Un Complet de 5 judecatori al Inaltei Curti de Casatie si Justitie devoaleaza, in decizia 159/2019 din dosarul 2501/1/2018, un nou abuz facut de DNA in mandatul Laurei Kovesi. De data asta unul in care vizati au fost oamenii presedintelui Klaus Iohannis: fostul consilier prezidential George Scutaru (foto dreapta), care a cerut in 2007 desfiintarea DNA si SRI, si fostul vicepresedinte al Camerei Deputatilor Dan Motreanu, acesta din urma considerat candva favoritul lui Iohannis pentru preluarea sefiei PNL.

Completul de 5 al ICCJ a mentinut sentinta pronuntata la fond prin care George Scutaru, Dan Motreanu si Ana Maria Schaer au fost achitati pentru o inchipuita fapta de spalare de bani. O achitare pronuntata in baza art. 16 alin. 1 lit. a) din Codul de procedura penala - “fapta nu exista”.

DNA a retinut in rechizitoriu faptul ca: ”In cursul anului 2008, o persoana cu functie de conducere in administratia locala – denuntator in prezenta cauza - a pretins si primit de la o alta persoana suma de aproximativ 1 milion euro, cu titlu de mita, in schimbul sprijinirii acestuia din urma in demersurile de punere in posesie cu suprafete de teren aflate pe raza municipiului Buzau. Din suma de 700.000 euro, bani primiti efectiv de persoana denuntatoare, aceasta le-a remis inculpatilor Scutaru George-Adrian si Motreanu Dan Stefan, sumele de 170.000 euro, respectiv 250.000 euro, conform unei intelegeri anterioare. Ambele sume au fost date in acelasi scop, respectiv pentru finantarea campaniei electorale din 2008 (alegeri locale si generale), a candidatilor partidului din care fac parte cele doua persoane ultim mentionate. Pentru a disimula provenienta acestor sume de bani, inculpatii Scutaru George-Adrian, Motreanu Dan Stefan Si Schaer Ana Maria au initiat un mecanism financiar fictiv, folosindu-se de documente justificative ce nu corespund realitatii, prin care suma de 1.213.085 lei a fost transferata, in mai multe transe, din contul societatii administrata de catre aceasta din urma catre o firma care a produs articole de vestimentatie folosite ca materiale in campania electorala”.

Acuzatiile DNA nu au fost sustinute insa de nicio proba, dupa cum a explicat ICCJ. In motivarea deciziei se arata ca inculpatii nu au atribuit un caracter fictiv actiunilor lor, si ca in mod corect instanta de fond a apreciat ca dobandirea materialelor electorale nu are caracter infractional, nefiind dovedita achizitionarea acestora cu sumele de bani pretins remise de la denuntator. Mai mult, Completul de 5 Judecatori retine ca sustinerile DNA din cuprinsul motivelor de apel sunt simple afirmatii in conditiile in care nu au fost confirmate nici macar de catre denuntator.

In decizia de achitare se mai precizeaza ca probele administrate in cauza nu au confirmat remiterea de catre denuntator a banilor, si ca acest lucru a fost sustinut, cu evidente contradictii pe parcursul mai multor declaratii, doar de catre martorul denuntator si de un alt martor. Doar ca declaratia acestuia din urma nu are valoarea unei probe indirecte, aspectele relatate fiind cunoscute din relatarile altei persoane: "Evaluand declaratiile martorului denuntator din cursul judecatii, respectiv urmarire penala, Inalta Curte de Casatie si Justitie, Completul de 5 Judecatori retine existenta unor neconcordante evidente in ceea ce priveste remiterea sumelor de bani inculpatilor C. si A., precum si provenienta, situatia de fapt, prezentata diferit pe parcursul procesului, de catre denuntator, nefiind confirmata de ceilalti martori”.

Iata pasaje din decizia Inaltei Curti, pe care o atasam integral la finalul articolului:

“Se retine ca inculpatii C., A. si B. nu au disimulat, nu au atribuit un caracter fictiv actiunilor lor, in mod corect instanta de fond apreciind ca dobandirea materialelor electorale de la SC V. SRL nu are caracter infractional, nefiind dovedita achizitionarea acestora cu sumele de bani pretins remise de la martorul D..

Se observa, dincolo de orice dubiu ca sumele platite pentru materialele electorale, nu constituie bani dobanditi ca urmare a infractiunii predicat, in realitate provenind din activitati de creditare in numerar catre societati si relatiile
comerciale derulate cu furnizorii de servicii de publicitate, aspecte reliefate de extrasele de cont depuse de Banca Z. dar si de raportul de expertiza intocmit la instanta de fond. (…)

Din perspectiva existentei infractiunii prevazuta de art.13 din Legea nr.78/2000, Inalta Curte – Completul de 5 Judecatori retine ca actul de sesizare a instantei s-a rezumat la sustinerea faptului ca intre inculpatii C., fost deputat E. si fost presedinte al organizatiei E. …., A., fost deputat E. si fost secretar general al E. pe de-o parte si martorul D., prefect al judetului …. la data comiterii faptelor, au existat relatii de subordonare ca efect al apartenentelor politice pe care persoanele implicate le-au avut la un moment dat.

Prin actul de sesizare a instantei nu au fost evidentiate actiuni care sa se circumscrie notiunii de folosire a influentei si autoritatii conferite de functiile de conducere pe care inculpatii le-au detinut si pe care acestia sa le fi exercitat asupra martorului D. in scopul obtinerii unui folos necuvenit.

Asemenea actiuni nu au putut fi decelate nici din situatia de fapt avuta in vedere de organul de urmarire penala anterior ordonantei nr.114/P/24.09.2015 prin care s-a dispus asupra schimbarii incadrarii juridice a faptei de care inculpatul C. a fost acuzat initial, respectiv complicitate la infractiunea de luare de mita, prevazuta de art.48 Cod penal raportat la art.289 Cod penal.

Mai mult, martorul D., audiat in cursul judecarii apelului a aratat ca intre el si inculpati nu existau relatii de subordonare, mentionand ca 'C. era in filiala ...., din care faceam si eu parte, nu pot preciza functia, fie dupa caz de presedinte sau vicepresedinte, intrucat intre noi doi a avut loc o inversare a acestor doua functii, iar A. era secretar general sau secretar general adjunct la E. in acea perioada' .(...)

Inalta Curte – Completul de 5 Judecatori retine ca probele administrate in cauza nu au confirmat pretinsa exercitare a vreuneia dintre actiunile circumscrise elementului material al infractiunii prevazute de art. 13 din Legea nr. 78/2000 de catre inculpatii C. si A., sustinerile din cuprinsul motivelor de apel fiind simple afirmatii in conditiile in care nu au fost confirmate nici macar de catre denuntatorul D..

Inalta Curte – Completul de 5 Judecatori retine ca probele administrate in cauza nu au confirmat remiterea de catre martorul D. a sumei de 700.000 de euro catre inculpatii C. si A., aceasta imprejurare fiind sustinuta, cu evidente contradictii pe parcursul mai multor declaratii, doar de catre martorul denuntator si de catre martorul X., declaratia acestuia din urma avand insa valoare unei probe indirecte, aspectele relatate fiind cunoscute din relatarile lui D..

De asemenea, martorul denuntator nu a prezentat elemente concrete de timp, loc si cuantumul exact al sumelor pretins primite de la martorul Y. si pretins remise lui C. si lui A., in niciuna dintre cele declaratiile date in fata instantei din apel, invocand trecerea timpului.

Insa, in toate declaratiile date a sustinut ca sumele de bani pretins remise catre inculpatii C. si A. au fost predate voluntar, nefiind solicitate de acestia pentru sustinerea campaniei electorale".

* Cititi aici integral decizia Inaltei Curti

foto:adevarul