referitor la care a dat declaratii in cursul urmaririi penala. In speta, din analiza coroborata a declaratiilor inculpatilor S. si P. cu declaratiile martorului M. date in cursul urmaririi penale nu rezulta, contrar celor retinute in actul de sesizare a instantei, transmiterea catre inculpata B. a ofertei inculpatului S. privind plata unei sume de bani contra unei solutii favorabile si, implicit, nici acceptarea acestei oferte de catre inculpata, constatare in raport de care, Inalta Curte de Casatie si Justitie, Completul de 5 Judecatori retine ca nu se sustine acuzatia de luare de mita adusa inculpatei, in modalitatea acceptarii de foloase materiale ca modalitate normativa de realizare a laturii obiective a acestei fapte penale.
Inculpata B. neavand cunostinta de promisiunea oferirii unei sume de bani de catre inculpatul S., apare evident ca aceasta nu avea cum sa accepte o astfel de promisiune (in rechizitoriu s-a retinut neintemeiat ca inculpata a aceptat oferta care i-a fost transmisa, de a fi recompensata cu o suma de bani necuvenita, asa cum a fost transmisa aceasta oferta de complicele P.). Din probele administrate in cauza nu rezulta, nici faptul ca suma de bani (sau macar o parte din suma) pe care inculpatul S. i-a dat-o lui P., a fost remisa intermediarului M. (presupus complice la infractiunea de luare de mita), pentru a fi data inculpatei B. Prin urmare, in absenta altor probe, care sa se poata corobora cu depozitia martorului denuntator M. si din care sa rezulte in mod neechivoc ca inculpata a acceptat si a primit indirect, prin intermediul martorului M., foloase materiale, ca recompensa pentru ca, in legatura cu atributiile sale de serviciu a determinat solutionarea prin clasare a dosarului in care era cercetat S., nu se deceleaza o baza faptica pentru a se putea dispune o solutie de condamnare a acesteia, instanta de control judiciar constatand ca singura proba directa in raport cu acuzatiile aduse inculpatei B. in sensul ca ar fi pretins si primit suma de bani de 17.500 euro, sunt numai declaratiile martorului denuntator date in cursul urmaririi penale. (…)

Examinand acuzatia formulata prin actul de sesizare, aceea de participatie improprie sub forma determinarii cu intentie la savarsirea fara vinovatie a infractiunii de abuz in serviciu prevazuta de art.52 alin.3 raportat la art. 13/2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. 1 Cod penal, retinuta in sarcina inculpatei B. si analizand coroborat probele/mijloacele de proba administrate in cauza, Inalta Curte de Casatie si Justitie, Completul de 5 Judecatori constata ca fapta nu intruneste elementele de tipicitate prevazute de norma de incriminare. (…)
In cauza nu se poate retine ca solutia de redistribuire a dosarului nr. ..../D/P/2012 al DIICOT – Structura Centrala, reprezinta o indeplinire 'defectuoasa' a atributiilor de serviciu de catre magistratul care, asa cum s-a aratat avea, potrivit Regulamentului de organizare si functionare al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, competenta de a repartiza dosarele penale pentru o buna desfasurare a urmaririi penale sub aspectul celeritatii acesteia.

De altfel, instanta de control judiciar constata ca actiunea imputata inculpatei B. prin actul de sesizare, constand in rerepartizarea dosarului nr. ..../D/P/2012 al Directiei de Instigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism – Structura Centrala, nu contureaza, in sine, un comportament defectuos al acesteia in indeplinirea atributiilor de serviciu, instanta neputand a caracteriza aceasta actiune ca fiind in evidenta contradictie cu dispozitiile legale si situatia faptica existenta la nivelul unitatii de parchet respectiv. In consecinta, in lipsa indicarii unor circumstante ilicite de adoptare a solutiei in dosarul nr. ..../D/P/2012 sau a unui mod contrar legii de administrare a probelor, nu va exista ilicit penal”.

* Cititi aici integral decizia Completului de 5 judecatori al ICCJ de achitare a Alinei Bica