Halucinant: DNA a ascultat nelegal un fost membru CSM, dar si pe sotia acestuia, judecatoare la Curtea de Apel Brasov.

Vorbim despre sotii Alexandru Serban (foto) si Mirela Serban, care au de primit daune morale de 6.000 euro de la Statul roman prin decizia 671/2020 in dosarul 9841/3/2018 (3373/2019 ) a Curtii de Apel Bucuresti, despre a scris si Mediafax.

Decizia CAB poate fi atacata cu recurs.

Extrem de grav, judecatoarea Mirela Serban a fost interceptata in timp ce avea calitatea de judecator al cauzei in care a fost dispusa masura supravegherii tehnice.

Aceasta a aratat in fata instantei ca a perceput masura dispusa de DNA ca un adevarat mijloc de presiune cu privire la solutia pronuntata in cauza. La fel de grav, in actiunea depusa in instanta de catre cei doi judecatori se arata ca in acea perioada Alexandru Serban avea calitatea de membru al CSM: “Se poate concluziona ca procurorii DNA au avut acces nepermis inclusiv la discutiile din cadrul sedintelor CSM, inclusiv a celor in care se dezbatea activitatea DNA”.

ICCJ a dispus distrugerea interceptarilor

Sotii Serban au aratat in instanta ca au fost informati in 2015 de catre DNA Brasov ca au fost interceptati in baza mandatului de supraveghere tehnica nr. 1347/UP/31.08.2015 emis de Inalta Curte de Casatie si Justitie in dosarul nr. 49/2015. Motiv pentru care Alexandru si Mirela Serban au facut contestatie impotriva incheierii pronuntate de un judecator de drepturi si libertati de la Inalta Curte de Casatie si Justitie in baza careia au fost emise mandatele de supraveghere tehnica. Ulterior, prin incheierea 62/C din 17.10.2017, ICCJ a dispus distrugerea probelor obtinute in temeiul masurilor de supraveghere tehnica autorizate.

Curtea de Apel Bucuresti arata in decizia prin care a admis apelul, avand in vedere ca Tribunalul Bucuresti respinsese cererea celor doi judecatori, ca “luarea masurii de supraveghere tehnica cu privire la reclamanti fara a fi indeplinita conditia prevazuta de art. 139 alin. 1 lit. a Cod procedura penala, respectiv nu exista o suspiciune rezonabila cu privire la pregatirea sau savarsirea unei infractiuni dintre cele prevazute la alin. (2) al art. 139 C .proc.pen. reprezinta o atingere grava adusa reputatiei profesionale, nejustificata de existenta unui interes legitim, cauzand un prejudiciu important ce se impune a fi reparat in mod corespunzator, prin acordarea unor despagubiri pecuniare”.

Caracter nelegal

CAB nu a fost de acord cu rationamentul instantei de fond, care a apreciat ca prin recunoasterea caracterului nelegal al masurii de supraveghere tehnica dispuse in raport de reclamanti, urmare a pronuntarii incheierii nr. 62/17.10.2017, eventualul prejudiciu adus urmare a masurii dispuse a fost acoperit.

Potrivit CAB, constatarea caracterului nelegal al masurii si distrugerea probelor nu reprezinta o satisfactie echitabila pentru apelantii reclamanti, cu atat mai mult cu cat exercitarea acestui demers nu a fost facila si previzibila, fiind necesara interventia instantei de control constitutional pentru recunoasterea calitatii de persoana indreptatita la formularea contestatiei in materie penala: “Faptul ca atingerea adusa vietii private a reclamantilor s-a realizat pe perioada in care masura de supraveghere tehnica era dispusa in mod valabil, de o instanta nu inlatura gravitatea prejudiciului, altfel ar insemna ca orice intruziune in viata privata printr-o masura legala, sa fie reparata prin constatarea caracterului ilegal”.


Iata pasaje din decizia Curtii de Apel Bucuresti, pe care o atasam integral la finalul articolului:


“Luarea masurii de supraveghere tehnica cu privire la reclamanti fara a fi indeplinita conditia prevazuta de art. 139 alin. 1 lit. a Cod procedura penala, respectiv nu exista o suspiciune rezonabila cu privire la pregatirea sau savarsirea unei infractiuni dintre cele prevazute la alin. (2) al art. 139 C .proc.pen. reprezinta o atingere grava adusa reputatiei profesionale, nejustificata de existenta unui interes legitim, cauzand un prejudiciu important ce se impune a fi reparat in mod corespunzator, prin acordarea unor despagubiri pecuniare.

Constatarea caracterului nelegal al masurii si distrugerea probelor nu reprezinta o satisfactie echitabila pentru apelantii reclamanti, cu atat mai mult cu cat exercitarea acestui demers nu a fost facila si previzibila, fiind necesara interventia instantei de control constitutional pentru recunoasterea calitatii de persoana indreptatita la formularea contestatiei in materie penala.

Faptul ca atingerea adusa vietii private a reclamantilor s-a realizat pe perioada in care masura de supraveghere tehnica era dispusa in mod valabil, de o instanta nu inlatura gravitatea prejudiciului, altfel ar insemna ca orice intruziune in viata privata printr-o masura legala, sa fie reparata prin constatarea caracterului ilegal. Vatamarea suferita nu presupune doar constatarea existentei, ci si continutul ei concretizat in modalitatea in care poate fi acoperita.

Nu se poate face abstractie de faptul ca masurile de supraveghere tehnica au constituit o intruziune in plan familial, o devoalare a discutiilor purtate cu proprii copii si parinti, care trebuie ferite de spatiul public, chiar si in masura in care sunt obtinute in cadrul unui dosar penal”.

* Cititi aici integral decizia Curtii de Apel Bucuresti

sursa:rolii