DNA, RUPTA IN BUCATI – Iata cum a obtinut avocatul Eugen Iordachescu achitarea definitiva a ex-primarului de Miercurea Ciuc Robert Raduly in dosarul de abuz in serviciu in care DNA l-a defilat in catuse: „Nu exista prejudiciu patrimonial... Nu se spune care sunt drepturile sau interesele afectate... Martorii nu imputa ca primarul ar fi facut presiuni asupra lor... Constrangerea a fost exercitata de procuror asupra martorilor. Urmariti inregistrarile video de la urmarirea penala”

Scris de: Valentin BUSUIOC

01.11.2020 13:28
Vizualizari: 3867

Rechizitoriul prin care Directia Nationala Anticoruptie l-a trimis in judecata pe Robert Raduly (foto 1), fostul primar al municipiului Miercurea Ciuc, s-a dovedit o scribalitura plina de ineptii, care s-a facut tandari in instanta, generand achitari atat la fond, cat si la apel. Si cu atat mai dramatica este situatia, cu cat Raduly a fost defilat in catuse, alaturi de Domokos Szoke (viceprimarul din acel moment – foto 3), parchetul retinandu-i pentru 24 de ore pe cei doi in 2015. Si viceprimarul a primit achitari pe linie, deopotriva in prima instanta si in a doua, in temeiul art. 16 alin. 1 lit. b Cod procedura penala: „fapta nu este prevazuta de legea penala ori nu a fost savarsita cu vinovatia prevazuta de lege”.



Lumea Justitiei va prezinta pledoaria prin care reputatul avocat Eugen Iordachescu (foto 2) a obtinut la 21 octombrie 2020, din partea Curtii de Apel Targu Mures, mentinerea achitarii dispuse de catre Tribunalul Mures fata de fostul edil. La fond, Tribunalul Mures dispusese achitarea ex-primarului in 22 octombrie 2019. Autorul rizibilului rechizitoriu a fost procurorul Marcel Sandu, de la DNA Central, iar confirmarea a venit din partea sefului Sectiei I DNA de la acea vreme, procurorul Gheorghe Popovici (vezi facsimil).

 



Iata mai intai minuta hotararii nr. 422/2020 pronuntate de catre judecatorii Lucian Ghiban si Daniel Cristian Ursulescu de la CA Targu Mures in dosarul nr. 822/96/2015:


Respinge, ca nefondat apelul formulat de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie – Serviciul Teritorial Targu Mures impotriva sentintei penale nr. 106 din 22 octombrie 2019, pronuntata de Tribunalul Mures, in dosarul nr. 822/96/2015.

In baza art. 275 alin. 6 Cod procedura penala, suma de 400 lei reprezentand contravaloarea onorariului partial al avocatului desemnat din oficiu in favoarea inculpatului intimat Raduly Robert Kalman (delegatia avocatiala din oficiu nr. 1616/2020) ramane in sarcina statului si se avanseaza din fondul special al Ministerului Justitiei, in favoarea Baroului Mures.

In baza art. 273 Cod procedura penala, suma de 516 lei, cu titlu de cheltuieli ocazionate cu prezenta martorului Koncsag Karoly (date) la Curtea de Apel Targu Mures, va fi achitata de Ministerul Justitiei martorului Koncsag Karoly.

In baza art. 275 alin. 3 Cod procedura, cheltuielile judiciare avansate in apel raman in sarcina statului. Definitiva. Pronuntata in sedinta publica azi 21 octombrie 2020”.


Redam si minuta sentintei nr. 106/2019, pronuntate de catre judecatoarea Erzsebet Petka de la Tribunalul Mures:


In baza art. 396 alin. 1 si 5, art. 16 alin. 1 lit. b) Cod procedura penala, achita pe inculpatul RADULY ROBERT-KALMAN (cu datele pers.), de sub acuza savarsirii infractiunilor de:

- abuz in serviciu, prevazuta de art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin. 1 Cod penal;

- conflict de interese, prevazuta de art. 301 alin. 1 Cod penal;

- abuz in serviciu, prevazuta de art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal;

- abuz in serviciu, prevazuta de art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin. 1 Cod penal.

In baza art. 396 alin. 1 si 5, art. 16 alin. 1 lit. b) Cod procedura penala, achita pe inculpatul SZOKE DOMOKOS (cu datele pers.), de sub acuza savarsirii infractiunilor de:

- abuz in serviciu, prevazuta de art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin. 1 Cod penal;

- instigare la fals material in inscrisuri oficiale, prevazuta de art. 47, raportat la art. 320 alin. 1 si 2 Cod penal;

- abuz in serviciu, prevazuta de art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal;

- abuz in serviciu, prevazuta de art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal;

- abuz in serviciu, prevazuta de art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin. 1 Cod penal.

Revoca masura sechestrului asigurator, dispusa prin ordonanta din 9 iunie 2015, emisa de procurorul din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – DNA - Sectia de combatere a coruptiei, in dosarul nr. 127/P/2014, si aplicata prin procesul-verbal din 11 iunie 2015, intocmit de ofiterul de politie judiciara, asupra imobilului format din teren intravilan si casa de locuit, situat in Miercurea Ciuc, str. Tas Vezer, nr. 12, jud. Harghita, aflat in proprietatea inculpatului Szoke Domokos in cota de 1/2.

Revoca masura sechestrului asigurator, dispusa prin ordonanta din 9 iunie 2015, emisa de procurorul din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – DNA – Sectia de combatere a coruptiei, in dosarul nr. 127/P/2014, si aplicata prin procesul-verbal din 9 iunie 2015, intocmit de ofiterul de politie judiciara, asupra urmatoarelor imobile:

- apartament situat in Miercurea Ciuc, str. Inimii, nr. 6, sc. A, ap. 25, jud. Harghita, aflat in proprietatea minorei Raduly Reka;

- apartament situat in Miercurea Ciuc, str. Pietii, nr. 7, sc. D, ap. 12, jud. Harghita, aflat in proprietatea numitului Raduly Robert;

- apartament situat in Miercurea Ciuc, str. Pietii, nr. 7, sc. D, ap. 11, jud. Harghita, aflat in proprietatea numitului Raduly Csongor.

In baza art. 275 alin. 3 Cod procedura penala, cheltuielile judiciare raman in sarcina statului. Cu drept de apel in 10 zile de la comunicare. Pronuntata in sedinta publica din 22 octombrie 2019”.

 

Mentionam ca initial DNA ii trimisese cauza Tribunalului Harghita, insa tot parchetul a cerut stramutarea cauzei. In 29 februarie 2016, Tribunalul Harghita a trimis dosarul la Tribunalul Mures.


Jalnica incropeala a DNA


Pentru inceput, amintim ca la 30 aprilie 2015, DNA a anuntat retinerea primarului Robert-Kalman Raduly si a viceprimarului Domokos Szoke, acuzati in principal de abuz in serviciu in legatura cu reabilitarea unei cladiri a Universitatii Sapientia (cea mai mare universitate maghiara privata din Romania). De asemenea, cauza viza un contract de inchiriere incheiat intre primarie si un om de afaceri, in legatura cu un spatiu comercial al municipalitatii, precum si o licitatie legata de amenajarea unei zone verzi.

Dar cea mai ridicola dintre acuzatii – prezentata pe un ton la fel de sforaitor precum celelalte, asa cum veti citi in comunicatul de la final – suna in felul urmator: „In perioada 2014 - 2015, inculpatii Raduly Robert-Kalman si Szoke Domokos au folosit cate un autoturism de serviciu, din dotarea primariei, pentru a se deplasa strict in interes personal, de la domiciliul lor din Miercurea Ciuc, in diferite locatii din tara. Cheltuielile cu combustibilul, imputate Primariei Mun. Miercurea Ciuc, constituie prejudiciu material cauzat institutiei publice”.

Inainte sa va prezentam concluziile scrise depuse de catre maestrul Eugen Iordachescu, mentionam ca rechizitoriul DNA a scartait inca de la inceput, judecatorii de drepturi si libertati respingand imediat cererea parchetului de arestare preventiva a primarului si a viceprimarului, trimitandu-i in schimb pe politicieni in arest la domiciliu.


Repetentii procuraturii


Dupa cum veti vedea mai jos, pledoaria maestrului Iordachescu a fost una devastatoare, avocatul facand praf si pulbere rechizitoriul DNA si demonstrand, punct cu punct, caracterul delirant al acuzatiilor.

In primul rand, Eugen Iordachescu a dovedit faptul ca parchetul anticoruptie nu a putut demonstra in niciun fel existenta vreunui prejudiciu, necesara sustinerii acuzatiei de abuz in serviciu. In al doilea rand, acuzarea nu a fost in stare sa indice concret ce drepturi sau interese au fost afectate prin asa-zisele infractiuni. Ca si cum nu ar fi fost de ajuns, cei despre care DNA sustine ca au fost supusi unor constrangeri din partea primarului Raduly au suferit, in realitate, presiuni din partea procurorului DNA, in timpul urmaririi penale, fapt ce reiese din inregistrarile audierilor, a mentionat aparatorul fostului edil.

Cat priveste asa-zisul prejudiciu pe care primarul l-ar fi cauzat prin folosirea automobilului primariei in scop personal, de fapt era vorba despre deplasarea unor sportivi la o competitie, edilul evitand cheltuieli suplimentare din partea municipalitatii.

Nu incheiem inainte sa remarcam ca si aici Directia Nationala Anticoruptie a fost prinsa cu o magarie des intalnita de-a lungul ultimului deceniu si jumatate cand parchetul a paradit diversi (vice)primari si (vice)presedinti de consilii judetene: DNA le-a pus acestora in carca o serie de presupuse nereguli despre care, de fapt, existau indicii ca fusesera comise de catre oameni din subordinea lor, fara ca edilii sa aiba cunostinta despre ele.


Prezentam principalul pasaj din concluziile avocatului Eugen Iordachescu in fata CA Targu Mures:


Apreciem apelul declarat in cauza ca fiind nefondat.

I. Cu privire la infractiunile de abuz in serviciu si conflict de interese, in legatura cu aprobarea autorizatiei de construire pentru Universitatea Sapientia

Potrivit acuzarii, faptele inculpatului Raduly Robert Kalman de a indeplini in mod defectuos atributiile de serviciu in legatura cu emiterea autorizatiei de construire, cu luarea in calcul a unei documentatii incomplete si care a emis un act prin care s-au obtinut foloase patrimoniale pentru Universitate intrunesc elementele constitutive ale infractiunii de:

1. Abuz in serviciu, daca functionarul a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit – art. 13/2 din Legea nr 78/2000 raportat la art. 217 alin. (1) Cod Pen.

2. Conflict de interese, prevazuta de art. 301 alin. (1) Cod Pen.

Cu privire la infractiunea de abuz in serviciu, conditiile de tipicitate nu sunt indeplinite din urmatoarele ratiuni:

A. Lipsa unui folos pentru sine sau pentru altul

Initial, in privinta acestei infractiuni, s-a plecat de la ideea ca Universitatea nu a achitat taxele aferente emiterii autorizatiei de construire de aprox. 80.000 lei, fiind prejudiciat in acest mod bugetul local si s-a realizat in acest fel un folos necuvenit pentru Universitate.

Inca de pe parcursul urmaririi penale s-a facut dovada ca o astfel de taxa nu trebuie achitata, intrucat unitatile de invatamant sunt scutite prin lege de la plata unor astfel de taxe. In acest context, procurorul in rechizitoriu a renuntat la sustinerea unei astfel de teze.

Potrivit rechizitoriului, pentru justificarea existentei unui folos patrimonial pentru sine sau pentru altul s-a recurs la un artificiu: procurorul sustine ca folosul patrimonial consta in „cheltuirea la termen (pana in aprilie 2015) a fondurilor ce au fost atribuite Universitatii pentru reabilitare si extinderea sediului” – fila 27 din Rechizitoriu.

Pentru a fi indeplinite conditiile de tipicitate ale infractiunii prevazute de art. 13/2 al Legii 78/2000, folosul patrimonial trebuie sa fie injust.

Insa este greu de inteles cum a stabilit procurorul ca sumele de bani pentru reabilitare sunt obtinute injust, in contextul in care ele au fost atribuite de o alta entitate, respectiv de catre Fundatia Sapientia. Pe de alta parte, este la fel de greu de inteles cum poate reprezenta cheltuirea unor sume obtinerea de foloase patrimoniale.

Or, reprezentantii Universitatii Sapientia, audiati in cauza de catre instanta, au aratat faptul ca nu ar fi pierdut fondurile respective daca nu le-ar fi cheltuit pana in luna aprilie 2015. Astfel, este evident faptul ca sub aspectul elementelor constitutive ale infractiunii de abuz in serviciu, prevazuta de art. 13/2, nu este indeplinita conditia de tipicitate privind necesitatea obtinerii unui folos patrimonial injust pentru sine sau pentru altul.

B. Existenta unui prejudiciu material sau a unei vatamari a drepturilor sau intereselor altora

Nici aceasta conditie de tipicitate nu este indeplinita, intrucat:

1. In mod evident, nu exista niciun prejudiciu patrimonial pentru nimeni – nici pentru Primarie, nici pentru Parohia Sf. Apostoli Petru si Pavel, nici pentru o alta persoana.

2. Teza acuzarii a fost aceea ca au fost vatamate interesele legitime ale Bisericii Ortodoxe Sf. Apostoli Petru si Pavel. De remarcat insa ca aceste drepturi si interese legitime sunt invocate la modul general, fara a fi individualizate in vreun fel. Nicaieri pe parcursul actelor de urmarire penala sau a rechizitoriului nu ni se spune care sunt drepturile sau interesele afectate.

De altfel, Biserica Ortodoxa nu a invocat incalcarea vreunui drept si interes, a aratat ca nu doreste sa participe in proces ca persoana vatamata si ca nu a suferit niciun prejudiciu. Aceasta pozitie procesuala a fost constanta atat pe parcursul urmaririi penale, cat si a judecatii in fond. Ca atare, raportat la aceste considerente, este evident ca in cauza nu exista vreo vatamare patrimoniala sau de alta natura a Bisericii Ortodoxe, situatie in care nici aceasta conditie de tipicitate nu este indeplinita.

C. In ceea ce priveste incalcarea atributiilor de serviciu, probatiunea administrata pana in acest moment infirma teza acuzarii cu privire la existenta acestei infractiuni.

La momentul semnarii autorizatiei de construire de catre primarul Raduly Robert Kalman, aceasta autorizatie era semnata de catre toate celelalte persoane cu atributii in domeniul urbanismului din cadrul Primariei.

1. Astfel, arhitectul sef, unica autoritate din domeniul urbanismului in cadrul U.A.T., semnase autorizatia. Din acest punct de vedere, in ceea ce priveste conditiile tehnice si de urbanism, prin semnare, arhitectul sef a dat girul lucrarilor. Relevanta din acest punct de vedere este declaratia martorului Albert Sandor, audiat nemijlocit de catre instanta.

2. De asemenea, la momentul semnarii autorizatiei de catre primar, aceasta purta semnatura secretarului municipiului, ceea ce inseamna ca sub aspectul legalitatii, secretarul municipiului a facut controlul de legalitate. Ca atare, atata vreme cat autorizatia a fost semnata de arhitectul sef si de secretar, fiind verificata sub aspectele tehnice si de urbanism, dar si sub aspectul legalitatii, primarul trebuia sa verifice doar conditiile de forma, anterior semnarii. Pe de alta parte, atata vreme cat aparatul de lucru al primarului, indeplinindu-si atributiile de serviciu, si-a dat acordul pentru lucrari, nu existau motive ca primarul sa nu semneze autorizatia.

De remarcat faptul ca desi se invoca nelegalitatea autorizatiei de construire, aceasta isi produce efectele si la acest moment si nu a fost contestata de catre nimeni: nici de vecini, nici de cetatenii municipiului, nici de alte persoane interesate (Directia de Cultura, Ministerul Mediului). Or, din punctul nostru de vedere, am fi putut discuta despre elementele constitutive ale vreunei infractiuni si despre o eventuala raspundere penala in situatia in care, anterior, o instanta de judecata ar fi constatat nelegalitatea emiterii acesteia. Doar atunci cred ca s-ar fi putut pune problema verificarii raspunderii din punct de vedere penal al celor care au gresit cu privire la emiterea autorizatiei.

Intr-o alta ordine de idei, aspectele cu privire la modalitatea de emitere a avizului din partea Directiei de Cultura Harghita nu il privesc pe Raduly Robert. Un astfel de aviz a fost dat de catre cei abilitati – o spune chiar procurorul in rechizitoriu, la fila 30. Faptul ca avizul este partial, ca e conditionat si ca a fost dat la presiunile Ministerului Culturii sunt aspecte care nu il privesc pe Raduly Robert.

Toate chestiunile invocate de catre reprezentantul Directiei de Cultura sunt chestiuni tehnice care nu il privesc pe Raduly Robert si pe care nu avea el, ca primar, cum sa le cenzureze. Or, din acest punct de vedere, este evident ca acuzarea transfera raspunderea functionarilor din cadrul Directiei de Cultura in sarcina primarului, din dorinta de a da consistenta faptelor. Din punctul nostru de vedere raportat cel putin la argumentele mai sus prezentate, apreciem ca lipseste latura obiectiva si subiectiva a infractiunii de abuz in serviciu.

Cu privire la latura obiectiva, probele administrate nu sunt in masura sa demonstreze ca primarul Raduly Robert Kalman si-a incalcat atributiile de serviciu in emiterea autorizatiei. Daca cineva si-a incalcat atributiile de serviciu, aceia au fost functionarii din cadrul Directiei de Cultura (Bakos Laszlo – director si Mihali Zita – consilier), intrucat ei au emis avizul.

In egala masura, probele nu demonstreaza ca primarul Raduly Robert Kalman ar fi actionat cu vinovatia ceruta de lege, respectiv intentia directa. Niciunul dintre martori nu imputa ca asupra lor s-ar fi facut presiuni de catre primar pentru emiterea autorizatiei asa cum afirma procurorul care retine chiar o stare de constrangere asupra arhitectilor. In mod evident, o astfel de stare de constrangere nu exista. Daca discutam de o eventuala constrangere, din punctul nostru de vedere, aceasta a fost exercitata de catre procuror asupra martorilor audiati cu privire la aceste aspecte. Este suficient doar sa se urmareasca inregistrarile video din faza de urmarire penala cu privire la audierea martorilor.

Concluzionand, afirmam cu certitudine faptul ca semnarea autorizatiei de construire pentru Universitatea Sapientia nu intra in sfera ilicitului penal, nefiind intrunite conditiile de tipicitate ale infractiunii de abuz in serviciu cu incadrarea juridica data de procuror.

Nu exista:

1. Prejudiciu patrimonial sau incalcarea drepturilor si intereselor legitime ale vreunei persoane fizice/juridice;

2. Folos injust obtinut de primar sau de alta persoana;

3. Exercitare defectuoasa a atributiilor de serviciu raportat la semnarea autorizatiei;

4. Intentie infractionala.

In aceste conditii, raportat la dispozitiile art. 16 lit. b) Cod proc. pen., solutia instantei de fond este corecta, intrucat fapta nu este prevazuta de legea penala si nu a fost comisa cu vinovatia prevazuta de lege.

Cu privire la infractiunea de conflict de interese prevazuta de art. 301 alin. (1) Cod Pen.

Fata de reglementarea infractiunii de conflict de interese prevazuta de art. 301 alin. (1) Cod Pen., avuta in vedere la momentul trimiterii in judecata, prin Legea 193/2017 de modificare a Codului Penal, norma de incriminare a suferit modificari esentiale. Ca atare, apreciem ca raportat la art. 5 Cod Pen., legea penala mai favorabila consta in modificarea adusa conflictului de interese prin Legea 193/2017.

La acest moment, dispozitiile art. 301 alin. (1) Cod Pen., au urmatoarea reglementare: constituie infractiune „fapta functionarului public care in exercitarea atributiilor de serviciu, a indeplinit un act prin care s-a obtinut un folos patrimonial pentru sine, pentru sotul sau, pentru o ruda sau un afin pana la gradul II inclusiv.” Or, in mod evident, prin semnarea autorizatiei de construire pentru Universitatea Sapientia nu s-a obtinut vreun folos patrimonial pentru primar, sotul sau sau vreo ruda sau afin.

Ca atare, la acest moment, faptele imputate de acuzare nu indeplinesc conditiile de tipicitate ale normei de incriminare de la conflictul de interese. Astfel, solutia de achitare pronuntata de instanta de fond este legala si temeinica, prin raportare la art. 16 alin. (1) lit. b) – fapta nu e prevazuta de legea penala, cu referire si la dispozitiile art. 5 Cod Pen. cu privire la legea penala mai favorabila, respectiv Legea 193/2017.

II. Infractiunea de abuz in serviciu in legatura cu incheierea contractului cu SC TOPOSERVICE S.A.

In rechizitoriu se retine ca „faptele inculpatilor care in perioada 2007-2011 au aprobat plati nejustificate catre TOPOSERVICE SA, in lipsa receptiei legale a lucrarilor de cadastru general, intrunesc elementele constitutive ale infractiunii de abuz in serviciu, prevazuta de art. 13/2 L. 78/2000”. Prejudiciul retinut este de aproximativ 900.000 lei.

In esenta insa, lucrurile sunt foarte simple. In ianuarie 2006, dupa o procedura de achizitie publica necontestata de nimeni, s-a incheiat contractul nr. 1/2006 intre Primarie si TopoService. Obiectul contractului era cadastrul pentru intravilanul Miercurea Ciuc. Lucrarile trebuiau finalizate in termen de un an (2006), iar plata se facea esalonat in 4 ani (2006-2009).

Prin actul aditional nr. 1/decembrie 2006, partile au prelungit perioada contractuala de efectuare a lucrarilor pana in martie 2007.

Prin actul aditional nr. 2/iulie 2009, s-a extins obiectul contractului si cu privire la extravilanul localitatii Miercurea Ciuc.

Prin actul aditional nr. 3/decembrie 2009, s-a prelungit termenul de predare a lucrarilor pana la finalul anului 2010.

Contractul si actele aditionale se gasesc in vol. II, UP, f. 63-75. In niciunul din aceste contracte si acte aditionale OCPI Harghita nu apare ca parte. In schimb, in luna iunie 2010, intre ANCPI si U.A.T. Miercurea-Ciuc se incheie un protocol de colaborare privind realizarea cadastrului general (vol. II, UP, fila 78). Cu toate acestea, platile pentru lucrarile de cadastru efectuate de catre TopoService nu sunt conditionate de avizarea si receptionarea lucrarilor de catre OCPI, cum sustine in mod eronat acuzarea.

Conform art. 9.4 din contract, „Garantia de buna executie se elibereaza in termen de 14 zile de la receptia finala a prestatiei. Procesul-verbal de receptie emis de OCPI este documentul legal in baza caruia se face restituirea garantiei de buna executie.” Practic, conform contractului, realizarea platii pentru lucrarile efectuate nu era conditionata de vreun aviz sau vreo receptie din partea OCPI. Ca atare, atata vreme cat documentatiile cadastrale au fost realizate faptic de catre TopoService si au fost predate Primariei, nu se poate sustine ca platile s-au facut in mod ilegal.

Fiind vorba de un contract sinalagmatic, fiecare dintre cele doua parti si-au indeplinit obligatiile: TopoService a intocmit documentatia cadastrala, iar Primaria le-a receptionat. Asadar, elementul de ilicit nu exista in acest contract.

Pe de alta parte, trebuie avut in vedere faptul ca protocolul dintre U.A.T. si ANCPI a intervenit ulterior contractului, respectiv in iunie 2010, in contextul in care contractul a fost incheiat in ianuarie 2006, iar ultimul act aditional a fost incheiat in decembrie 2009. Or, indiferent ce ar fi prevazut acest protocol, el nu putea sa vina si sa modifice clauzele contractuale ale unui contract deja incheiat intre alte parti. De asemenea, modificarea legislativa, atat de invocata de catre martorul Truta in domeniul cadastrului, nu putea retroactiva, intrucat legea civila nu are niciodata caracter retroactiv. Toate aceste elemente sunt in masura sa demonstreze ab initio faptul ca teza acuzarii este vadit eronata.

Revenind insa la infractiunea de abuz in serviciu, trebuie punctate urmatoarele aspecte:

1. ca urmare a incheierii contractului si a efectuarii platilor, U.A.T. Miercurea Ciuc nu a suferit niciun prejudiciu. Acest aspect este demonstrat fara dubii de expertiza realizata in cauza de catre partea civila.

Aceasta expertiza, pe baza documentelor existente la dosar, demonstreaza pas cu pas ca toate serviciile achizitionate de la TopoService au fost receptionate faptic si sunt in posesia achizitorului (U.A.T.).

Aceeasi expertiza demonstreaza ca platile efectuate in baza contractului s-au facut in mod legal, cu parcurgerea tuturor pasilor din legislatie, in contextul in care documentele cu pricina se afla in posesia aparatului administrativ si sunt utilizate. Tocmai de aceea, U.A.T. Miercurea Ciuc nu s-a constituit parte civila cu privire la aceasta presupusa infractiune.

Nu doar ca nu exista prejudiciu, dar asa cum au explicat toti martorii, documentatiile cadastrale intocmite de TopoService au adus plus valoare la incasarea taxelor si impozitelor. Or, in acest context, este aberant a se sustine ca bugetul U.A.T. a fost prejudiciat prin efectuarea platilor pentru lucrarile prestate faptic de TopoService.

2. In egala masura, nu exista un folos injust obtinut de inculpat sau de o alta persoana, element de tipicitate obligatoriu pentru infractiunea de abuz in serviciu prevazuta de art. 13/2 din Legea 78/2000, cel putin rechizitoriul nu vorbeste si nu arata care este acest folos injust si de cine ar fi fost obtinut.

Chiar daca la un moment dat procurorul precizeaza ca „documentatia intocmita de TopoService este lipsita de orice valoare, aceasta nefiind receptionata de OCPI...” (fila 32, Rechizitoriu), aceasta afirmatie este superflua si fara legatura cu realitatea faptica din urmatoarele motive:

a. Utilitatea documentatiei este demonstrata de declaratiile martorilor:

- La Serviciul Impozite si Taxe;

- La Serviciul Urbanism/Amenajarea teritoriului.

b. Contractul incheiat in anul 2006 nu avea ca obiect si finalitate dorinta U.A.T. de a actualiza baza de date a ANCPI, ci viza realizarea unor interese proprii ale U.A.T., fara legatura cu conduita ANCPI.

Ca atare, si sub acest aspect se poate aprecia ca nu sunt indeplinite conditiile de existenta ale infractiunii de abuz in serviciu, intrucat in cauza nu avem conduita obtinerii unui folos injust pentru sine sau pentru altul. A aprecia ca plata in sine reprezinta un folos injust este deplasat, in contextul in care pentru pret exista contraprestatie, iar documentatiile cadastrale intocmite de TopoService sunt folosite de Primarie si in acest moment.

3. Nu exista latura obiectiva raportat la aprobarea si efectuarea platilor, aceste plati fiind realizate in mod licit

Atat inculpatul, cat si martorii din cadrul Primariei au explicitat modalitatea in care s-au realizat platile, precum si faptul ca au fost urmati toti pasii legali pentru efectuarea lor. Aceste depozitii sunt confirmate fara dubii de expertiza realizata in cauza de catre U.A.T. Miercurea Ciuc. Mai mult, trebuie avut in vedere ca in perioada 2006-2011, Curtea de Conturi a verificat anual modul de cheltuire a fondurilor publice ale Municipiului Miercurea-Ciuc. Or, cu privire la aceste plati nu s-a constatat nicio neregula, desi discutiile si situatia cu privire la ANCPI/OCPI in legatura cu acest contract era cunoscuta. Ca atare, sustinem cu fermitate faptul ca platile facute in baza contractului sunt perfect legale si nu contin niciun element de ilicit penal sau extrapenal.

Revenind, acuzarea sustine ca pentru lucrarile de cadastru general s-au derulat alte doua proceduri de achizitie ramase fara finalitate in anul 2014 (fila 32, Rechizitoriu). Aceste „noi” proceduri de achizitie pentru cadastrul general desfasurate in anul 2014 nu au fost insa sustinute de nici o proba.

Acuzarea mai sustine ca acest contract din 2006 nu putea fi incheiat anterior protocolului din 2010, lucru absolut fals, intrucat contractul din 2006 nu are legatura cu modificarea ulterioara a legislatiei in domeniu. Inculpatul a dorit o evidenta de cadastru general in 2006, pe care a si obtinut-o in acelasi an, neavand cum sa prevada modificarile legislative care vor aparea peste cativa ani si competentele pe care o se le primeasca ANCPI.

Se face trimitere la lucrarile de cadastru individual care ar fi fost realizate in Miercurea Ciuc de aceeasi firma (fila 99 din Rechizitoriu). Se precizeaza ca aceste lucrari individuale solicitate de particulari detinatori de imobile ar fi dus la cresterea veniturilor. Or, este ilogic ca acesti detinatori sa plateasca singuri lucrari pe baza carora sa fie suplimentar impozitati.

In sustinerea acuzei se invoca vaditul dispret fata de protocol (fila 38 din Rechizitoriu), insa ANCPI nu era parte in contract si nu avea cum sa conditioneze efectuarea platii transelor de avizarea sau receptionarea lucrarilor.

Se mai sustine, de asemenea, faptul ca intreaga procedura de achizitie din anul 2006 a fost nelegala si ca SC TopoService SA a atribuit contractul unei firme „apropiate”, insa toate acestea sunt simple afirmatii menite sa dea „greutate” acuzarii, dar fara niciun fundament in dosarul cauzei.

Astfel, se incearca sa se deturneze atentia de la elementele faptice concrete ce privesc infractiunea de abuz in serviciu. In lipsa unor argumente juridice solide, apte sa sustina elementele constitutive ale infractiunii de abuz in serviciu, acuzarea pune in scena o stare de fapt inexacta, incercand sa o fundamenteze pe depozitia martorului Truta. In realitate, elementele constitutive ale infractiunii lipsesc cu desavarsire:

1. Lipseste latura obiectiva in privinta efectelor platilor care au fost realizate cu respectarea dispozitiilor legale;

2. Lipseste prejudiciul;

3. Lipseste folosul injust obtinut de altcineva;

4. Lipseste latura subiectiva.

Ca atare, prin raportare la prev. art. 16 al. (1) lit. b) C.p.p., solutia de achitare dispusa de instanta fondului este temeinica si legala, intrucat fapta nu este prevazuta de legea penala.

III. Cu privire la infractiunea de abuz in serviciu in legatura cu folosirea autoturismului de serviciu in scopuri personale

Potrivit rechizitoriului (fila 48), „faptele inculpatului Raduly Robert Kalman de intrebuintare a autoturismului de serviciu din dotarea Primariei si deplasarea cu el strict in interes personal din Miercurea Ciuc in municipiul Hunedoara in perioada 27-29.03.2015 realizeaza continutul infractiunii de abuz in serviciu prevazuta de art. 13/2 al Legii 78/2000 cu raportare la art. 297 alin. (1) Cod Pen.”, ce a dus la prejudiciul „colosal” de 270 de lei si uzura autoturismului.

La fel ca si in cazul celorlalte fapte, apreciem ca nu sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii de abuz in serviciu. Inculpatul nu a facut deplasarea in interes strict personal, asa cum sustine acuzarea, ci impreuna cu alti 14 sportivi s-a deplasat la un concurs national. Arat pe aceasta cale ca din cei 14 sportivi, 9 dintre acestia s-au deplasat cu microbuzul Primariei. Aici trebuie avut in vedere ca toti sportivii sunt legitimati la Clubul Sportiv VSK Miercurea Ciuc care se afla in subordinea Primariei, clubul fiind subventionat din bugetul local.

In fata instantei au fost audiati martorii Laszlofy Botond Pal si Suciu Simion. Ambii martori au confirmat faptul ca deplasarea la Hunedoara s-a facut in interesul Clubului Sportiv si nu al domnului Raduly Robert Kalman, dar si faptul ca prin utilizarea acestui autoturism s-a facut o economie de peste 2000 lei la bugetul local. Daca transportul se realiza cu un alt transportator, in final costurile erau suportate tot din bugetul local si ar fi depasit valoarea combustibilului.

Or, din acest punct de vedere, apreciem ca nu exista prejudiciu sau ca utilizarea autoturismului poate fi calificata ca o incalcare atat de grava incat sa atraga raspunderea penala. Facem trimitere la Decizia CCR nr. 405/2016 cu privire la abuzul in serviciu, in cadrul careia se stabileste ca nu orice incalcare de lege atrage in mod automat raspunderea penala, aplicandu-se in acest sens principiul ultima ratio.

Asadar, si pentru aceasta fapta solutia de achitare pronuntata de instanta fondului, prin raportare la art. 16 alin. (1) lit. b) Cod proc.pen., este temeinica si legala, intrucat fapta nu e prevazuta de legea penala si nu a fost savarsita cu vinovatia prevazuta de lege”.


Redam comunicatul din 17 iunie 2015, prin care DNA anunta trimiterea in judecata a celor doi UDMR-isti:


Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie – Sectia de combatere a coruptiei au dispus trimiterea in judecata, in stare de arest la domiciliu, a inculpatilor:

RADULY ROBERT – KALMAN, primar al municipiului Miercurea Ciuc, la data faptelor, cu privire la savarsirea infractiunilor de:

- abuz in serviciu, daca functionarul public a obtinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit (3 infractiuni),

- conflict de interese,

SZOKE DOMOKOS, viceprimar al municipiului Miercurea Ciuc, la data faptelor, cu privire la savarsirea infractiunilor de:

- abuz in serviciu, daca functionarul public a obtinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, (4 infractiuni),

- instigare la infractiunea de fals material in inscrisuri oficiale.

In rechizitoriul intocmit, procurorii au retinut urmatoarea stare de fapt:

In perioada septembrie-octombrie 2014, in calitate de primar, inculpatul Raduly Robert-Kalman a aprobat ilegal o autorizatie de constructie pe baza unor documentatii incomplete, aferente reabilitarii/modernizarii unui imobil in care isi desfasoara activitatea filiala din Miercurea Ciuc a Universitatii Sapientia.

Acest lucru s-a produs si ca urmare a relatiilor existente intre inculpatul Raduly Robert-Kalman si conducerea institutiei de invatamant, primarul fiind si cadru didactic la filiala din municipiu a universitatii respective.

In perioada 2007 – 2011, inculpatii Raduly Robert-Kalman si Szoke Domokos, in calitate de primar, respectiv viceprimar, au aprobat efectuarea de plati nejustificate, in mai multe transe, in favoarea S.C. Topo Service S.A. in lipsa receptiei legale a lucrarilor de cadastru general efectuate de aceasta firma. Platile nejustificate s-au efectuat in baza unui contract incheiat intre primaria Miercurea Ciuc cu S.C. Topo Service S.A., in care s-a mentionat initial pretul de 640.904 lei, majorat la 961.304 lei prin act aditional.

Actele intocmite de S.C. Topo Service S.A., pentru care aceasta a primit sumele de bani mentionate in contractul si actul aditional intocmit, nu au avut ca rezultat deschiderea cartilor funciare ori realizarea unei evidente actualizate de cadastru si publicitate imobiliara la nivelul mun. Miercurea Ciuc, fiind prejudiciat bugetul local cu sumele de bani achitate pentru lucrari lipsite de valoare juridica si finalitate.

In cursul anului 2014, inculpatul Szoke Domokos, viceprimar al municipiului Miercurea Ciuc, a determinat modificarea ilegala, in favoarea unui om de afaceri, a unui contract de inchiriere ce avea ca obiect inchirierea de catre o societate comerciala a unui spatiu comercial proprietate privata a administratiei locale Miercurea Ciuc, utilizat de societate ca punct de lucru.

La data de 22 iunie 2014, inculpatul Szoke Domokos a fost solicitat de persoana respectiva sa altereze continutul contractului de inchiriere, pentru a permite chiriasului sa subinchirieze parte din imobil, incalcandu-se astfel prevederile contractuale initiale, adoptate printr-o hotarare a Consiliu Local.

In acest sens, inculpatul a dat ordin unei subordonate din cadrul Compartimentului de evidenta a patrimoniului, concesionari si inchirieri, sa modifice ilegal paragraful care facea referire la interdictia subinchirierii, lucru pe care aceasta din urma l-a si facut.

Ulterior, la data de 02 iulie 2014, inculpatul Szoke Domokos, cu incalcarea atributiilor de serviciu si in mod nelegal, a aprobat doua contracte de subinchiriere incheiate de firma omului de afaceri cu doua societati comerciale.

In cursul anului 2011, inculpatul Szoke Domokos, in calitate de presedinte al Comisiei de evaluare a ofertelor depuse la o licitatie organizata de primaria Miercurea Ciuc pentru atribuirea unui contract de lucrari de amenajare zona verde, in valoare estimata de 1.320.170 lei, a acceptat si declarat castigatoare o oferta neconforma depusa de catre S.C. Garden Center Grup S.R.L. din Bucuresti, iar ulterior a semnat acte administrative pe baza carora au fost aprobate decontari ilegale in favoarea firmei, in temeiul unei documentatii neconforme realitatii care atesta lucrari pentru suprafata de teren de 100 mai mare decat cea reala.

In perioada 2014 - 2015, inculpatii Raduly Robert-Kalman si Szoke Domokos au folosit cate un autoturism de serviciu, din dotarea primariei, pentru a se deplasa strict in interes personal, de la domiciliul lor din Miercurea Ciuc, in diferite locatii din tara.

Cheltuielile cu combustibilul, imputate Primariei Mun. Miercurea Ciuc, constituie prejudiciu material cauzat institutiei publice.

In cauza, a fost instituita masura asiguratorie a sechestrului asupra mai multor bunuri imobile ce apartin inculpatilor Raduly Robert – Kalman si Szoke Domokos.

Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Harghita, cu propunere de a se mentine masurile preventive si asiguratorii dispuse in cauza.

Facem precizarea ca aceasta etapa a procesului penal reprezinta, conform Codului de procedura penala, finalizarea anchetei penale si trimiterea rechizitoriului la instanta spre judecare, situatie care nu poate sa infranga principiul prezumtiei de nevinovatie”.


* Cititi aici in integralitate concluziile scrise ale avocatului Eugen Iordachescu


sursa foto Raduly: Szekelyfold.ma

sursa foto Szoke: Szekelyhon.ma

Comentarii

# REMEMBER...din practicile naziste date 2 November 2020 09:29 0

https://www.youtube.com/watch?v=mKPfXito_eg

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

ATENTIE

Mesajele cu continut indecent nu vor fi postate.

Inainte de a posta, cititi regulamentul: Termeni legali si Conditii