DNA NU SCAPA DE RUSINEA ACHITARILOR – Dezvaluirile fostului sef DNA Calin Nistor: „Numarul achitarilor nu va scadea substantial nici in urmatoarea perioada, pentru ca stiu ce s-a trimis in judecata, unele cauze nu vor avea nicio sansa sa treaca de filtrul judecatorului... Achitarile sunt cel mai mare rebut profesional pentru un procuror. Trebuie sa ai grija sa stabilesti dincolo de orice dubiu ca exista probe suficiente si legal administrate. Daca n-ai suficiente probe ii dai solutie de clasare”

Scris de: V.B.

02.02.2021 15:34
Vizualizari: 5453

Directia Nationala Anticoruptie n-are nicio sansa sa scape in viitorul apropiat de cea mai grea pata de pe obraz: enorma rata a achitarilor. A spus-o chiar fostul sef interimar al parchetului, Calin Nistor (foto).



Intr-un interviu acordat jurnalistei Sorina Matei la Aleph News vineri, 29 ianuarie 2021, procurorul – iesit la pensie in 15 ianuarie – a subliniat ca DNA va continua sa se confrunte in viitorul apropiat cu o rata uriasa de achitari, din cauza ca procurorii anticoruptie n-au fost in stare sa trimita in instante dosare solide, bazate pe probe-beton. De vina pentru aceste esecuri sunt nu doar anchetatorii, ci si procurorii ierarhic superiori, care nu sunt in stare sa efectueze un control corespunzator asupra rechizitoriilor, a adaugat Nistor Calin, invinovatindu-se implicit inclusiv pe sine, care a condus o buna bucata de vreme Sectia I DNA. Totusi, Calin se poate lauda cu o rata a condamnarilor de 97% in calitate de procuror de caz.

 

Nistor a colaborat bine cu SRI

 

Alt subiect al interviului a vizat protocoalele dintre SRI si PICCJ (implicit dintre SRI si DNA). In acest punct, procurorul Nistor Calin nu doar ca nu a condamnat respectivele documente, dar a si declarat ca, desi nu a participat in echipe mixte DNA-SRI, a avut o colaborare buna atat cu Serviciul Roman de Informatii, cat si cu DIPI (Directia de Informatii si Protectie Interna – fosta Doi si un Sfert). Totusi, Calin si-a amintit cum la inceput, pana in 2008, notele informative ale SRI catre DNA erau simple compuneri de cateva randuri, din care nu aveai ce sa scoti. Abia dupa aceea „calitatea notelor cu informatii a crescut substantial”.

Cand a venit vorba despre mandatele de siguranta nationala (MSN), Calin Nistor a incercat sa bagatelizeze subiectul, nefiind de acord ca a existat o adevarata industrie de MSN-uri si dand de inteles chiar ca masurile de supraveghere dispuse de catre Inalta Curte in baza mandatelor de siguranta nationala nu erau mai intruzive decat cele dispuse prin mandatele obisnuite, de supraveghere tehnica.

In ceea ce priveste Decizia Curtii Constitutionale nr. 51/2016, care a rupt Binomul SRI-DNA, Calin Nistor a dat vina pe Parlament, fiindca n-a fost in stare sa legifereze cum trebuie, lasand in art. 142 alin. 1 din Codul de procedura penala sintagma „alte organe specializate ale statului”, care avea sa fie desfiintata prin decizia CCR mentionata.

Procurorul pune in executare supravegherea tehnica ori poate dispune ca aceasta sa fie efectuata de organul de cercetare penala sau de lucratori specializati din cadrul politiei ori de alte organe specializate ale statului. Acesta era textul pasajului din CPP care a facut obiectul istoricei decizii CCR si care pana atunci ii permisese SRI sa invadeze vietile private ale romanilor.

Alta tema tratata cu lejeritate de catre fostul sef interimar al DNA s-a referit la Centrul National de Interceptare a Comunicatiilor (CNCI), care functioneaza in cadrul SRI si despre care Lumea Justitiei v-a explicat in detaliu de ce functioneaza ilegal (click aici pentru a citi). In schimb, Nistor Calin a marturisit senin ca nu si-a pus niciodata problema legalitatii CNCI.


Prezentam principalele fragmente din interviul lui Calin Nistor (video la final):


Sorina Matei: Sunteti seful cu o rata de condamnari de 97%, ca procuror de caz. Dar ati condus o institutie care are o rata de achitari – cel putin pe 2019 – de 52,3%. Cum se explica lucrurile astea? Adica procurorul functiona, dar institutia nu performa.

Nistor Calin: In 2019, eu nu mai investigam cauze la acel moment, ca sa se reflecte in activitatea Directiei. In acel moment, conduceam interimar Directia Nationala Anticoruptie...

Sorina Matei: Vi se pare normal, ca procuror de caz, ca om care ati condus Directia I, Directia a II-a din DNA... Sectiile – ma rog...

Nistor Calin: Directiile sunt de trista amintire. (n.r. Aluzie la directiile Securitatii, dintre care Directia a VI-a se numea Cercetari penale.)

Sorina Matei: ...mai mult de jumatate din dosarele DNA trimise in instanta sa sfarseasca in achitari? Adica oamenii sa fie nevinovati?

Nistor Calin: Nu mai mult de jumatate. Mai mult de jumatate din numarul de inculpati judecati in acel an.

Sorina Matei: Vi se pare normal?

Nistor Calin: Nu, nu e normal. Si nu e pentru prima data cand spun ca pentru mine achitarile sunt cel mai mare rebut profesional pentru un procuror. Trebuie sa ai grija, la momentul in care formulezi acuzatii si trimiti o persoana in judecata, sa stabilesti dincolo de orice dubiu ca exista probe suficiente si legal administrate care sa impuna trimiterea in judecata a acelei persoane. Pentru ca trimiterea in judecata a unei persoane are consecinte grave asupra acelei persoane. Sunt persoane care sunt suspendate din functie (daca ne referim la magistrati), sunt persoane care poate isi pierd locul de munca odata trimise in judecata. De aceea, trebuie sa cantaresti foarte bine la momentul trimiterii in judecata, astfel incat solutia in final sa fie una de condamnare. Daca n-ai suficiente probe, asta e: nu-l trimiti, ii dai solutie de clasare... L-oi prinde altadata.

De ce s-a ajuns la acel procent in acel an? Si, din pacate, eu spun ca numarul achitarilor nu va scadea substantial nici in urmatoarea perioada de timp, pentru ca stiu ce s-a trimis in judecata, stiu ca unele cauze nu vor avea nicio sansa sa treaca de filtrul judecatorului. De-aia, e bine sa existe un control ierarhic eficient. Pentru ca, asa cum e structurat Ministerul Public, pe structura piramidala, si rolul sefului e acela ca, la un moment dat, daca e cazul, sa infirme o solutie daca acea solutie este nelegala...

Sorina Matei: Nu v-au spus procurorii ca tineti cu penalii?

Nistor Calin: In primul rand, atunci cand exerciti functia de procuror ierarhic, trebuie sa exerciti un control ierarhic eficient. Pentru ca ajungem la situatii de natura celor 52 de procente. Spre exemplu: in Marea Britanie, Irlanda, procentul de achitari in cazuri de coruptie e undeva intre 7 si 9%. In Germania, pe la 2%. In Franta, e undeva intre 6 si 7%. In Italia, e ceva mai mare (10-15%). Eu cred ca in cazurile de coruptie, un procent de achitari intre 10 si 12% este un procent rezonabil, avand in vedere dificultatea acestor cauze: dificultatea de investigat, dificultatea de probat aceste cauze. Asta ar fi un procent rezonabil. Ce depaseste acel procent...

Si daca nu cumva este cauza vreunei dezincriminari (cum au mai fost situatii), procentele mari ar trebui sa ne ingrijoreze si ar trebui luate masuri in consecinta.

(...)

Sorina Matei: Ati avut niste protocoale de colaborare... Nu numai DNA; toate parchetele au avut procotoale de colaborare cu Serviciul Roman de Informatii. Nu stiu daca ati vazut o initiativa legislativa care a trecut tacit de Camera Deputatilor (este in Senat), in care se arata ca datele din mandatele de siguranta nationala ar trebui sa fie din nou probe in dosarele penale. Si vorbim de mandatele cerute in dosarele DNA. Ati vazut: cand pica un dosar in instanta, o anumita parte a presei spune: 'Dosarul a picat in instanta din cauza CCR, care CCR a decis ca datele din mandate nu mai sunt probe in dosarele de coruptie ale DNA'. Si ma refer aici la modificarea Legii 51/1991.

Dumneavoastra ati fost conducatorul structurii de securitate a Directiei Nationale Anticoruptie. Dumneavoastra aveati acces la informatiile clasificate, care veneau de la...

Nistor Calin: Toti procurorii au acces la informatii clasificate.

Sorina Matei: Si cu ce se ocupa structura de securitate?

Nistor Calin: Structura de securitate – introdusa prin Legea 182/2002 – exista in toate institutiile publice, nu numai in parchete. Orice institutie publica are o structura de securitate. Practic, structura de securitate la nivelul parchetului este condusa (asa spune legea) de unul din adjuncti (ca si la ICCJ). Iar noi ne ocupam, practic, cu gestionarea acestor informatii, avizarea personalului care necesita acces la informatii clasificate...

Sorina Matei: Adica ce vedeati dumneavoastra atat de secret si nu vedea un procuror de caz?

Nistor Calin: Toata corespondenta clasificata venea la seful institutiei sau la unul din adjuncti. Daca nu era seful institutiei, mapa de documente clasificate o face unul din adjuncti, din dispozitia procurorului-sef.

Sorina Matei: A avut-o si domnul Iacob?

Nistor Calin: Bineinteles.

Sorina Matei: Interesant.

Nistor Calin: Dar informatia era directionata catre un procuror, in esenta.

Sorina Matei: Si va veneau informatii pretioase de la SRI, in principal.

Nistor Calin: Au fost si informatii bune, de valorificat in cauze penale.

Sorina Matei: Pentru ca imi aduc aminte o alta epoca a DNA, in care chiar domnul Morar spunea (stiti ca dansul a avut o relatie mai complicata cu Serviciul Roman de Informatii), chiar in interviuri spunea ca datele de la SRI, multe sunt povesti. Adica nu sunt probe.

Nistor Calin: A fost o perioada cand erau. Si eu, pe la inceputuri (si vorbim de anul 2006), am vazut o nota – cred ca avea trei randuri, nu intelegeai nimic din ea, n-aveai ce valorifica. E adevarat ca – cred ca dupa anul 2008 – calitatea notelor cu informatii a crescut substantial.

Sorina Matei: Si v-a ajutat pe dumneavoastra in dosare. Ca a inceput o industrie a mandatelor de siguranta nationala.

Nistor Calin: DNA n-a avut, nu are nicio atributie pe mandatele de siguranta nationala. DNA nu este implicat in procedura de emitere a mandatelor.

Sorina Matei: Stiu, dar dumneavoastra va foloseati de ele. Mandatele de siguranta nationala se regaseau in dosarele DNA. Chiar daca procurorul-sef DNA nu da semnatura, da Procurorul General, cere SRI sau celelalte servicii de informatii si, practic, semnatura pe mandat este a unuia dintre cei trei judecatori de la ICCJ. Dar datele din mandate erau in dosarele DNA.

Nistor Calin: Ne foloseam de acele mandate in masura in care erau declasificate de catre Inalta Curte de Casatie, Parchetul General – depinde care anume documente din cadrul procedurii de obtinere a mandatului era necesar in acea cauza.

Sorina Matei: Exista mai multe decizii CCR. In ultima, practic, le-a picat Legea 51/1991. Credeti ca ar trebui sa se revina asupra acelei industrii de mandate de siguranta nationala?

Nistor Calin: Legat de o industrie a mandatelor de siguranta nationala: eu nu am astfel de elemente. Intrebati la Parchetul General!

Sorina Matei: Sunt date de la ICCJ si chiar de la SRI. Peste 26.000 (n.r. de mandate de siguranta nationala).

Nistor Calin: Eu cred ca, avand in vedere toate deciziile Curtii Constitutionale (si nu raportarea doar la ultima decizie a Curtii Constitutionale – cea care vorbeste la un moment dat ca ar trebui sa existe o posibilitate de contestare a mandatului la judecator), daca te uiti cu atentie pe toate deciziile Curtii... Pentru ca, probabil, intr-un eventual control de constitutionalitate, Curtea se va raporta la toate deciziile. Este foarte greu de revenit la discutiile anterioare, avand in vedere deciziile Curtii.

Sorina Matei: Credeti ca Decizia 51/2016, de rupere a Binomului, a fost o decizie gresita a Curtii Constitutionale?

Nistor Calin: Prin Decizia 51, cred ca a fost declarata neconstitutionala o sintagma din art. 142 (n.r. din Codul de procedura penala), care vorbea de 'alte organe specializate ale statului'. Cred ca aia a fost o exprimare neinspirata a celor care au faurit Codul de procedura penala.

Sorina Matei: Da, dar a fost portita prin care...

Nistor Calin: N-a fost nicio portita. A fost o prostie a legiuitorului la acel moment, pentru ca acea sintagma nu se regaseste definita...

Sorina Matei: 'Alte organe ale statului' era o sintagma prin care serviciile de informatii au inteles sa faca si cercetare penala.

Nistor Calin: Nu stiu ce au inteles serviciile de informatii, dar acea sintagma nu se regasea definita prin niciun act normativ.

Sorina Matei: Pai, asta e schepsisul: lucruri cat mai laxe, ca sa poata sa cuprinda tot.

Nistor Calin: Acum sa nu discutam de un schepsis. Poate ca a fost o prostie, pur si simplu. Poate ca daca era definita in mod corect, s-ar putea ca textul sa nu fi fost neconstitutional, asa cum e situatia de la vechiul text din Codul de procedura penala anterior. Dispozitiile art. 91/1 si urmatoarele din vechiul Cod de procedura penala au fost contestate la Curtea Constitutionala si au trecut de controlul de constitutionalitate in mai multe situatii. Imprejurarea ca introduci o sintagma nefericita...

Sorina Matei: Si credeti ca sintagma aia a aparut absolut intamplator?

Nistor Calin: Nu; a fost o prostie.

Sorina Matei: Da, dar e o prostie care a generat implicarea serviciilor in cercetarea penala, care a dus la protocoale...

Nistor Calin: Dar pana atunci interceptarile cine le facea? Nu le facea tot Serviciul Roman de Informatii? A avut vreo alta structura din Romania centru de interceptari? Nu.

Sorina Matei: Eu va intreb altfel: e Centrul de Interceptari al SRI legal?

Nistor Calin: Nu m-a interesat sa studiez acest aspect.

Sorina Matei: Pai, dumneavoastra beneficiati de interceptari. Nu v-a interesat daca mecanismul ala este legal?

Nistor Calin: Dar politicienii nu stiau ca Serviciul Roman de Informatii este structura-suport pentru interceptari? Au aflat in anul 2019?

Sorina Matei: Ce inseamna un mandat de siguranta nationala? Adica fata de o interceptare. Este doar o interceptare?

Nistor Calin: Pot fi mai multe metode de supraveghere.

Sorina Matei: Ce presupune un mandat? Cat de intruziv e?

Nistor Calin: Presupune ascultarea si interceptarea convorbirilor telefonice, supraveghere... Sunt toate activitatile care sunt prevazute si pentru mandatul emis in cauzele aflate la investigatia procurorului. Sunt aceleasi masuri.

Sorina Matei: Incheierile – adica motivatia... Dumneavoastra ati vazut vreodata in cariera motivatia vreunui judecator, prin care a emis un mandat de siguranta nationala?

Nistor Calin: N-am avut acces la incheieri niciodata.

Sorina Matei: N-a vazut nimeni aceste incheieri. Sunt clasificate. Vi se pare normal ca intr-o industrie de mandate de siguranta nationala, nimeni sa nu stie de ce judecatorul a aprobat un mandat de siguranta nationala?

Nistor Calin: Daca n-am vazut o astfel de incheiere, habar n-am ce scrie prin ea.

Sorina Matei: Aici nu va cred.

Nistor Calin: Acele incheieri au regim clasificat. Imprejurarea ca eu aveam acces la informatii clasificate, asta nu-mi da dreptul sa merg sa cotrobai prin arhiva altei institutii care detine informatii clasificate. Legea este constituita pe baza principiului necesitatii de a cunoaste. Emitentul (ICCJ) stabileste cine are acces la acea informatie. Eu nu pot merge sa vad ce e trecut prin incheierea aia.

Sorina Matei: Asta este cutia Pandorei la ICCJ. Daca deschizi incheierile, Doamne, fereste ce am putea gasi acolo!

Nistor Calin: Invitati pe cineva de la ICCJ sau Parchetul General, sa va lamureasca! E un domeniu pe care nu-l stapanesc foarte bine.

Sorina Matei: Cate persoane sunt pe un mandat de siguranta nationala?

Nistor Calin: Poate fi o persoana, pot fi mai multe.

Sorina Matei: Mai multe – cat?

Nistor Calin: Nu e o limita prin lege stabilita.

Sorina Matei: Pot fi 20? Pot fi 100?

Nistor Calin: Pot fi si douazeci. O suta nu stiu sa fi existat vreodata in mandatele care au ajuns la noi (n.r. la DNA) la un moment dat. Eu n-am vazut mandat cu 100 de persoane.

Sorina Matei: Considerati ca aceste date din mandate pot fi din nou probe in dosarele penale, in ciuda deciziilor Curtii Constitutionale?

Nistor Calin: Am discutat si se propaga tot timpul in spatiul public notiunea de 'mijloace de proba'. Mijlocul de proba, in cazul mandatului de supraveghere, este procesul-verbal prin care se redau activitatile efectuate in baza autorizatiei emise de judecator. Iar mijlocul de proba pe procedura penala romana il intocmeste procurorul sau ofiterul de politie judiciara.

S-a tot discutat ca Serviciul Roman de Informatii ar fi facut acte de urmarire penala in dosare. A fost un control al Inspectiei [Judiciare]. Inspectia n-a reusit sa identifice niciodata vreun inscris din care sa rezulte ca Serviciul Roman de Informatii ar fi facut...

Sorina Matei: Dar au fost echipe mixte?

Nistor Calin: Echipe mixte in ce sens?

Sorina Matei: Una de la DNA si una de la SRI.

Nistor Calin: Protocolul vorbea de acele echipe mixte. Eu n-am participat in vreo echipa mixta, dar eu am lucrat cu Serviciul Roman de Informatii in cauzele mele.

Sorina Matei: Cu cine ati lucrat mai bine: Cu SRI sau cu DIPI?

Nistor Calin: Eu am lucrat cu toata lumea bine.


* Vedeti aici interviul integral acordat de fostul sef interimar al DNA Calin Nistor

Comentarii

# coco date 2 February 2021 16:27 +2

Inca o dovada ca DNA e plin de securisti borati.

# Gilu date 3 February 2021 08:00 +2

Tinta nu era fapta săvârșită,ci omul indicat de către păpușari...Păi,asta era profesia voastră,de detectivi in loc de apărători ai legii? Ati compromis profesia si acum beneficiați de pensii babane! Trai,neneaca pe banii proștilor...

# justitiarul date 3 February 2021 10:04 0

Ar fi bine sa spuna cate nenorociri a pastorit la sectia de ,,paraditori'' Arges, care sub comanda lui au fost nenorociti o gramada de oameni. Culoarul operativ din justitia Pitesti este de studiat ca si caz.....dar de cine...poate de justitia divina.

# Paraditul date 12 February 2021 10:35 0

Asta mai are tupeu sa vorbeasca dupa ce-a facut in Arges..Stau bine mersi si comenteaza acum dupa ce-au neneorocit familii si cariere. Cine plateste pentru milioanele de euro cheltuiti cu ascultari, filaje si alte nebunii , care la sfarsit duc la NU EXISTA FAPTA.

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

ATENTIE

Mesajele cu continut indecent nu vor fi postate.

Inainte de a posta, cititi regulamentul: Termeni legali si Conditii