DENUNT IMPOTRIVA LUI DRAGNEA-PONTA-OLGUTA – Dezvaluirile fostului primar Gheorghe Nichita: “I-am spus doamnei procuror Claudia Rosu ca doresc sa aduc probe pentru a-mi arata nevinovatia... Mi-a replicat c-o intereseaza sa fac denunturi. Mi-a si indicat: Victor Ponta, Lia Olguta Vasilescu, Liviu Dragnea”. Nichita a devoalat calvarul: “Fetele mele si ginerele au fost filati... Sotia s-a imbolnavit si a fost de doua ori operata. Soacra mea, care a asistat la perchezitii, dupa scurt timp a murit”

Scris de: Valentin BUSUIOC

04.06.2020 22:02
Vizualizari: 13089

Procuroarea ex-DNA Claudia Rosu (foto 1) pur si simplu l-a executat pe fostul primar al municipiului Iasi Gheorghe Nichita (foto 2) cu un dosar care scartaie din toate incheieturile. Iar de suferit au avut nu doar fostul edil, ci si familia acestuia, soacra murindu-i de inima rea din cauza stresului pricinuit de executia ticluita de procuroarea Rosu, iar starea de sanatate a sotiei agravandu-se substantial, vazand cum ambele fiice si ginerele sunt filati non-stop de catre Binomul DNA-SRI, binom care l-a azvarlit in arest preventiv pe edil pe baza unor acuzatii doar in aparenta solide.



Nu noi spunem ca invinuirile sunt subrede, ci chiar Gheorghe Nichita a demonstrat public caracterul lor aberant. Joi, 4 iunie 2020, pe parcursul a peste trei ore, in declaratia de inculpat data in fata judecatorilor Adina Adriana Radu si Alin Benone Raduinea de la Curtea de Apel Bucuresti, ex-primarul a demontat punct cu punct toate capetele de acuzare formulate de catre Directia Nationala Anticoruptie in dosarul UTI-IBC, in care fostul edil iesean este acuzat de luare de mita. In aceeasi declaratie, Nichita a aratat calvarul prin care propria familie a fost nevoita sa treaca, precum si felul in care Claudia Rosu ii cerea insistent sa faca denunturi impotriva premierului din acel moment, Victor Ponta, si a cumnatului acestuia, Iulian Hertanu, impotriva Olgutei Vasilescu (pe atunci primarul Craiovei), a lui Liviu Dragnea (secretar general al PSD si proaspat demisionar din functia de ministru al Dezvoltarii), precum si a oricarui ministru cu greutate, la alegere.

Declaratia este una cat se poate de stufoasa si de tehnica, dar esenta ei se poate rezuma in felul urmator: proiectul cu fonduri europene privind Sistemul de Management al Traficului din municipiul Iasi, pentru implementarea caruia DNA sustine ca Nichita ar fi luat mita, a necesitat o birocratie mult prea complicata pentru ca edilul sa-i fi putut influenta pe toti oamenii din primarie implicati in proiect, pentru ca – dupa cum acuza DNA – la licitatie sa fi fost favorizata asociatia firmelor UTI si IBC, conduse de catre oamenii de afaceri Tiberiu Urdareanu (foto 3), respectiv Gabriel Mardarasevici (foto 4). Iar asta pentru simplul motiv ca, dat fiind numarul mare de persoane prin mainile carora trecea proiectul, era imposibil ca toti sa pastreze secretul asa-zisei operatiuni de coruptie. In plus, proiectul fiind finantat din fonduri UE, Uniunea Europeana impusese niste criterii stricte pentru finantare si monitoriza indeaproape licitatia si implementarea. Dar aspectul cel mai important relevat de Gheorghe Nichita in fata completului de judecata il reprezinta faptul ca, potrivit legislatiei, el nu putea nici sa se implice in negocierea si implementarea proiectului, nici sa refuze ori sa tergiverseze implementarea pana la primirea presupusei spagi. Altminteri, s-ar fi facut vinovat de abuz in serviciu. Or, aceste lucruri au fost deja confirmate de catre toti angajatii Primariei Municipiului Iasi care au dat declaratii de martori in acest proces – si la fond, si la apel. Cu totii au aratat ca intreaga procedura s-a derulat intre UTI-IBC si departamentele de specialitate din primarie.

Totodata, mai jos puteti citi felul in care Gheorghe Nichita a contracarat capetele de acuzatie formulate de catre DNA, potrivit caruia primarul iesean ar fi primit foloase necuvenite constand in plata unei vizite oficiale in China si a unor sejururi la hotelul Marriott din Bucuresti.


Iata intreaga declaratie de inculpat data de fostul primar:


Nu am comis niciuna dintre faptele care-mi sunt imputate. Nu am pretins niciun procent din contractul incheiat intre Primaria Municipiului Iasi cu asocierea UTI-IBC. Nu am cerut bani, nu am primit bani si nici alte beneficii de la ceilalti doi inculpati.

La inceputul urmaririi penale si in faza de arest preventiv, atat la Arestul Central, cat si la Rahova, in repetate randuri i-am spus doamnei procuror Claudia Rosu ca doresc sa colaborez, sa dau declaratii si sa aduc probe pentru a-mi arata nevinovatia. Mi-a replicat foarte taios ca nu o intereseaza, ci ca o intereseaza un singur lucru: intai si intai, sa recunosc invinuirile care mi se aduc si ca daca fac acest lucru, urmatoarea faza este sa fac denunturi. Mi-a si indicat ce denunturi o intereseaza: Victor Ponta, cumnatul lui Victor Ponta (n.r. Iulian Hertanu), Lia Olguta Vasilescu (primar in functie), Liviu Dragnea.

Dupa 3 luni de arest preventiv, mi-a spus ca accepta si un ministru greu, la alegerea mea. Mi-a spus ca daca nu fac aceste lucruri, nu mai ies din puscarie, pentru ca sunt foarte multe dosare impotriva mea. A incercat sa-mi sugereze ca urmeaza sa fac 60 de ani si ca pana atunci fractia pe care o s-o fac in arest preventiv ma va conduce la doar cateva luni de puscarie, dupa care voi fi eliberat.

La inceputul lunii ianuarie 2016, doamna procuror Claudia Rosu mi-a spus ca Mardarasevici a facut foarte bine ceea ce a facut, pentru ca altfel ii aresta toata familia, avand in vedere afacerile pe care le facea cu firmele pe care le avea. A fost foarte vulcanica in clipa in care mi-a vorbit despre acest lucru.

In toata aceasta perioada, am suportat foarte multe presiuni in arestul preventiv. Familia mea a fost supusa unor presiuni foarte mari. Fetele mele si ginerele au fost filati, urmariti. Fiica mea cea mica a oprit in trafic pentru a se confrunta cu ei. Sotia mea s-a imbolnavit si a fost de doua ori operata. Soacra mea, care a asistat la perchezitii, dupa scurt timp a murit.

In tot acest context, doamna procuror Claudia Rosu ma mai scotea din puscarie, ducandu-ma la DNA, sa vada daca nu aleg calea propusa de dumneaei. Am refuzat, stiindu-ma nevinovat si sperand ca va veni momentul cand adevarul va iesi la iveala.

Pe Mardarasevici il cunosc de foarte mult timp. In 2003, i-am botezat fetita. A venit la mine la birou intr-o dimineata foarte suparat, cu lacrimi in ochi, spunandu-mi ca sotia lui a nascut un copil prematur, care va muri, si ca doreste sa moara crestinat, adica botezat. M-am oferit s-o sun pe sotia mea si sa mergem sa botezam copilul. Copilul a trait. L-am botezat cu alta familie, prietena cu dumnealor. I-am daruit numele. Nu a fost o relatie de interes, de afaceri, ci una de suflet – cel putin din partea mea si a familiei mele.

Anterior, Mardarasevici a castigat o licitatie cu firma Radix la Regia de Apa, unde eram director general. In 2005-2006, a castigat o licitatie la primarie, eu fiind primar, cu firma Ness, unde lucra (nu era a lui). In 2018, tot la Primaria Iasi, a castigat o licitatie cu firma Focality (nu mai eram primar). Precizez ca nu am stiut ca Mardarasevici are legatura cu IBC si cu proiectul de management al traficului. Am aflat acest lucru in 29 octombrie 2015, la DNA, cand am fost arestat.

In octombrie 2014, Lucaci Catalina (managera de proiect de la Primaria Iasi) a fost ridicata de pe strada de catre DNA si anchetata. A venit la mine la birou, spunandu-mi aceste lucruri. Era incoerenta, tulburata, foarte bulversata. (De fapt, si in fata dumneavoastra a marturisit ca o batea gandul suicidului.) Am rugat-o sa se linisteasca si dupa aceea vom vorbi. A inaintat catre secretara mea un inscris (care se afla la dosar), pe care l-am citit si dupa care am avut o discutie cu ea. In principiu, mi-a spus ca nu este nimic ilegal in proiect, ca tot ceea ce aveau cei de la DNA erau neadevaruri si ca o acuzau de faptul ca a primit un parfum de 8 martie de la UTI.

Dupa aia, au intrat pe rand: Cosmin Coman (directorul Directiei de dezvoltare, seful lui Lucaci), Dan Tomorug (presedintele comisiei de licitatie), Cristina Nucuta (cea despre care se vorbea in acest inscris al lui Lucaci). Le-am dat acest inscris sa-l citeasca fiecare. Toti au afirmat ca nu exista nimic incorect facut in proiect – atat in licitatie, cat si in implementarea proiectului pana in acel moment. Era octombrie 2014. De la Nucuta Cristina si de la Cosmin Coman am aflat cine este Rosu Adina. Ei mi-au spus ca reprezinta IBC in acest proiect. Cosmin Coman mi-a spus ca a lucrat la firma Radix a lui Mardarasevici. Nucuta mi-a spus ca sunt prietene de foarte multi ani, ca fac concedii impreuna, dar ca nu a intervenit la ea, la Nucuta, pentru acest proiect.

La un sfarsit de saptamana, m-a vizitat la primarie si el, Mardarasevici. Obisnuia sa vina la cateva saptamani, sa stam la o cafea. Dupa alte discutii avute cu el anterior, secretara mi-a adus inscrisurile lui Lucaci, pe care i l-am dat sa le citeasca. Dupa ce a citit, mi-a spus ca nu are nicio treaba cu acest proiect. Obisnuia sa spuna ca nu e nimic adevarat, afirmand: 'Nu te lasa astia in pace in continuare'. L-am intrebat despre Adina Rosu, daca lucreaza la firma lui. Mi-a raspuns ca de multi ani de zile a plecat la o firma in Bucuresti. L-am crezut si n-am continuat discutia, pentru ca si ceilalti colegi ai mei au spus ca nu au vrut ca Mardarasevici sa fie implicat in proiect.

Pe domnii Urdareanu Tiberiu si Tanasescu Mihail i-am cunoscut in toamna anului 2012, in biroul firmei domnului Nita Constantin, coleg de partid cu mine, vicepresedinte si ministru al Economiei la vremea aceea. Nita m-a sunat luni dimineata. Eram la hotelul Marriott si asteptam telefon de la partid, pentru a ne intalni intr-o echipa restransa, ca de obicei, si a pregati sedinta de Birou Politic National. Nita cand m-a sunat si m-a invitat la biroul lui de la firma, nu de la minister, am fost convins ca vom avea o discutie politica. Cand am intrat in biroul lui Nita, am ramas surprins sa gasesc doua persoane pe care nu le cunosteam. Nita mi-a spus ca reprezinta firma UTI si ca vor sa faca investitie in Iasi. Domnul Urdareanu mi-a spus ca a dorit sa ma cunoasca, pentru a prezenta firma, pentru a-si prezenta portofoliul de proiecte, experienta pe care o au, deoarece urma sa participe la licitatia de la Iasi privind sistemul de management de trafic. M-a invitat sa merg cu dansii si sa vizitez centrul de telesupraveghere a traficului din Bucuresti – sistem construit de catre dumnealui. L-am refuzat pe domnul Urdareanu, spunandu-i ca o sa discut cu colegii mei la Iasi si ca daca va fi cazul, vom trimite o echipa de specialisti. De asemenea, i-am spus destul de raspicat ca nu trebuie sa ma cunoasca pentru a participa la licitatie.

Intrucat in acest dosar sunt tot felul de afirmatii ca am avut un aranjament cu domnul Urdareanu, vreau sa precizez ca la acea unica intalnire pe care am avut-o, de fata cu Nita si Tanasescu, nu a incercat sa-mi sugereze absolut nimic. Dupa ce au plecat domnii Urdareanu si Tanasescu de la Nita Constantin, i-am reprosat colegului meu de partid ca a facut aceasta intalnire, ca m-a invitat fara sa-mi spuna scopul invitatiei. I-am spus ca evit asemenea situatii, pentru ca despre proiectele primariei vorbim doar in cadru oficial, la primarie si la Guvern, nu la partid sau in alte situatii. Dupa aceea, am plecat cu Nita la sediul din Kiseleff al partidului. Din acel moment, nu am mai vorbit niciodata cu Nita despre acest proiect sau despre Urdareanu Tiberiu.

Intrucat in dosar sunt afirmatii legate de faptul ca m-as fi intalnit cu domnul Urdareanu ba in vara lui 2013, ba in toamna lui 2013, vreau sa precizez ca nu m-am vazut cu el nici in vara, nici in toamna lui 2013. Nu m-am mai vazut cu el niciodata pana in 29 octombrie 2015, pe holurile DNA, in dupa-amiaza respectiva, cand doamna procuror ma scotea in catuse.

Vreau sa subliniez un detaliu important, pentru ca Adina Rosu afirma ca domnul Urdareanu a fost in toamna anului 2013 si ca s-a intalnit cu mine: am gasit in inregistrari o convorbire telefonica intre domnii Urdareanu si Tanasescu, pentru a-i organiza acestuia (n.r. lui Urdareanu) vizita la Iasi, ca sa viziteze lucrarile la traficul din oras. Aceasta convorbire telefonica se coroboreaza foarte bine cu ceea ce a declarat dl Tanasescu la DNA pe 29 octombrie 2015. Deci vizita a avut loc in 2015, cand eu eram primar.

Proiectul sistemului de management in trafic (SMT) este unul dintre cele 11 proiecte prioritare finantate de Uniunea Europeana printr-un program numit Pol de crestere economica a Iasiului. Toate aceste proiecte, inclusiv SMT, aveau un regim sever de verificare. Conform ghidului solicitantului si conform contractului de finantare semnat de Primaria Iasi cu UE, Primaria nu putea interveni dupa bunul plac in implementarea proiectului. Nici eu, ca ordonator de credite, nu puteam interveni in managementul si in deciziile proiectului. Astfel, conform contractului de finantare, eram obligat sa organizez o unitate de implementare a proiectului, care avea responsabilitatea proiectului. Aceasta unitate de implementare a fost organizata la Directia de dezvoltare, pe care o conduceau Cosmin Coman, managerul de proiect Lucaci Catalina, responsabilul financiar Dumistracel si responsabilul tehnic Zaharia. Ei aveau responsabilitatea intregului proiect.

O sa vedeti in dosar documente emise de Agentia de Dezvoltare Regionala (ADR) Nord-Est catre primarie. Toate discutiile le purtau cu Lucaci, nu cu mine. Tot conform contractului de finantare, eram obligat sa contractez prin licitatie 3 firme independente care sa se ocupe de dirigentia de santier, managementul de proiect si auditul proiectului – firme care nu imi erau subordonate.

Tot conform contractului de finantare, se prevede ca ADR Nord-Est este organism intermediar intre beneficiar (Primaria Municipiului Iasi) si UE, avand responsabilitatea de a monitoriza din punct de vedere financiar si tehnic implementarea proiectului. De asemenea, Ministerul Dezvoltarii Regionale, Ministerul de Finante, Curtea de Conturi si UE puteau verifica, controla, audita implementarea proiectului in orice faza.

Sunt acuzat de lucruri pe care nu aveam competenta sa le fac. Cei competenti au fost audiati, cercetati si toti au declarat ca n-am favorizat sau defavorizat pe nimeni, ca nu i-am influentat, ca nu am intervenit in competenta sau in responsabilitatile lor.

Veti gasi in dosar un inscris al profesorului Alexandru Tugui de la Iasi. A facut analiza proiectului. Sunt acuzat ca as fi favorizat, in vara lui 2013, asocierea dintre UTI si IBC. Nu am favorizat nici atunci, nici in alt moment aceasta asociere.

Pe 15 mai 2013, asocierea UTI-IBC depune oferta de licitatie la Primaria Iasi si ataseaza la aceasta oferta acordul de asociere dintre ele, acord semnat pe 8 mai 2013. Ca sa poata depune oferta asocierii pe 15 mai, inseamna ca negocierea a fost cu mult timp inainte. O oferta pentru un asemenea proiect dureaza ceva timp. Faptul ca au semnat-o pe 8 mai arata ca nu a fost in vara anului 2013. Declaratia lui Mardarasevici si a Adinei Rosu arata ca aceasta negociere a fost facuta inca din 2012. Mardarasevici declara ca l-a cunoscut pe Urdareanu cu cateva luni inainte de prima licitatie. Prima licitatie a fost in 25 septembrie 2012. Adina Rosu a declarat in fata dumneavoastra ca acea intalnire de negociere de la UTI a fost la finalul anului 2012 – inceputul lui 2013. Tot ea a declarat la DNA in 2018, la audierea pentru marturie mincinoasa, ca discutia de la UTI dintre ea, Mardarasevici, Urdareanu si Tanasescu a avut loc cu 10 luni inainte de data depunerii documentatiei (adica inainte de mai 2013).

Sunt acuzat ca as fi pretins mita pentru a favoriza castigarea licitatiei de care UTI-IBC. Nu aveam nicio competenta legala, nicio implicare procedurala in intocmirea documentatiei, in evaluarea ofertelor, in desemnarea castigatorului. Intreaga documentatie a fost intocmita de Search Corporation, nu de Primaria Iasi. In 20 iunie 2012, am semnat contractul de finantare care avea ca anexa intreaga documentatie de licitatie. Din acel moment, nu se mai putea face nicio modificare la documentatia de licitatie, pentru ca pierdeai finantarea. Deci nu puteam sa modificam ceva ca sa favorizam pe UTI-IBC.

In 25 septembrie 2012, se lanseaza pe SEAP prima licitatie, care este anulata in noiembrie 2012 de catre CNSC (Consiliul National pentru Solutionarea Contestatiilor). Licitatia a fost reluata in 28 februarie 2013. Cele 2 caiete de sarcini de la cele 2 licitatii sunt identice, cu o singura exceptie: s-a schimbat doar ponderea criteriilor de atribuire. Adica oferta financiara avea o pondere de 30% si i s-a dat 50%. Oferta tehnica avea 70 la suta si a fost coborata la 50 la suta.

Au fost acuzatii precum ca noi am favorizat UTI-IBC, prin modificarea caietului de sarcini de la a doua licitatie. Acelasi profesor Tugui face analiza celor doua caiete de sarcini din SEAP. Arata foarte clar ca aceste criterii de evaluare au fost corecte. In 16 mai 2013, comisia de licitatie deschide ofertele. La lucrarile comisiei, au participat doi reprezentanti ai UCVAP (Unitatea pentru Coordonarea si Verificarea Achizitiilor Publice) din Ministerul Finantelor. N-am facut parte din comisia de licitatie, n-am intervenit, n-am cerut informatii pe timpul licitatiei. Toti colegii mei audiati au declarat acelasi lucru. Dupa desemnarea castigatorului, nu a fost nicio contestatie. Deci nu puteam sa intervin in documentatie sau in licitatie pentru a favoriza aceasta oferta.

Alta acuzatie: as fi conditionat mita pentru a acorda avizele si autorizatiile de construire. Este o acuzatie total eronata. In primul rand, obtinerea autorizatiei de construire este obligatia Primariei Municipiului Iasi. Legea 50/1991 spune foarte clar: beneficiarul solicita autorizatia si avizele pentru construire.

In 15 mai 2013, UTI-IBC completeaza formularul nr. 10 (formular de oferta lucrari) si, atasat acestui formular, aveau obligatia sa puna contractul-cadru. In acest contract-cadru se scrie de mana pe fiecare pagina: 'de acord cu textul', se semneaza si se stampileaza. Acest contract-cadru, la articolul 121, are mentionat foarte clar ca la inceperea lucrarilor, Primaria Iasi va pune la dispozitie avizele si autorizatia de construire pentru inceperea lucrarilor. Autorizatia si avizele sunt scoase inca din 2011. Daca nu aveam aceste autorizatii si avize, nu puteam sa punem oferta pe SEAP. Deci este o acuzatie eronata. Cum sa pretinzi in vara lui 2013 ceva rezolvat inca din 2011?

Alta acuzatie: nu am conditionat semnarea contractului. Nu puteam face acest lucru. Semnarea contractului este obligatie legala. Procedura legala este urmatoarea: comisia de licitatie, dupa desemnarea castigatorului, intocmeste raportul de procedura, pe care il semneaza toti membrii comisiei, inclusiv cei doi delegati ai UCVAP. Apoi, acest acord de procedura este trimis la Ministerul de Finante si verificat de presedintele UCVAP din cadrul ministerului. Odata semnat, se intoarce la primarie. Conform art. 83 alin. 1 si 2 din HG 925/2006, ordonatorul de credite este obligat sa aprobe acordul de procedura. Acest acord a fost aprobat de Mihai Chirica (n.r. in acel moment, viceprimar al municipiului Iasi). Art 93 din aceeasi hotarare de Guvern prevede ca dupa desemnarea castigatorului, autoritatea contractanta are obligatia de a finaliza procedura prin incheierea contractului si interzice tergiversarea semnarii contractului.

Deci asta vreau sa subliniez: nu aveam competenta de a nu semna contractul. In cazul in care nu semnam, faceam abuz in serviciu. Avem un exemplu de acest fel la Constanta.

Revenind: oferta financiara facuta de UTI-IBC in 15 mai prevede la articolul 6 ca anuntul de castigare a licitatiei si oferta financiara constituie contract angajant. Adica aveau toate garantiile si prevederile ofertei lor. Dansii trebuiau sa aduca documentele necesare, pentru a putea completa abexele la xonfrscudl de lucrari si ca sa incheiem contractul – adica garantiile bunei executari

Semnarea contractului a fost un eveniment public, cu presa, cu societate civila. Am participat eu, ca primar, iar din partea UTI, Adrian Florea. Referitor la plati: sunt acuzat ca am conditionat buna derulare a contractului prin faptul ca trebuiau sa faca platile la timp. Resping cu fermitate aceasta acuzatie. Nu puteam influenta platile, acestea fiind facute conform procedurilor legale, pe baza de documente justificative. Aceste documente nu erau in responsabilitatea mea sa le intocmesc. DNA sustine ca fiind ordonator principal de credite, conform Legii 215 (n.r. din 2001 a administratiei publice locale), aveam puteri discretionare, omitand (n.r. DNA) ca trebuia sa respect, tot conform Legii 215, si celelalte legi specifice activitatii.

Despre plati: trebuia sa respect Legea 500/2002 a finantelor publice, Legea 82/1991 a contabilitatii si in mod special Ordinul Ministrului Finantelor Publice 1722/2009, ordin care separa responsabilitatile celor care intervin in executia bugetara. Eu eram obligat sa angajez si sa ordonantez la plata conform celor aprobate de Consiliul Local. Pentru plata era responsabil directorul economic. Pentru a angaja si a ordonanta la plata, sunt necesare documente justificative. Constructorul UTI-IBC intocmea situatia de lucrari si facturile. Acestea erau verificate si semnate de catre cele doua firme independente, adica cea care asigura dirigentia de santier si cea care asigura managementul proiectului. Daca treceau de dansii aceste documente, ajungeau la unitatea de implementare (UI) a proiectului din primarie, unde la fel: erau verificate de responsabilul financiar, responsabilul tehnic, managerul de proiect. Daca totul era in regula, documentatia pleca mai departe la directorul directiei, Cosmin Coman, care punea viza 'bun de plata'. Cu aceasta viza de 'bun de plata', responsabilul financiar din cadrul directiei emitea angajamentul si ordonantarea la plata. Aceste documente plecau mai departe la Directia economica, unde erau verificate de responsabilul de plati si de responsabilul cu viza de control financiar preventiv (CFP). Abia cu aceste vize ajungeau documentele la mine.

Teoretic, puteam sa nu semnez, adica sa refuz la plata aceste documente doar daca lipseau documente justificative, viza de 'bun de plata' sau viza de CFP. Acest lant al platilor cuprinde doua firme independente si opt persoane cu responsabilitati diferite. Ca sa conditionez (n.r. platile), ar fi trebuit sa-i influentez pe toti. Or, lucrul acesta nu s-a intamplat, probe fiind declaratiile martorilor.

Cu privire la acuzatia ca as fi semnat majoritatea ordonantarilor la plata: e de domeniul evidentei. Au existat 48 de ordonantari, dintre care 25 au fost semnate de viceprimarul Mihai Chirica, iar 23 de catre mine. Deci nici aici nu exista acuzatia. Finantarea acestui proiect era asigurata, nu depindea de prime, daca are sau nu primarul bani in buget, daca vrea sau nu primarul. Proiectul avea un cont distinct, alimentat 80% de UE, 18% de Guvernul Romaniei si 2% de Primaria Municipiului Iasi.

Pentru ca sa nu fie nicio sincopa in plati, deoarece aveam obligatia fata de UE sa facem platile la timp, in 2011 am contractat un imprumut de 30 de milioane de euro de la BRD, cu destinatia cofinantarii proiectelor europene. Cei de la UTI-IBC stiau ca vom face platile la timp, pentru ca altfel nu puteam depune cerere de rambursare – lucru prevazut de contractul de finantare din 20 iulie 2012 si de contractul-cadru. Noi aveam obligatia sa facem platile intai si apoi sa luam banii de la UE. Daca nu le faceam, pierdeam 98% din sume. Daca intarziam platile, puteau sa aplice penalitati. Este o acuzatie fabricata de DNA – si, dupa cum vedeti, am argumente cand spun acest lucru.

Cu privire la acuzatia legata de penalitati: DNA spune ca eu as fi conditionat mita pentru a nu aplica penalitati si pentru a mentine nemodificata valoarea contractului. Precizez ca resping aceasta acuzatie. Regimul penalitatilor si valoarea contractului sunt reglementate prin lege si detaliate in documentele de licitatie inca din septembrie 2012. ADR Nord-Est verifica periodic toate aceste prevederi, daca sunt respectate de primarie. In contractul-cadru au fost prevazute penalitati de 1% pentru primarie. Un articol prevede ca valoarea contractului este ferma.

Cu privire la asa-zisul suport al mitei, denumit 'mentenanta' si asumat in contractul proiectului: la inceputul urmaririi penale, anchetatorii mei si Mardarasevici identifica asa-zisul suport al mitei ca fiind suplimentarea cu 10 la suta a lucrarilor executate de constructor, afirmandu-se ca acest mecanism a fost o intelegere intre mine si Urdareanu Tiberiu. Ca sa va dau un exemplu: daca constructorul executa lucrarile pe 100 de lei, dupa cele afirmate de dansii, ar fi facturat catre primarie 110 lei, astfel incat sa se ajunga la 10 la suta mita, adica la 6,9 milioane de lei.

Ulterior, vazand (n.r. cei de la DNA) ca banii existenti la IBC au o destinatie clara, conform contractului 947 din august 2013, au schimbat din mers suportul mitei, astfel ca pe 16 decembrie 2015, in declaratia data de Mardarasevici, se spune ca din cheltuielile aferente mentenantei si customizarii, 10 la suta reprezinta cheltuielile pentru urmatorii 5 ani post-implementare si 90% reprezinta mita. La un simplu calcul, din aceasta afirmatie se ajunge la alta valoare a mitei: nu mai e 6,9 milioane, ci 5 milioane de lei.

Nu exista niciun suport al mitei, pentru ca nu a fost pretinsa nicio mita. Mardarasevici a incercat sa maximizeze profitul firmei IBC, dar nu putea fi abandonata garantia pentru cei 5 ani post-implementare.

Realitatea este urmatoarea: in anul 2009, i-am cerut proiectantului sa analizeze ce presupun mentenanta, service-ul si optimizarea dupa punerea in functiune a sistemului. Practic, nu doream sa avem doua contracte diferite, cum a fost in cazul altor orase. De exemplu: Bucuresti, unde tot UTI a lucrat la sistemul de trafic. In cazul Bucurestiului, au facut sistemul si apoi au avut un contract de intretinere de 47 milioane de lei, pe 4 ani. In ofera facuta la Iasi, avem garantia sistemului de 5 ani de zile, cu doar 5,2 milioane, conform ofertei facute. Proiectantul Search Corporation a gasit solutia ca un cazul criteriilor de evaluare, sa cuprindem un criteriu denumit 'termen de garantie oferit pentru sistem'. Practic, ii lasa posibilitatea ofertantului sa stabileasca pe ce perioada asigura functionarea sistemului, pe cheltuiala sa.

Prin oferta din 15 mai 2013, UTI-IBC oferteaza 60 de luni de garantie. Conform acestei obligatii, trebuia sa constituie provizioane, conform Ordinului Ministrului Finantelor nr. 3055 din 2009. Deoarece garantia este o activitate post-implementare, Lucaci Catalina (managera de proiect de la primarie) a cerut sa se explice cu ce bani vor intretine sistemul in cele 60 de luni post-implementare, deoarece in oferta facuta de UTI-IBC, la capitolul 'Mentenanta', era trecuta valoarea zero. I-au fost prezentate acordul de asociere, o anexa a lucrarilor si oferta de pret, unde la capitolul 'Cheltuieli de consultanta' erau trecute 6,7 milioane de lei.

Analizand acest capitol de consultanta, se observa foarte clar ca o parte din servicii trebuiau efectuate in timpul executiei sistemului. Alta parte era prevazuta pentru perioada de 5 ani de implementare a sistemului. Lucaci declara ca aceste explicatii le-au dat Adina Rosu si cei de la UTI. In cele 12 situatii de lucrari inaintate de catre IBC catre UTI in perioada noiembrie 2013 – octombrie 2015, au fost facturate aceste 'servicii de mentenanta si garantie an I si II', 'mentenanta si garantie an III, IV si V' si 'servicii de customizare'. (Asa erau trecute in facturi.) Toate vizau activitatea in perioada de dupa punerea in functiune a sistemului. La capitolul 'Mentenanta si garantie', la rubrica 'Calitate', este trecuta mentiunea '5 ani'. Asta arata inca o data ca acesti bani aveau destinatia clara: servicii de mentenanta si garantie. Faptul ca aceste servicii au fost facturate de catre IBC catre UTI si dupa 30 aprilie 2015, cand am fost retinut si plasat in arest la domiciliu, arata clar ca acesti bani nu erau mita, ci erau in conformitate cu contractul 947 din august 2013, deoarece eram arestat, suspendat din functia de primar, asa ca nu puteam primi nicio mita.

Pentru a se pune de acord vizavi de acest suport al mitei, UTI si IBC au avut doua intalniri: in 25 noiembrie 2015 si in 3 decembrie 2015. Intalnirile nu au avut un scop economic, ci juridic. Cele doua firme au convenit ca facturile emise de catre IBC catre UTI sa contina si sume care nu aveau o justificare reala si care nu erau real datorate. La acest acord de mediere a participat domnul Mardarasevici din partea IBC, iar din partea UTI: Adrian Florea.

Anterior acestei medieri, DNA a trimis o adresa catre UTI, in care ii preciza ca deocamdata nu este cercetata in dosarul 126/P/2015 (dosarul cauzei de fata). Asta se intampla la 11 noiembrie 2015 – inainte de prima mediere. Ulterior primei medieri, UTI realizeaza ca ceeea ce au semnat la prima intalnire constituie evaziune fiscala si emite alta adresa catre DNA (10 decembrie 2015), in care mentioneaza ca banii care sunt la IBC sunt pentru mentenanta si garantie. Dupa aceasta intalnire, Mardarasevici schimba declaratia. Pe 18 decembrie, sunt trimis in judecata.

Cu privire la faptul ca as fi primit ca beneficiu de la Mardarasevici deplasarea in China: nu i-am solicitat domnului Mardarasevici sa achite nicio cheltuiala – nici pentru mine, nici pentru colegi. N-am stiut ca dl Mardarasevici sa fi facut vreo plata in avans pentru delegatia primariei. In China am fost in interes de serviciu, in vizita oficiala, cu aprobarea Consiliului Local. Deci toate cheltuielile cu delegatia noastra, a primariei, erau suportate de Consiliul Local. Precizez ca nu aveam limita de suma, cf HG 1860/2006, art. 31, ci pentru decontari imi trebuiau doar documente justificative. Nu l-am propus eu pe dl Mardarasevici sa faca parte din delegatie. Propunerea a fost a presedintelui Camerei de Comert si Industrie a Romaniei si a Colegiului de Conducere a Camerei. Am avut o intalnire comuna cu reprezentantii CCIR la Primaria Iasi. Am stabilit rutele dus-intors. Din cauza ca nu exista cursa directa Bucuresti-Xian, am stabilit escala la dus la Hong Kong (a fost dorinta expresa a a oamenilor de afaceri si a reprezentantilor CCIR), iar la intoarcere, la Beijing. La aceasta intalnire, am stabilit cum sa maximizam aceste escale din Hong Kong si Beijing.

Cei de la Antibiotice Iasi aveau de negociat si incheiat un contract. Camera de Comert stabilise intalniri cu Consiliul Economic al Hong Kongului. Domnul Mardarasevici avea o intalnire pe probleme de IT. Noi, primaria, aveam un proiect pe parcul industrial de IT prevazut in memorandumul incheiat intre Guvernul Romaniei si Guvernul Chinei. Am stabilit la aceasta intalnire si echipa de organizare. Din partea primariei, mai participau: Elena Farca (sefa Serviciului relatii internationale – avea responsabilitatile organizarii deplasarii) si Todirica Isabella (sef cabinet primar). Din partea CCIR, participau Marcel Popa (secretar de stat in Ministerul Economiei) si domnul Mardarasevici. N-am stiut de firma de turism Perfect Tour cu care a lucrat Elena Farca ca fiind recomandata de Mardarasevici. Am aflat acest lucru la instanta de fond, din declaratia Elenei Farca si a lui Nani Ioan (n.r. de la Antibiotice Iasi SA).

N-am stiut sa se fi facut plati in avans, deoarece Elena Farca nu mi-a inaintat niciun referat in acest sens. Dau un exemplu: firma de asigurari ne-a dat asigurarile, iar plata s-a facut la intoarcerea din delegatie. In procedurile interne ale primariei, toate aceste cheltuieli cu deplasarea se faceau prin agentii de turism, iar plata se facea la intoarcerea din deplasare. N-am stiut de Tehno Inf ca fiind firma lui Mardarasevici sau ca ar fi facut plati in avans pentru primarie. Intotdeauna cand am vorbit despre dl Mardarasevici, l-am asimilat doar cu firmele Radix, Ness si Focality.

La intoarcerea din deplasare, Elena Farca a intocmit raportul deplasarii, a completat normele de deplasare pentru toti cei 4 delegati din primarie si a returnat banii pe care ii luase ca avans pentru cazare. Mentionez ca banii ridicati ca avans pentru deplasare pentru toti delegatii primariei au stat la Elena Farca, pentru ca ea sa poata face platile. Organizarea deplasarii nu era raspunderea mea. Nu eu trebuia sa verific platile sau deconturile. Toate acestea erau in atributiile Elenei Farca – lucru recunoscut de ea in fata instantei de fond. Am lucrat 12 ani cu Elena Farca, am fost in zeci de delegatii in tara si in afara tarii. Niciodata nu am avut probleme.

In Xi'an (Sian), cheltuielile cu cazarea si mesele cat am stat acolo au fost suportate de primaria din Xi'an pentru intreaga delegatie, desi initial trebuiau sa fie suportate doar pentru delegatii primariei. Aveam intelegere cu chinezii de 20 de ani: noi, primaria, suportam in fiecare an delegatia care venea la noi, iar noi mergeam la ei din 5 in 5 ani.

La dosar nu se gaseste niciun document justificativ cu privire la cheltuielile facute cu deplasarea si cazarea dlui Mardarasevici. Aceasta deplasare nu a avut nicio legatura cu contractul dintre UTI si IBC.

Cu privire la factura platita de primarie catre agentie: la intoarcerea din delegatie, noua, primariei, ni s-a facturat de catre Perfect Tour o factura de peste 47.000 de lei. Onstanta de fond in sentinta spune ca factura a fost achitata de catre Tehno Inf, firma lui Mardarasevici. De fapt, a fost achitata de Primaria Iasi in 24 aprilie 2014. Este singura factura de la dosar care contine beneficiarul serviciului si serviciile prestate (deplasarile). N-are nicio legatura cu Tehno Inf. Celelalte facturi au trecut fara sa fie nimeni trecut drept beneficiar si nici serviciul prestat.

Cu privire la produsele electronice si electrocasnice pe care DNA sustine ca le-am primit cu titlu de mita: nu i-am cerut si nu am primit electronice sau bani de la Mardarasevici. Aceste produse au fost achizitionate de catre Adina Samson impreuna cu Costel Chisca (n.r. soferul primarului). Banii i-am dat eu in mai multe randuri. Ei mergeau si cumparau ceea ce credeau ei ca e de cumparat. Imi spuneau cat costa, iar eu le dadeam banii. Chisca mi-a adus mie facturile. Certificatele de garantie au ramas la el, pentru a putea asigura service-ul. Nu e adevarat ca i-am dat lui Chisca 20.000 lei in 20 aprilie 2014, asa cum declara el. Il contrazic certificatele de garantie depuse de catre el la DNA. Electronicele si electrocasnicele au fost achizitionate in 3 perioade diferite: 20 ianuarie 2014, 28 ianuarie 2014 si 28 aprilie 2014. La dosar am inaintat si facturile si certificatele de garantie respective. In facturi si certificate sunt mentionate aceste date. Deci nu putea Chisca sa plateasca in 28 aprilie ceea ce a cumparat in 28 ianuarie. Deci a fost vorba de o singura achizitie, in 3 aprilie. In declaratia data de Adina Samson in fata dumneavoastra, mentioneaza si ea ca au fost 3 achizitii si ca acele bunuri le-au dus ea si Chisca la apartament. Nimeni altcineva nu mai avea cheia. Au fost facute perchezitii de catre DNA la apartamentul respectiv inca din mai 2015, dupa denunturile lui Chisca si Savulescu Marina (cum era trecuta Adina Samson) (n.r. unul dintre numele pe care DNA i le-a dat Adinei Samson-Kramer, ca martor protejat, ca sa para ca exista mai multi denuntatori – click aici pentru a citi). In procesul-verbal de perchezitie, se regasesc aceleasi echipamente din facturi si certificatele de garantii.

Cu privire la reducerile de la Marriott: am beneficiat de ele inca din toamna anului 2012, conform conventiei incheiate intre firma Oameni si Companii si Marrriott. Firma Oameni si Companii era un foarte bun partener al primariei. Cezar Caluschi – patronul firmei – mi-a fost asociat in mai multe firme. In septembrie 2012, am hotarat impreuna cu CL Iasi si cu Cezar Caluschi sa organizam un eveniment de promovare a Iasiului in Bucuresti in primavara anului 2013, astfel incat ulterior am fost cu Caluschi sa vizitam salile de conferinta de la Marriott. Ne-a insotit o reprezentanta din partea hotelului, care mi-a propus sa ma cazez la ei si ca imi vor acorda reduceri asemanatoare cu cele ale firmei Oameni si Companii. Evenimentul Ambasadorii Iasiului a avut loc in 26 martie 2013. Din acel moment, eu am devenit client fidel al hotelului. Rezervarile mi le faceau cei din cadrul cabinetului – respectiv: Todirica Isabella, Elena Farca si Lili Damian. Cand aveau probleme cu rezervarea, apelau la Cezar Caluschi. Cand s-a organizat deplasarea din China, Todirica Isabella si Elena Farca au colaborat cu Mardarasevici si ne-au facut delegarea intregii delegatii la Marrriott. Ulterior, Todirica Isabella, fara sa stiu eu la inceput, cand nu reusea sa faca cazarea, apela la dl Mardarasevici. Precizez ca a fost un numar redus de cazari facute prin dl Mardarasevici. Acestea au fost in anul 2014.

Sunt acuzat ca majoritatea rezervarilor au fost facute de dl Mardarasevici. Din centralizatorul inaintat de Marriott catre DNA, rezulta un numar de 7 rezervari din 35 de cazari facute. Aceste rezervari nu au nicio legatura cu contractul dintre UTI-IBC si Primaria Iasi. Nu au facut plati pentru mine nici Mardarasevici, nici IBC. Cand m-am cazat la Marrriott, am fost in interes de serviciu. Am mentionat la instanta de fond cardul Gold, pentru a arata ca eram beneficiar de reduceri cu mult timp inainte.

Procuroarea de sedinta Elena-Melinda Diaconescu (foto 5): cu privire la presiunile la care inculpatul a declarat ca a fost supus si atitudinea doamnei procuror: a facut inculpatul vreun demers legal?

Gheorghe Nichita: da, in vara lui 2018 am depus o plangere penala impotriva doamnei procuror Claudia Rosu, domnului procuror Iulian Pancescu, dlui procuror Munteanu de la Iasi (seful DNA) (n.r. Florin Bogdan Munteanu, fostul sef al DNA Iasi), dlui comisar Costan (n.r. Florin Costan), dlui comisar Panaitescu (n.r. Cristian Panaitescu) de la DNA Bucuresti.

Procuror DNA Melinda Diaconescu: Inculpatul sustine ca s-a intalnit cu numitul Nita Constantin. De ce crede ca a vrut Nita sa vorbeasca despre aceasta licitatie Care este ratiunea pentru care Nita l-a chemat sa vorbeasca despre licitatie?

Gheorghe Nichita: Constantin Nita nu m-a invitat sa vorbim despre licitatie, ci doar m-a invitat la o cafea si mi i-a prezentat pe Urdareanu si Tanasescu, spunandu-mi ca vor sa investeasca la Iasi. Urdareanu mi-a prezentat aspecte privind firma sa si portofoliul de proiecte. Nu a fost nicio discutie referitoare la licitatie

Procuror DNA Melinda Diaconescu: in ce maniera putea inculpatul sa intervina in derularea proiectului?

Gheorghe Nichita: nici intr-un fel

Procuror Melinda Diaconescu: A facut vreodata inculpatul referate de plata in avans pentru deplasari?

Gheorghe Nichita: Nu am cerut niciodata decontarea in avans a cheltuielilor cu deplasarile. Completam ordinul de deplasare, iar la intoarcere decontam cheltuielile cu documente justificative. Cand era vorba despre deplasari in strainatate, Elena Farca – sefa Directiei relatii internationale – facea referat si justifica banii care trebuiau luati in avans pentru cheltuieli pentru intreaga delegatie.

Procuror Melinda Diaconescu: Dumneavoastra vedeati aceste referate?

Gheorghe Nichita: Referatele le semnam eu sau viceprimarul. Daca plecam eu in delegatie, le aviza viceprimarul.

Procuror Melinda Diaconescu: De ce facturile privind electrocasnicele erau emise pe numele martorului Chisca, si nu pe numele martorei Samson?

Gheorghe Nichita: Intre Samson si Chisca existau animozitati in acel moment, iar Chisca nu suporta ca aceste facturi sa fie pe numele lui Samson, ca sa nu-i ramana ei bonurile”.

Comentarii

# Dan date 5 June 2020 08:35 +19

Cine e de vina ca o abjecta precum Claudia Rosu e inca procuror, e inca printre oamenii liberi? SIIJ are o gramada de plangeri impotriva acestei tortionare si nu a facut absolut nimic. Olguta Vasilescu i-a facut plangere din martie 2019. Nici macar o audiere in 15 luni de zile.

# imun/teanu date 5 June 2020 10:49 +5

Va amintiti?, la un interviu TV, "casoiul" gagicii (sa-i privim sincer fata) si sotului ei bravul Tulus? /doar camera de zi vazuta de fapt. Cat cateva apartamente normale suprafata, si pe inaltime dublat /se poate deduce cat era restul si la etaj. Mobilele "sCLUptate", normal!, si asa la imensa valoare. O evaluare reala?, s-a gandit cineva (sa-ndrazneasca!) la dintre cei mai pORCO-orori? Cu toate lefoaiele imense (sa mistifice legi?!) din cateva vieti tot nu ar avea cum sa justifice asemenea "investitii"! (masinOAIele nu se vedeau, nici gradina /cat de botanica?). Se spunea "inainte" ca "traim bine prin reprezentantii nostri". Pe cine reprezinta toata securimea asta de-acum, care "******",la nici nu stim cate tate necunoscute, tot laptele care lor le curge cu miere?! * Multi-muuulti, dar prosti!

# OberstZyklon date 5 June 2020 11:34 -3

Noi, iesenii, il stiam pe "domnul" Nichita drept : Mister 10 % din orice afacere (oameni rai). dar cel mai mult ne-am amuzat cu detectivii "Police" Locala si Adinuta albinuta ("pretenii" stiu ce si cum) :P

# Lorenzo de Medici date 5 June 2020 13:06 +6

Răspuns pemtru #Dan. Pentru că duduia e o ”șmecheră”, iar noi restul niște ”proști”. Ia să fi fost o oarecare și nu o ”sinistră” a procuraturii, o sfertotoctă executantă fără crâcnire de ordine de paradire a diverși cetățeni, că ar fi fost deja la Târgșor, unde, de altfel, își are locul rezervat, pentru vreo 30 de ani pe puțin. Așa, individa are încă ”imunitate penală” de facto, câtă vreme stăpânii ei sunt sau au revenit la butoane. Apoi, cine să o ancheteze, un alt ”sinistru” al procuraturii, Marin Nicolae de la SIIJ, torționar ca ea marca DNA ? Misiune Imposibilă 5.

# mitica date 5 June 2020 14:35 +4

Procuroarea ex-DNA Claudia Rosu nu este nici acum, dupa multiani, judecata si bagata in puscarie,unde este locul ei?

# NM date 7 June 2020 19:26 +1

ordinara asta de Claudia Rosu la fel a procedat si cu mine spunandu mi sa il dau pe Luca liderul de la Petrom atat ea cat si ****** de proc. Badea Gabriel spunandumi ca vrea sa il aresteze asa cum la arestat pe Marius Petcu de la CNSRL Fratia. mia amenintat familia, a facut filaj sotiei si copiilor mei, catelu care facea filajul si ea amenintat a fost comisarul sef Smarandaiche acelasi care ia pus catusele si Olgutei Vasilescu iar acum activeaza la DGA atunci cand era la DNA avea barba mai normala acum are barba mai mare ca a unui calugar, probabil sa nu mai die recunoscut.

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

ATENTIE

Mesajele cu continut indecent nu vor fi postate.

Inainte de a posta, cititi regulamentul: Termeni legali si Conditii