Efectele deciziei CCR privind completele specializate

Scris de: prof.dr. Adrian SEVERIN

04.07.2019 12:33
Vizualizari: 2934

CCR a recunoscut existenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre Parlamentul Romaniei si ICCJ, avand ca obiect refuzul celei din urma de constitui complete specializate pentru judecarea faptelor de coruptie.


Sub conducerea Liviei Stanciu si a Cristinei Tarcea, secondate de diversi adjuncti pe care nu ii mai numim – nomina odiosa – asa-zisa instanta suprema, lovita de ameteala inaltimilor politice, si-a facut un obicei din a actiona ca stat in stat si a-si desfasura activitatea dupa propria conceptie, in asa fel incat sa poata atinge tinte parajudiciare. Campioana a justitiei selective si abuzive, ea a devenit o instanta paralegala – in sensul ca aplica norme aflate deasupra celor adoptate de legiuitor – si parajudecatoreasca – in sensul ca actul de justitie este administrat nu doar de judecatori, ci si de diversi „parteneri” ai acestora, precum procurorii, serviciile secrete, ambasadele straine etc. Prin aceasta ICCJ desfasoara constant o activitate anticonstitutionala (nu doar neconstitutionala).

Ultima decizie prin care CCR constata aceasta realitate a trezit insa reactii bizare, cu caracter defetist, in randul multor juristi, in special avocati, obositi probabil sa se lupte cu marea majoritate a judecatorilor ICCJ, foarte permisivi cand este vorba de executarea obligatiilor lor si foarte restrictivi cand in discutie este respectarea drepturilor justitiabililor, care au organizat in spatele robei si a statutului de magistrat o adevarata retea de rezistenta impotriva ordinii constitutionale. Parca satui de lupta, acestia au inceput sa vorbeasca despre faptul ca decizia CCR in discutie, adoptata, dupa cum s-a aflat, de niste judecatori constitutionali stresati, speriati si amenintati, opereaza numai pentru viitor si ca impactul sau ar fi redus intrucat ea nu se refera la neconstitutionalitatea unei legi, ci la interpretarea ei, ceea ce nu ar fi chiar treaba unei instante de control constitutional, si vizeaza rezolvarea unui conflict iar nu constitutionalizarea unei proceduri judiciare.

Fata de aceasta situatie si fara a mai astepta considerentele deciziei, doresc sa fac, la cald, cateva remarci. Redactarea considerentelor, fara indoiala, va oferi prilejul unor comentarii mai profunde.

Neindoielnic, judecatorii care au judecat infractiuni de coruptie in complete nespecializate au comis o infractiune. Abuz in serviciu, cel putin. Aceeasi infractiune au comis si cei care au dispus judecarea acestor infractiuni fara a respecta obligatia formarii unor complete specializate. Acesta este un aspect al problemei. El ar trebui de indata tratat de Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie. Si, desigur, daca se constata ca o hotarare judecatoreasca este produsul unei infractiuni, ea trebuie revizuita.

Unii s-ar putea apara zicand ca ar fi vorba despre o simpla neglijenta care a codus la o interpretare eronata a legii. Aceasta neglijenta este insa atat de grava incat ea are valoarea relei credinte: culpa lata dolus equiparatur.

CCR a constatat ca asemenea lucruri s-au petrecut nu pentru ca legea a fost gresit interpretata, ci pentru ca ICCJ si-a asumat rolul de legiuitor. Aceasta asumare este neconstitutionala. In consecinta, toate actele savarsite in aplicarea unei „legi” adoptate de ICCJ sunt nule absolut.

Situatia ar fi fost aceeasi si daca legea ar fi fost susceptibila de mai multe interpretari dintre care una sau mai multe ar fi fost contrare Constitutiei. O asemenea lege este neconstitutionala in acea parte a ei care permite interpretari neconstitutionale. In speta CCR a constatat, insa, ca legea era clara si neinterpretabila; deci a fost conforma cu Constitutia. Atat de clara si de neinterpretabila incat ignorarea ei nu constituie o simpla eroare de aplicare, ci o provocare la adresa puterii legislative, de catre cativa reprezentanti ai puterii judecatoresti. De aici si competenta CCR de a se pronunta asupra cazului. Problema este una de ordine constitutionala iar nu de legalitate.

De aici mergem mai departe.

Constitutia mai stabileste si niste drepturi fundamentale. Dintre ele unele privesc justitia si procesul echitabil. Mai vine si CEDO, care nu este deasupra Constitutiei, dar, in masura in care nu este nici impotriva Constitutiei, clarifica si detaliaza sensul unor drepturi prevazute de Constitutie.

Unul dintre aceste drepturi priveste dublul grad de jurisdictie, in fiecare dintre cele doua grade judecata trebuind sa fie „efectiva”, adica sa fie realizata de judecatori competenti. Chiar daca judecatorii vor fi aplicat corect legea pe fondul cauzei, faptul ca ei nu erau competenti sa judece face ca hotararea lor sa fie nula absolut iar asta echivaleaza cu lipsa judecatii efective in acel grad de jurisdictie. Ceea ce nu se poate acoperi printr-un proces in apel corect, chiar daca apelul are caracter devolutiv.

Daca problema ar ajunge in fata Curtii de la Strasbourg, aceasta va spune fara dubiu ca daca intr-unul dintre gradele de jurisdictie procesul a fost inechitabil, el a fost in intregime inechitabil. Cand instanta de fond a fost necompetenta si de aceea hotararea sa este nula absolut, instanta de apel, constatand aceasta situatie, trebuie sa retrimita cauza spre rejudecare instantei de fond, iar nu sa o retina ea spre judecare, caci numai asa se asigura un proces echitabil in doua grade de jurisdictie.

De aici mai departe lucrurile sunt simple.

Poate fi nulitatea supusa principiului neretroactivitatii? Nu! Orice nulitate este retroactiva. Decizia CCR (si legea) nu retroactiveaza. Nulitatea insa, constatata prin acea decizie, retroactiveaza.

Poate fi dreptul material la actiunea in nulitate absoluta prescriptibil? Nu! Nu putem invoca nici un text de lege impotriva acestei concluzii, caci noi vorbim aici de drept. Si legea decurge din drept, iar nu dreptul din lege – asa cum de la romani incoace au afirmat toti marii juristi.

Poate fi o nulitate absoluta acoperita / remediata? Nu! Nici macar printr-un proces in apel corect.

Dar haideti sa uitam toate acestea si sa simplificam discutia. CCR a constatat ca sentintele pronuntate de complete de fond nespecializate pentru fapte de coruptie sunt absolut nule. Punct! Tot CCR a mai constatat ca deciziile completelor de cinci judecatori formate nealeatoriu sunt absolut nule. Punct! Pentru identitate de ratiune si sentintele completelor de trei judecatori ale ICCJ formate nealeatoriu sunt nule. Cat ne mai trebuie?

Situatia de nulitate a unor intregi categorii de hotarari ale ICCJ stabilita de CCR nu are cum fi negata. Decizia CCR este general obligatorie. De cate ori condamnarea cuiva cu lipsire de libertate si alte drepturi trebuie sa fie nula pentru ca sa iesim din pasivitate si din formalism?

Poate oare un jurist adevarat sa sustina ca este corecta o interpretare a legii care conduce la concluzia ca persoane condamnate prin hotarari judecatoresti nule absolut trebuie sa continue executarea acelor hotarari? Vorbim de oameni, de viata lor, de drepturile lor fundamentale. NU! Aici avem o problema. si ei trebuie sa ii dam o solutie inainte de a merge la culcare.

Nici un jurist, in special avocat, nu poate spune ca legea obliga pe cineva sa execute o sentinta nula absolut. Trebuie sa gasim, deci, in legislatia existenta, pe cale de interpretare, solutia care rezolva problema, iar nu argumentele care ne spun ca ea nu poate fi rezolvata. „Juristul poate inventa pentru a rezolva o problema mai multe solutii decat insasi natura poate crea” - ne repeta mereu profesorul Tudor R. Popescu, citand din Malraux.

O solutie care socheaza bunul simt si morala publica nu poate fi corecta juridiceste, caci dreptul se aplica pe oameni iar nu pe sobolani. Iar daca, la limita, legea nu permite o solutie de bun simt (desi nu cred ca este cazul), atunci tot cartea ne trimite la solutia politica: amnistia.

Este vorba despre invatatura unei carti pe care, desigur, nu au citit-o cei care la referendum au votat pentru interzicerea amnistiei, fara ca macar sa stie a defini termenul, sau cei care ne spun ca Dragnea trebuie sa stea la inchisoare pentru ca este bogat, nulitatea hotararii rezultate dintr-un proces inechitabil fiind acoperita de avere (sic!).

Pe mine asa m-au invatat profesorii mei in timpul comunismului. Nu cred ca la capitalisti poate fi altfel.

Comentarii

# Delia Pandelescu date 4 July 2019 16:20 +14

Excelenta logica,un alt articol juridic valoros.

# gelu date 6 July 2019 18:04 +3

Trebuie data de urgenta o Lege care sa stipuleze clar si raspicat anularea condamnarii cand s-au incalcat fara nici un dubiu dreptul inculpatului la un proces corect si echitabil. In cazul completelor de 3 si 5 ilegal constituite, toti inculpatii sa revina la starea dinaintea trimiterii dosarului in judecata. Decizia CCR fiind fara nici un dubiu corecta, ca da s-au incalcat aceste drepturi. Iar procesele sa se reia spre judecare de complete legal constituite. Nu poti sa marsezi pe faptul ca decizia CCR devine obligatorie din momentul publicarii in Monitorul Oficial si-n viitor si sa-i lasi pe cetatenii condamanti ilegal in inchisoare. Asta nu mai e Justitie. Adica lucru judecat trebuie indreptat imediat daca a fost stramb. In Democratie nu se poate niciodata intampla asa ceva ci doar in Dictatura. Iar la noi e din pacate Dictatura SRI-DNA-ICCJ. Care trimite in inchisoare oameni judecati pe baza Protocolelor, probelor false, marturiilor mincinoase s-a completelor ilegal constitiuite.

# ?????? date 4 July 2019 18:27 -9

@Apreciați că fapele judecătorilor CCR de a nu soluționa în termenul legal contestațiile depuse ar trebui încadrate ca abuz în serviciu, ? Remarcați și faptul că soluționarea contestației în termenul legal, referitoare la speța prezentată în articol, termen de 45 de zile stabilit de Constituție și pentru punerea în aplicare a deciziilor CCR, ar fi contribuit la reluarea proceselor aflate pe rolul instanțelor, referitoare la speță, ?

# Da, dar daca de la ambasada americii date 4 July 2019 21:02 +5

nu coboara aia steagul perversiunii morale si continua a-l tine sus si a arata natiunii partea de sub fudula coada a caprei se cheama ca in tara lui Satana traim si trebuie trase clopotele laolalta sa iasa dracarimea din câmpiile tactice

# ?????? date 4 July 2019 21:02 -12

Remarci domnule Severin că întârzierea CCR în îndeplinirea atribuțiilor a contribuit la finalizarea procesului cce ăl avea inculpat pe Liviu Dragnea, iar ÎCCJ este singura instanță abilitată de Constituție să interpreteze și să aplice legea, CCR neputând să se pronunțe despre interpretările date legii de către ÎCCJ, doar legiuitorul fiind acela ce ar putea constata că ÎCCJ șiar fi depășit competențele, deciziile instanțelor judecătorești nefiind printre actele normative, tratate, convenții, acorduri, regulamente, cu care ar putea fi sesizată CCR, ?

# Pintea date 7 July 2019 21:57 +4

Remarci ca atunci cand apare un articol bine motivat contrar ne-ordinii instaurate de voi, te panichezi si vii pe forumul acesta sa il impanzesti cu semnele de intrebari prostesti si para-logice?

# Dupa '90, TOTI au crezut ca se vor salva prin PRIVATIZARE!? date 5 July 2019 11:05 +7

Familia traditionala cutremurata, retrocedari aiuritoare, despagubiri fara control, destructurarea exploatatiilor agricole (cum altfel ar fi putut vinde terenul strainilor), evaporarea locurilor de munca si a proprietatii asupra mijloacelor de productie aflate in proprietatea cetatenilor romani... Cei care s-au imbogatit peste noapte din afaceri cu statul aveau nevoie de aderare la ceva, de aliante militare protectoare si de un sistem de justitie docil si bine rasplatit, de servicii secrete bine intretinute, armate de bugetari, remunerati la greu din banul public. Adormirea cu indemnizatii a tuturor revolutionarilor a functionat perfect. Intelectualii au primit granturi care au creat industrii si produse performante DE NU MAI INCAPE PIB-ul? LEGILE NU TREBUIAU VERIFICATE INAINTE DE A FI APLICATE DACA SUNT CONSTITUTIONALE ? INDUSTRIA PARLAMENTARA A FABRICAT LEGI CARE AU GOLIT TARA DE ROMANI, JUSTITIA, SERVICIILE, FARA CONTROL... TOTII AU FAURIT PROGESUL TARII: PROTOCOALE, LEGI, DATORII?

# Paula date 5 July 2019 11:14 +4

Aflam ca justitia s-a facut ilegal ba protocoale secrete ilegale, ba completuri ilegale, alese NEALEATORIU SI ?? in tara lui papura totul merge in continuare !!! In America, Canada si orice alta tara dezvoltata, toate condamnarile si toate procesele ( indiferent ca sunt din 2003,cum e cazul Ro) ar fi fost declarate NULE DE DREPT pt ca s-au facut in mod ILEGAL. In Ro, tara plina de "doctori" in drept fiestecare isi da cu parerea !!! In loc ca legea sa fie una si aceeasi pt toti, CLARA SI PRECISA.

# Paula date 5 July 2019 11:16 +4

In primul rand completele de 3 judecatori din toata tara si toate parchetele sunt ILEGALE din cauza ca au fost alese NEALEATORIU si abia apoi din cauza nespecializarii pe fapte

# Tipa date 5 July 2019 14:15 +2

Decizia CCR nu se aplica doar pt viitor adica doar pt sentintele nedefinitive.Este o aberatie lansata in spatiul public de unii juristi.D-le toti neacsu nu sunteti convingator , asta pe langa faptul ca deveniti penibil in incercarea d-voastre de a induce o teorie ce contrazice insasi natura sesizarii cu care a fost investita CCR.

# ?????? date 6 July 2019 10:43 -4

@Cum ați comenta domnule Severin despre aspectul că CCR nu a dat o decizie prin care să constate că faptele contestate ca fiind neconstituționale, despre care face referire articolul dumneavoastră, nu sunt penale ci a dat o decizie prin care a stabilit că în primă instanță faptele nu au fost judecate de "specialiști", fără a preciza și dacă sentințele definitive au fost stabilite de "specialiști", ?

# ?????? date 6 July 2019 10:56 -3

Opinați că ar fi și varianta că atâta vreme cât o instanță nu a stabilit despre o cauză, presupusă faptă de corupție, aflată pe rolul instanței, că ar fi o faptă de corupție, respectiva cauză nu ar putea fi judecată la un complet specializat, ?

# ?????? date 6 July 2019 11:00 0

Acțiunea prezumția de nevinăvăție, în cazurile spețelor nejudecate în primă instanță, ?

# ?????? date 9 July 2019 00:48 0

@Corectură, acțiunea prezumției de nevinovăție, în cazurile cu spețe nejudecate în primă instanță, pentru care nu s-a stabilit vinovăție de către o prima instanță și necesitatea de a fi judecate de complete specializate, ?

# ?????? date 9 July 2019 09:58 0

Deci, în primă instanță nu judecă complete specializate ci complete care au ca scop identificarea unei vinovății, întrucât acuzații beneficiază de prezumția de nevinovăție, ?

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

ATENTIE

Mesajele cu continut indecent nu vor fi postate.

Inainte de a posta, cititi regulamentul: Termeni legali si Conditii